Muzeul De Etnografie Tulcea a distribuit un link.
24 iunie lângă Tulcea, Romania
http://meaptulcea.wordpress.com/2013...ie-sanzienele/
Sărbătorim Ziua Universală a Iei: 24 iunie - Sânzienele
meaptulcea.wordpress.com
Anul acesta, printr-o suprapunere a ciclului sărbătorilor mobile / pascale peste cel al sărbătorilor fixe, a doua zi de Rusalii (Cincizecimea în calendarul ortodox) coincide cu Sânzienele sau Dră...
Îmi place · · Distribuie
Sărbătorim Ziua Universală a Iei: 24 iunie – Sânzienele
Postat de Muzeul de Etnografie și Artă Populară Tulcea la 24 iunie 2013 · Un comentariu
Anul acesta, printr-o suprapunere a ciclului sărbătorilor mobile / pascale peste cel al sărbătorilor fixe, a doua zi de Rusalii (Cincizecimea în calendarul ortodox) coincide cu Sânzienele sau Drăgaica (24 iunie - Sfântul Ioan Botezătorul în calendarul ortodox). Ambele sărbători populare au mai multe elemente comune, printre care amintim protecţia de spiritele naturii virginale – IELELE, imaginate de obicei precum nişte fecioare nemaivăzut de frumoase, îmbrăcate în alb (în corelaţie cu costumul popular). Alice R. | My Iele paintings, hireanillustrator.com
24 iunie – Sânzienele, florile, protecţia magică şi aflarea viitorului
În ziua de Sânziene (Oltenia, Banat, Transilvania, Moldova de Nord) sau Drăgaică (Muntenia, Dobrogea, Moldova de Sud) înfloresc sânzienele albe (Galium mollugo L.) și cele galbene (Galium verum L.), iar cucul încetează să mai cânte. Oamenii culegeau flori de sânziene cu care împodobeau porţile, ferestrele, streşinile caselor, deoarece se credea că ele apărau de agresiunea zânelor rele şi a duhurilor necurate (în special Ielele, foarte agresive în această zi). Florile erau puse în noaptea de Sânziene sub pernă pentru ca fetele să-și viseze ursitul sau se împletea o coroniță, care era aruncată pe casă sau în oborul vitelor. Dacă aceasta se oprea pe acoperiș era semn de bucurie, în caz contrar, de necaz și chiar moarte. Legat poate și de credința originii Ielelor, în această zi este interzis cu desăvârșire scăldatul. O serie de trăsături ale Drăgaicei sau Sânzienelor, ca şi componente ale ritualului, atestă o apropiere de Jocul Căluşarilor (practicat de Rusalii) şi de Jocul Ielelor. Sursa foto: tvpartener.ro
Ielele, Rusaliile, Drăgaicele – zânele nemiloase
Ielele sunt reprezentări ale mitologiei românești, spirite – virginale ale pădurilor și apelor, cu o mare forță de seducție și de obicei răzbunătoare. Despre ele se spune că ar fi sufletele fetelor înnecate înainte de a se căsători. Se adună de obicei în număr impar, dansând așa – numita horă a Ielelor, iar “cântarea lor de frumoasă ce este, nu se poate asemăna cu nici o cântare de pe pământ”. Se răzbună pe cei ce dorm sub arborii lor, beau apă din izvoarele, fântânile şi iazurile lor, schilodindu-i, pocindu-i, smintindu-i. Cel luat de iele este vindecat prin descântece speciale sau prin jocul Căluşarilor. Pe principiul proteției prin nerostirea numelui, aceste reprezentări sunt denumite fie prin epitete imparțiale (Iele, Dânsele, Drăgaice, Vâlve, Irodiţe, Rusalii, Nagode, Vântoase), fie prin epitete flatente (Domniţe, Măiestre, Frumoase, Împărătesele Văzduhului, Şoimane, Muşate, Miluite, Albe). Totuși, mai ales în descântece, apar și nume individuale: Ana, Bugiana, Dumernica, Foiofia, Lacargia, Lemnica, Liodiana, Magdalina, Oana, Ogrişteana, Păscuţa, Roşia, Rudeana, Ruja, Ruxanda, Simioana, Sandălina, Tiranda, Todosia, Trandafira. (Victor Kernbach Dicţionar de mitologie generală, Editura Albatros)
A purces (cutare) …
Pe cale, pe cărare,
Şi la mijloc de cale
Cu Ielele întâlnitu-s-a,
În faţa lui izbitu-l-au,
Mâinile dămblăgitu-i-au,
Vinele la picioare zbârcitu-i-au,
Pieptu-n sus ridicau-i-au,
Spinarea strâmbatu-i-au,
Creierii turbatu-i-au,
Mintea-n cap schimbatu-i-au,
Vlaga din ciolane luatu-i-au,
Trupu schimonositu-i-au,
Râs de dânsu făcutu-şi-au.
Ca un fuior de cânepă l-au zbuciumat,
Într-o bute de roată l-au băgat,
Şi de laturea drumului l-au aruncat,
Şi în pulbere l-au astupat.
L-au lăsat răzămat de gard,
Ca pe un om stricat
Şi nenorocit.
De lume mântuit…
(descântec de Iele)
Ielele pot fi asociate cu o întreagă serie de reprezentări mitologice din întregul spațiu european, care prin anumite caracteristici comune pot fi încadrate în aceeași categorie (câteva exemple: Samovili/Samodivi din Bulgaria; Les Dammes Blanches în Franța; White Women în spațiul britanic; Witte Wieven /Wittewijven în Olanda; Weisse Frauen în Germania; Bilá Pani în Slovenia; Rusalki, mavki, navki, faraony sau vodianiani în spaţiul slav). Konstantin Makovsky. Rusalki / К. Е. Маковский, Русалки – 1879
Marcaje