"Aceste icoane vor fi facatoare de minuni candva,dar nu acum,ci mai tarziu"-Arsenie b

[Adrian Pop]

Arsenie BOCA - Arhanghelul de la Prislop

acum 3 ore

Biserica Sf. Nicolae - Draganescu
Biserica s-a sfintit in ziua de 2 octombrie 1983 de catre Prea Sfintitul Episcop vicar Roman Ialomiteanul, delegatul , cu un sobor de preoti, protoiereu fiind prea cucernicul parinte Sibianu Enache.





6Îmi place · · Distribuie

• 75 de persoane apreciază asta.
  
  
  
  
• 
  Vezi încă 4 comentarii
  
  
  
  
• 
  Avram Adela ce frumusete divina!parca esti in rai !
  acum 2 ore · Îmi place
  
  
  
  
  
  
• 
  Ani Rotaru minunat cata frumusete
  
  
  
  
  

[Adrian Pop]

Arsenie BOCA - Arhanghelul de la Prislop

acum 3 ore


Pictura de la Drăgănescu - Dumnezeu Tatal






17Îmi place · · Distribuie

• 54 de persoane apreciază asta.
  
  
  
  
• 
  Vezi încă 6 comentarii
  
  
  
  
• 
  Lia Galatan Albastrul ochilor e pur ca florile de nu-mă-uita, multă puritate și smerenie, ascetism și sărăcie.
  acum 2 ore · Îmi place
  
  
  
  
  
  
• 
  Mirela Dumitru Splendida icoana asta!
  
  
  
  
  

[Adrian Pop]

Arsenie BOCA - Arhanghelul de la Prislop

acum 3 ore

SUS TOTUL ESTE GATA, VENITI LA CINA!
“CE-AI CASTIGAT DOBANDIND LUMEA TOATA, DAR TI-AI PIERDUT SUFLETUL?!”
CU STIINTA ATI DESLANTUIT CATACLISMUL SFINTILOR ASUPRA VOASTRA.
ASA VA TREBUIE!
ATI INCEPUT SFARSITUL LUMII!





5Nu-mi mai place · · Distribuie

• Ţie şi altor 39 vă place asta.
  
  
  
  
• 
  Vezi încă 3 comentarii
  
  
  
  
• 
  Lucia Jula Ajuta-ne Tata Ceresc sa ne salvam sufletele,prin iertarea ta,pana nu este prea tarziu-AMIN!
  acum 2 ore · Îmi place
  
  
  
  
  
  
• 
  Ani Rotaru doamne ajuta-ne
  
  
  
  
  

[Adrian Pop]

Arsenie BOCA - Arhanghelul de la Prislop

acum 4 ore

Sfantul si Dreptul Iov, mult patimitorul





1Îmi place · · Distribuie

• 35 de persoane apreciază asta.
  
  
  
  
• 
  Flory Florina Cabau Doamne ajuta-ne
  
  
  
  
  
  

[Adrian Pop]

Arsenie BOCA - Arhanghelul de la Prislop

acum 4 ore




Îmi place · · Distribuie

[Adrian Pop]

Arsenie BOCA - Arhanghelul de la Prislop

acum 4 ore

Sfanta Preacuvioasa Maica Pelaghia





Nu-mi mai place · · Distribuie

[Adrian Pop]

Arsenie BOCA - Arhanghelul de la Prislop

[Adrian Pop]

Arsenie BOCA - Arhanghelul de la Prislop

acum 4 ore


Biserica Draganescu






7Nu-mi mai place · · Distribuie

• Ţie şi altor 87 vă place asta.
  
  
  
  
• 
  Vezi încă 3 comentarii
  
  
  
  
• 
  Maria Radu Biserica unde am fost botezata .
  acum 2 ore · Îmi place · 1
  
  
  
  
  
  
• 
  Margareta Dumitrescu chiar asa este, sau cel putin asa a fost cand eu am fost la D.
  
