Orasul secret de sub Sarmizegetusa de marimea Bucurestiului
http://aleximreh.wordpress.com/2010/...bucurestiului/
Orasul secret de sub Sarmizegetusa de marimea Bucurestiului
Posted on 31/12/2010 by Alex Imreh
i 20 Votes
2012en.ro : Pe la inceputul anilor ‘90, subsolul din zona Gradistei a fost scanat de un satelit rusesc. Ce s-a descoperit acolo ramane o mare taina caci, oficial, nu au fost date publicitatii toate rezultatele. Neoficial, s-a spus ca rusii ar fi descoperit situri antice si preistorice necunoscute inca in zona. Se cunoaste totusi ca s-a intocmit un dosar al acestor descoperiri, la Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului si la Ministerul Culturii de atunci, care au decis efectuarea unor cercetari. Concluzia era una socanta: fortificatiile din zona Gradiste nu erau doar cetati dispuse pe culmile muntilor din jur, ci un imens ansamblu de 200 km patrati, foarte compact, care cuprindea o asezare militara, una civila montana, cu mai multe nuclee.
Practic, muntii fusesera taiati si terasati, apoi amenajati in incredibilul ansamblu.
Mai mult, pe o suprafata de doi kilometri patrati, la o adancime de 8 metri, s-ar afla o asezare subterana. Prin anul 2001, Vasile Dragomir, general de divizie in retragere, care facuse parte din echipa de cercetatori, declara pentru un ziar central ca in zona Vartoape fusesera detectate, pe o suprafata de 4 km patrati, 75 de gropi conice, de dimensiuni diferite, precum si incinte paralelipipedice, modificate de mana omului, care comunicau intre ele, dar si cu platoul de deasupra prin drumuri antice. De la aceste incinte pleaca mai multe tuneluri spre muntii din apropiere, unele, prabusite partial, iar un singur tunel ajunge la sanctuarele de la Sarmizegetusa Regia, unde au fost de asemenea detectate incinte subterane. “Vreau sa subliniez ca in urma masuratorilor noastre a rezultat ca in zona Vartoape si in imediata apropiere se afla vestigiile cele mai importante ale complexului, inclusiv sanctuare, constructii cu o vechime mai mare decat cele de la Sarmizegetusa”, declara atunci generalul.
Conform studiului amintit, orasul subteran si suprateran de la Vartoape ar fi centrul complexului, mult mai mare decat cel de la Sarmizegetusa. Ca este asa, ramane sa o confirme viitoarele cercetari, dar noi ne-am convins de existenta tunelurilor, in acest inceput de mai cand, ajunsi la Capalna, la un pahar de vorba, un localnic ne-a povestit cum cu ceva vreme in urma s-a prabusit un perete de munte descoperind o parte de tunel, de putea omul sa mearga in picioare prin el, intarita cu barne putrezite din lemn. Unde ducea, ce se afla la capatul lui, nu se stie.
Incinte sacre de dimensiuni impresionante, in sanctuare taiate din andezit, piatra pe care astazi o croiesti numai cu diamantul, cetati din blocuri de calcar carate de la zeci de kilometri, fasonate si imbinate perfect, dupa tehnici misterioase, podoabe din aur si argint, de mii de cosoni, furate din pamantul dacilor… hartacomorii.blogspot.com/2010/orasul-comorilor-de-sub-cetate
sites.google.com/site/dimensiuniparalele/sarmisegetusa-DACIA-CAPITALA Sarmizegetusa stă pe un oraş subteran de mărimea Bucureştiului. În 1993, România demara o amplă campanie de punere în valoare a cetăţilor dacice de la Grădiştea, fără ştirea opiniei publice. Un grup de oameni de ştiinţă români a efectuat la faţa locului, până în 1999, un studiu complex cu ajutorul unor aparate speciale de detectare a zidurilor şi a obiectelor îngropate. Aşa s-a pus în evidenţă faptul că sub Sarmizegetusa şi sub celelalte cetăţi dacice pe care le cunoaştem acum există un uriaş ansamblu arhitectonic militaro-civil, compact, cu mai multe nuclee, întins pe o suprafaţă de peste 200 de kilometri pătraţi, bogat în aur şi cu multe elemente anterioare civilizaţiei dacilor.
