TARG DE IE ROMANEASCA dedicat Zilei Universale a Iiei

[Adrian Pop]

Barbu Ioana a distribuit o fotografie.




Îmi place · · Distribuie · acum 25 minute ·

[Adrian Pop]

Gal Tara Hategului-Tinutul Padurenilor a distribuit o fotografie postată de Doina Nelega.




Îmi place · · Distribuie · acum 16 minute ·

• Lui Stefan Tudor Ganuci îi place asta.
  
  
  

[Adrian Pop]

Ziua Internaţională a Iei la Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău

Iulia Modiga Focus 24 June 2013 Ziua Universală a Iei a fost sărbătorită şi la Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău.
Expoziţii de costume confecţionate de către meşterii populari, conferința cu genericul „Costumul popular – marcă a identităţii naţionale”, vernisajul expoziţiilor de ii şi costume populare, precum şi momentele muzicale folclorice au reprezentat atracţia evenimentului.












Foto: Iulia Modiga
Video: Pavel Munteanu
Tag-uri: Muzeul de Etnografie si Istorie Naturala din Chisinau, Ziua Universala a Iei

[Adrian Pop]

Angela Gutu a fost la ZIUA UNIVERSALĂ A IEI la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.




Îmi place ·

[Adrian Pop]

Expoziție grandioasă de Ziua Universală a Iei (VIDEO)

Foto: noi.md

De Ziua Universală a Iei, la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a fost organizată o expoziție de costume naționale și ii populare. Mai mulți meșteri și-au expus creațiile și au oferit consultații în domeniul confecționării costumului popular. Organizatorii spun că meșterii vor avea de trecut o probă grea: vor primi o ie confecționată după o tehnică veche, pe care vor trebui să o descifreze. Astfel, vor învăța ”secretele” după care au lucrat strămoșii noștri.

La sărbătoarea iei au venit oaspeți din țară și de peste hotare. La eveniment a participat și designerul Ioana Corduneanu, cunoscută pentru faptul că a descifrat iile descoperite de ea și le-a trecut în format electronic. Și cusătoresele de la Școala Profesională nr. 1 au venit să marcheze sărbătoarea iei cu o colecție etnofolclorică stilizată, care are și elemente moderne. Fetele au confecționat timp de un an bluzițe din basmale purtate cîndva de bunicile lor.

Maria Cristea, o femeie cu mîini de aur, care de mai bine de 30 de ani coase ii, spune că această zi este pentru ea o zi de sărbătoare și de mîndrie națională. Meșterița crede că acum societatea s-a întors cu fața spre tradiția și portul popular. Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală are o colecție de port de peste 5000 de unități. În luna august se va desfășura cea de-a doua ediție a Festivalului Iei.


Sursa: NOI.MD
Autor: Tania Scutari

[Adrian Pop]

PentruEA.md și Biroul pentru Relații cu Diaspora continuă să vă motiveze să purtați ie și să participați la concursul revistei noastre, intitulat "PentruIE". Când s-a înfiripat dragostea pentru ie dar și ce tradiții frumoase își amintesc și păstrează încă de pe vremea buneilor ne-au povestit Nadia Darie, reporter PentruEa, dar și Angela Stafii, Manager de Programe la Biroul pentru Relații cu Diaspora.
Când v-ați îndrăgostit de ie? Dragostea mai durează? Angela Stafii: Am fost tot timpul o iubitoare a portului popular, pentru că am făcut în copilărie dansuri populare. Deși am purtat ie doar la concerte, acum aș dezvolta cu plăcere relația noastră de iubire și aș folosi pentru asta orice ocazie. Am decis să îmi cumpăr ie, ca să oficializăm relația.