  
  
  
  

[Adrian Pop]

Arsenie BOCA - Arhanghelul de la Prislop

acum 4 ore


"Schimbarea la Față a Mântuitorului"
- fresca biserica Sf. Nicolae, Draganescu






6Nu-mi mai place · · Distribuie

• Ţie şi altor 67 vă place asta.
  
  
  
  
• 
  Mirela Dumitru Cum adica cele sapte taine, eu vad icoana "Schimbarea la fata", vreti sa ne explicati, va rog... Ma gandesc ca cercul in jurul Mantuitorului cu 7 nuante reprezinta cele 7 taine?
  acum 2 ore · Îmi place
  
  
  
  
  
  
• 
  Arsenie BOCA - Arhanghelul de la Prislop Da,este "Schimbarea la Față a Mântuitorului".....
  
  
  
  
  

[Adrian Pop]

Scrie un comentariu...

Opţiuni
Arsenie BOCA Sfantul Ardealului a distribuit o fotografie postată de Manastirea Prislop.



„Nu s-a mai pictat aşa ceva niciodată“


Celebra pictură „Iisus în zeghe“, de la Biserica „Sfântul Elefterie Nou“, din Bucureşti

Arsenie Boca revine în Bucureşti, în iarna lui 1959. Poartă haine civile, transformându-se, peste noapte, într-un domn elegant, cu ochelari de soare. Este surprins de angajaţii Securităţii mergând la cinematograf, la cofetărie, pentru o îngheţată, sau în excursii în Munţii Bucegi şi la mare. Pe urmele sale sunt, constant, peste 10 informatori, unii aduşi din provincie, câţiva dintre ei chiar feţe bisericeşti.

Lui Boca îi este cenzurată corespondenţa, îi sunt refuzate sute de scrisori şi acatiste şi i se cercetează periodic locuinţa, în lipsa sa. Este angajat, la Bucureşti, să picteze altarul Bisericii „Sfântul Elefterie“. Simptomatic pentru situaţia sa din acea perioadă, pe tot parcursul muncii, Boca poartă un ecuson pe care scrie: „Nu răspund la întrebări“. Este angajat la atelierele Patriarhiei de la Schitul Maicilor din Bucureşti, iar în 1968 iese la pensie. În acelaşi an, începe pictura bisericii parohiale de la Drăgănescu, Giurgiu, nu departe de Bucureşti. Avea să fie ultima urmă majoră a trecerii sale prin viaţă.

Astăzi, biserica de la Drăgănescu este supranumită „Capela Sixtină a Ortodoxiei Româneşti“. „E icoana lui!“ Părintele Lucian Petcu, preot la Mănăstirea Drăgănescu, ne-a povestit că Arsenie Boca a lucrat, vreme de 15 ani, noapte de noapte. Cumva tipic pentru modul în care modelele culturale din România sunt răspândite, a trebuit să ajungem în 2007, pentru ca picturile lui Boca să fie cunoscute. Cel implicat în aceste descoperiri se numeşte Alexandru-Valentin Crăciun şi avea, la acel moment, 29 de ani. Crăciun a descoperit, din întâmplare, într-o carte, o pictură făcută de Boca la Drăgănescu: „Învierea“. Pictura aceea l-a marcat pentru tot restul vieţii. „Nu s-a mai pictat aşa ceva niciodată.

E o imagine halucinantă. O reprezentare unică a lui Hristos“, povesteşte tânărul. Crăciun îşi neagă orice merit în descoperirea picturilor lui Arsenie Boca şi pune totul pe seama „miracolului“, a revelaţiilor care permit, din când în când, ca anumite lucruri „să-ţi fie date“. Aşa s-a întâmplat şi cu o banală vizită la Biserica „Sfântul Anton“, din Bucureşti. „Era o icoană acolo, ce fusese donată bisericii acum câteva zeci de ani buni. Mai mult nu ştia nimeni. Şi nici cine era pictorul. Cum trebuia să-l mai aştept pe părintele paroh, m-am dus să mă închin. Uitându-mă în jur, mi-au căzut ochii pe icoana Sfintei Parascheva.

Deşi fusesem de atâtea ori la biserica «Sfântul Anton», niciodată până atunci nu observasem icoana. M-am apropiat, m-am închinat... Şi când mi-am ridicat ochii, am întâlnit privirea sfintei. De obicei, icoana aceea stă tot timpul în penumbra bisericii. Neluminată, pictura ei pare un pic ştearsă, învăluită, stinsă. Dar, în după-amiaza aceea, un snop de raze se strecurase prin vitralii şi bătea din plin pe chipul sfintei. Scăldată în razele soarelui, icoana parcă mustea de aur şi de lumină! Şi Sfânta Parascheva avea un chip strălucitor, întărită de soare. Lumina sfintei se adunase pe chip şi-n privire. «E părintele Arsenie, e icoana lui!» – mi-am zis deodată, ca într-o transă! N-aveam argumente. Figura aceea a sfintei îmi amintise de chipul lui Hristos din scena Învierii, pe care o descoperisem mai demult, într-o carte.“ Boca este redescoperit


Câteva zile mai târziu, Alexandru-Valentin Crăciun mergea cu câteva fotografii ale icoanei Sfintei Parascheva la Biserica Drăgănescu, la părintele Lucian Petcu, să îi arate imaginile. Voia o primă confirmare: era icoana pictată de părintele Arsenie Boca sau nu? Preotul cercetează icoana, după care o compară cu alta, tot a sfintei Parascheva, din biserica lui. Era aceeaşi imagine. Peste câteva luni, Alexandru-Valentin Crăciun publica un mic articol despre pictura părintelui Arsenie Boca. La Biserica „Sfântul Anton“ încep să vină valuri de oameni, lumea se închină îndelung la icoana Sfintei Parascheva şi o fotografiază. A fost declanşatorul unei noi descoperiri a lui Boca: o nouă generaţie intra în contact cu învăţămintele sale, de data aceasta prin picturi.

Convins că o nouă menire i s-a deschis înainte, Crăciun ajunge la catedrala „Sfântul Elefterie Nou“. Exista bănuiala că acolo pictase Boca, în 1959, fresca din absida altarului, cea reprezentând „Maica Domnului cu Pruncul“. „Când am intrat eu la Elefterie, era slujbă. Fresca Maicii Domnului cu Pruncul trona deasupra altarului, uriaşă şi impunătoare. Am privit-o şi m-am cutremurat! Ce m-a frapat pentru prima oară a fost Pruncul! Pruncul care priveşte cu braţele deschise ca o cruce, chemând: «Veniţi la Mine!». Veşmântul Lui mă contraria în chip deosebit. Simţeam că e ceva acolo, nu înţelegeam prea clar, ceva ce-mi scăpa. Pe urmă, într-o noapte, s-a mai întâmplat un miracol.

Era foarte târziu şi eu eram într-o stare de surescitare. Şi atunci, brusc, am găsit înţelesul: veşmântul Pruncului pictat de părintele Arsenie era o zeghe! O haină de puşcărie!“ Nimeni nu observase asta până atunci: nici preotii care s-au succedat, nici enoriaşii, nici măcar comuniştii şi securiştii. Sau, spune Alexandru-Valentin Crăciun, „au văzut şi n-au înţeles“. Ar putea părea o excentricitate, dar reprezentarea lui Iisus în zeghe şi tuns ca un deţinut are justificare teologică.

Este foarte probabil ca Arsenie Boca să se fi ghidat după cuvintele din Evanghelia după Matei: „În temniţă am fost şi aţi venit la Mine“. Pe de altă parte, fresca respectivă fusese pictată în 1959, atunci când teroarea comunistă se înteţise, ba chiar însuşi Arsenie Boca fusese închis. Singura explicaţie „oficială“ a picturii, oferită chiar de către autor, i-a fost dată mitropolitului Ardealului, Laurenţiu Streza:


„Mie aşa mi s-a arătat Maica Domnului, aşa L-am văzut pe Mântuitorul şi eu Îi pictez aşa cum I-am văzut eu“.