Nadia Darie: Am moștenit prima ie de la mama, în adolescență, o purta pe când era și ea de vârsta mea. După ce, fiind studentă, am aplicat și la Facultatea de Arte Frumoase, secția Etnofolclor a USM, am îndrăgit portul popular și mai mult și mi-am achiziționat încă două ii. Acum colecția numără patru ii, o fustă albă și o frumoasă pereche de opinci tradiționale.
Ce tradiții vă amintiți de la bunici, poate chiar le respectați până azi?
Nadia Darie: Bunica îmi cânta adesea cântece românești, naționale, pe care le știa din școala primară - eu, la rându-mi, cânt cu orice ocazie toate melodiile neamului nostru. Portul frumos l-am deprins mai mult de la doamna Maria Iliuț, "Privighetoarea din Bucovina", care mi-a fost patru ani profesoară și care e un frumos exemplu de port autentic și foarte îngrijit. Croșetez și împletesc, această îndeletnicire mă calmează.
Angela Stafii: Cânt doine, de obicei, când sunt tristă. Dansez... tot timpul. În rest - îmi plac foarte mult obiceiurile și în special cele semi-mistice. Știu să descânt, iar Sărbătoarea Sânzienelor este preferata mea.
Cum se leagă patriotismul și tradițiile?
Angela Stafii: În mod direct, doar că cei mici trebuie să vadă frumusețea lor. Și să înțeleagă plinătatea de sens a tradițiilor. Pentru asta - oamenii trebuie educați.

Nadia Darie: Ele merg mână în mână. Nu te poți declara patriot dacă ignori tradițiile poporului tău, și invers. Mi-ar plăcea mult să avem și în continuare generații de tineri care să iubească și respecte tradițiile neamului și să devină, în timp, adevărați patrioți.
Când și unde îmbrăcați ie?
Nadia Darie: Nu doar pe scenă, în concertele cu Crenguța de Iederă, dar și cu orice ocazie, sărbătoare, petrecere de familie sau întâlnire cu prietenii. Sunt mândră că am ii care mult superioare altor bluze de colecție sau firmă.

Angela Stafii: Pe drum. Pe orice drum. Poate fi îmbrăcată la serviciu și la distracții. Ia înfrumusețează femeia, îi pune în evidență grația.
Ce port ați reîntoarce de pe timpul bunicilor nostre?
Angela Stafii: Brâul și traista. Și opincile, care pot fi stilizate.

Nadia Darie: Îmi place mult ia, vreau să ajungem ca fiecare femeie din Moldova să aibă măcar o ie în dulap. Și bondița ar fi un accesoriu vestimentar foarte potrivit timpurilor noastre - am avea mult mai puține răceli și dureri de spate.

Deosebite mulțumiri pentru Casa Cristea, care ne-a oferit iile pentru sesiunea foto.

24.06.2013
PentruEa

[Adrian Pop]

Concursul "PentruIE" continuă, la fel și exemplele demne de urmat din rândul colegelor noastre de echipă și a fetelor de la Biroul pentru Relații cu Diaspora. Astăzi veți admira cât de bine le stă în ii Anastasiei Popescu, reporter PentruEA și lui Nati Vozian, Consultant Național Programe Economice la BRD. Ele vă îndeamnă să purtați ie cu orice ocazie și să vă mândriți cu tradițiile frumoase ale neamului nostru.
Când te-ai îndrăgostit de ie? Dragostea mai durează? Nati Vozian: Pentru prima oara m-am îndrăgostit de ie la 20 de ani, atunci când am primit-o în dar de la scumpa mea mamă. De atunci ia a devenit pentru mine o cămaşă de suflet. O port şi astăzi cu mare drag.

Anastasia Popescu: Mereu am admirat iile, splendoarea lor, dar și minuțiozitatea cu care sunt confecționate. Dragostea este, totuși, de curând, atunci când am observat cât de reușit pot fi ele asortate nu numai cu piesele vestimentare caracteristice portului național, dar și cu cele pe care le purtăm zi de zi.

Ce tradiții îți amintești de la bunici, poate chiar le respecți până azi?
Nati Vozian: Bunica îmi povestea că în timpul războiului, ea împreună cu surorile ei brodau şi făceau prosoape. Pasiunea pentru brodat am moştenit-o de la ea. A fost o perioadă când am brodat în cruciuliţă tablouri, unele din care le-am făcut cadou oamenilor scumpi şi dragi mie.

Anastasia Popescu: Îmi place să brodez, dar nu am mai făcut-o de mult timp, e un lucru foarte migălos și care te consumă. Tocmai din acest motiv știu că, deși iile pot părea la prima vedere scumpe, ele își merită prețul, pentru că însumă în sine, multe nopți nedormite.
Cum se leagă patriotismul și tradițiile?
Nati Vozian: Cred ca tradiţiile educă şi transmit din generaţie în generaţie spiritul de patriotism.

Anastasia Popescu: Patriotismul și tradițiile nu pot exista separat. Doar dragostea de țară, valori naționale și tradiții poate alcătui adevăratul patriotism.
Când și unde îmbrăcați ia?
Anastasia Popescu: Îmbrac ia în orice zi hotărăsc eu că îmi doresc să o port, indiferent de unde voi merge.

Nati Vozian: Îmbrac ia când merg la serviciu, peste hotarele Moldovei şi chiar la o petrecere cu prietenii.
Ce port ai reîntoarce de pe timpul bunicilor nostre?
Anastasia Popescu: Îmi plac mult lucrurile rustice, la fel și hainele de pe timpul bunicilor noastre. Aș readuce în vogă elemente din portul pe care îl aveau ele. E imposibil să purtăm din nou ie și catrință și opinci, dar elemente naționale le putem introduce cu ușurință în ținutele noastre, cum ar fi: elementele din piele, motivele floristice, ia, de ce nu, un brâu și altele. Nimic nu poate fi mai frumos, decât întoarcerea la valorile naționale.

Nati Vozian: Aş reintroduce bondiţa, un detaliu vestimentar care poate fi asortat și purtat în diverse combinaţii, în acelaşi timp păstrând autenticitatea portului național.

Iile au fost oferite cu multă amabilitate de Casa Cristea.

[Adrian Pop]

Proiectul-concurs „Pentru IE" vrea să readucă în portul de fiecare zi ia - bluza tradițional românească din pânză fină și cu broderii colorate. Fetele din echipa PentruEa și din cea a Biroului pentru Relații cu Diaspora au fost primele care au îmbrăcat ii, în semn de solidaritate. Ele au îndemnat fetele și femeile de pretutindeni să îmbrace ii. Primele două protagoniste pe care vi le prezentăm sunt fotografa PentruEa, Ellene Andronache și Consultantul Național în Comunicare la BRD, Dana Muntean.
Când v-ați îndrăgostit de ie? Dragostea mai durează? Dana Muntean: A fost dragoste la prima vedere. Atunci când bunicuța a decis să-mi împrumute ia tinereții sale, pentru ca să-mi reprezint țara la o școală de vară în Praga, am înțeles că nu mă voi despărți de ea. Și bunica mi-a respectat decizia, fiind copleșită de lacrimi atunci când mi-a dăruit-o.

Ellene Andronache: M-am îndrăgostit de ie în clasa a II-a, când am început a face dans popular, ia ce o purtasem atunci pentru prima data seamănă enorm cu cea care am ales-o de la Casa Cristea, dragostea durează - e cea mai comodă și feminină haină pe care o poate îmbrăca o moldoveancă autentică.

Ce tradiții vă amintiți de la bunici, pe care le respectați până azi?
Dana Muntean: În copilărie, eram curioasă să o urmăresc pe străbunica mea, care la o vârstă înaintată continua să meșteșugărească. Fiind inspirată de ea, la orele de educație tehnologică din liceu, brodam, croșetam și țeseam cu drag. Mi-am creat și propriul covoraș, care nu se compară cu cele țesute de străbunica. Părinții îmi mai păstrează "capodoperele" hand made.
Ellene Andronache: Bunica spăla ia după fiecare spectacol, o călca, iar mânecele erau prelucrate cu apă cu zahăr ca să stea exact în forma care trebuia. Nu mai respect această tradiție pentru că peste ani am înțeles că bunica era cu mult mai harnică decât mine, în plus și vremurile sunt altele.

Cum se leagă patriotismul și tradițiile? Dana Muntean: Se împletesc frumos. Atunci când îți iubești cu adevărat originea, îți respecți și țara și tot ce este legat de ea, fie tradiții, obiceiuri sau cultură în general.
Ellene Andronache: Tradiția e cea care crește patriotismul din mine, ele merg mână în mână: sentimentele calde față de patrie apar atunci când te leagă ceva de locul unde ai crescut. Pe mine tradițiile mă fac să mă mândresc că sunt moldoveancă!

Unde sau când purtați ia?
Ellene Andronache: Când merg la cursurile de dans ori la ziua independenței.
Dana Muntean: Îmbrac ia când merg la serviciu, peste hotarele Moldovei şi la un party cu prietenii. Îmbrac ia cu orice ocazie, mai ales atunci când vreau să mă mândresc că sunt născută și trăiesc în Moldova.

Ce port ați reîntoarce de pe timpul bunicilor nostre?
Ellene Andronache: Am un costum popular complet și 2 ii, dar nu le prea port, aceste haine mă obligă oarecum să am o ținută , să am o atitudine, așa am fost de micuță educată, însă acum sunt la o etapă foarte activă în viața mea, când sunt mult prea zbânțuită pentru a purta ie.

Dana Muntean: Opincile! Sunt fenomenale, doar că trebuie redescoperite și împrospătate cu elemente stilizate.
Vom continua în zilele următoare aceste mini-interviuri cu femei care vor să ofere un exemplu frumos de port al iei și de respect pentru tradițiile neamului nostru. Iile au fost oferite cu multă amabilitate de Casa Cristea.

20.06.2013
Nadia Darie

[Adrian Pop]

Ia călătoreşte şi ne uneşte. Acesta a fost titlul articolului pe care l-aţi citit ieri în revista noastră. Am văzut deja că moldovenii din Elveţia au fost receptivi în a răspunde îndemnului revistei PentruEa și Biroului pentru Relații cu Diaspora de a îmbrăca ii. Dacă vreţi să vedeţi cum s-au făcut acele poze frumoase cu iile naționale, vă invităm să urmăriţi filmuleţul „Making of" sau „Cum s-a făcut şedinţa foto PentruIE".

20.06.2013
Catălina Russu

http://pentruea.md/article/video-mak...etia-2614.html

[Adrian Pop]

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 

Moldovenii din Elveţia au răspuns îndemnului revista PentruEa și Biroul pentru Relații cu Diaspora și ne-au expediat prima sesiune foto în ii a moldovencelor din Elveția. Doar aşa putem promova portul naţional şi tradiţiile ţării noastre peste hotare. Mulţumim dragilor pentru receptivitate şi încurajăm co-naţionalii noştri să se alăture campaniei de promovarea a ii-lor "Pentru IE" oriunde nu s-ar afla.

Ia, bluza românească, confecţionată din pânză albă de bumbac, tradiţie moştenită din timpuri imemoriale, este un brand naţional care prin susţinerea noastră se poate bucura de recunoaşterea întregii planete. Promovată intens în perioada interbelică de către Regina Maria, aceasta constituie un simbol aparte pentru spiritul nostru patriotic și un element vestimentar unic, ce nu poate fi decât un motiv de mândrie.

Pe 24 iunie 2013, de sărbătoarea Sânzienelor, se inaugurează Ziua Universală a Iei. Cu acest frumos prilej lângă lacul Leman, Asociaţia Universitară "Eminescu " din Geneva, Elveţia a organizat o sesiune foto în promovarea iei. La acest eveniment a participat un grup de doamne şi domnişoare, îmbrăcate în ii și promovând bluza neamului nostru pe toate meridianele lumii.

Ia este cămașa pe care poporul nostru a dat-o lumii. Este opera de vârf creată prin contribuția nenumăratelor generații de femei. Ia a fost purtată și perfecționată mii de ani, putând încifrat în ornamente aspirațiile de bine, de fericire și de frumusețe ale poporului nostru. O îmbrăcăm pentru a ne confunda cu toți cei care au contribuit la afirmarea noastră istorică. Este marca noastră identitară care ne etalează cu toată demnitatea în rândul popoarelor lumii.

O luăm şi o purtăm peste tot: la lucru, la sărbătoare, acasă, pe meleaguri străine... Cămașa încrețită la gât călătoreşte acum și prin Geneva. O sărbătoare unică, emoţionantă, care ne uneşte pe noi, basarabenii şi românii sub semnul frumosului şi al creativităţii.

Maria Jomir - Flores, Geneva, Elveţia

19.06.2013
Nadia Darie