<<Acest>>
Editura Miracol a publicat citeva carti Dumintru Manolache: TEZAURUL DACIC DE LA SINAIA , Andrei, Apostolul Lupilor , Sfantul APOSTOL ANDREI si protocrestinismul in spatiul romanesc
victor-roncea.blogspot.com/2008/11/un-jurnalist-crestin-dumitru-manolache.html
Autor a nu mai putin de noua volume de istorie, istoria crestinismului romanesc, teatru si beletristica, ziaristul Dumitru Manolache face parte din galeria acelor oameni pe care o mare sansa iti face bucuria de a-i intilni (asa cum a fost in cazul meu cind, in primii ani post-decembristi, am intrat in viltoarea presei). Publicate in ’’Tineretul Liber’’, ’’Evenimentul Zilei’’, ’’Romania Libera’’, ’’Adevarul’’, ’’Curentul’’, ’’Bucuresti Match’’, ’’Lumea credintei’’, ’’Gardianul’’ (unde semneaza saptaminal unica si cea mai longeviva pagina religioasa din presa laica centrala din Romania), miile sale de articole, anchete, reportaje si eseuri, impregnate de experienta jurnalistica de aproape trei decenii, au marcat cititorii cu amprenta cautatorului minutios si a exegetului de mare talent.
Dumitru Manolache cerceteaza de aproape 20 de ani problematica inceputului crestinismului romanesc, activitate concretizata in cartile: ’’Dervent, o poarta a crestinismului romanesc’’, ’’La portile luminii-Miracolele de la Dervent’’; ’’Lupii Mielului-Sf. Andrei si protocrestinismul in spatiul romanesc’’, ’’Andrei, Apostolul lupilor’’. Si, drept recunoastere a ineditului adus la lumina de autor, acest ultim volum, aparut in doua editii, prima la Editura Anastasia si a doua la Editura Dacica, a intrat in bibliografia obligatorie a facultatilor de Teologie de la Constanta si Sibiu – achizitionarea acestei carti se poate face de la Editura Dacica, consultind adresa www.dacica.ro.
Dumitru Manolache – secretar general de redactie al cotidianului gardianul.md
enciclopediagetodacilor.blogspot.com/2010/12/goana-dupa-aurul-sarmisegetusei In 1993, Romania demara o ampla campanie de punere in valoare a cetatilor dacice de la Gradistea. Un studiu multidisciplinar efectuat la fata locului a pus in evidenta faptul ca sub ceea ce este acum decopertat exista un urias ansamblu arhitectonic, un ansamblu militaro – civil compact, cu mai multe nuclee, intins pe o suprafata de peste 200 de kilometri patrati. Acest oras ingropat este predacic si e foarte bogat in aur. Specialistii romani au intocmit niste planuri de detaliu cu siturile subterane nedecopertate, pe care le-au strans intr-un dosar trimis Ministerului Culturii si Cultelor. O copie a planurilor a ajuns insa si la cautatorii clandestini de comori, care au relatii puternice in zona clasei politice. Hotii stiu acum cu exactitate unde sa caute.
In mod ciudat, posibilitatea ca vestigiile din Muntii Orastiei sa fie scoase de pe lista UNESCO, merge mana in mana cu deja celebrul scandal al bratarilor dacice. Dupa cum se stie, ele au fost gasite in siturile de la Gradistea de catre hotii de comori si scoase apoi clandestin din Romania. Au ajuns in Statele Unite, unde un colectionar american de buna credinta a anuntat oficialitatile ca aceste artefacte se comercializeaza pe piata neagra. Ulterior statul roman a recuperat o parte din ele si a demarat o ancheta. In mod uluitor, numele unor politicieni de calibru, precum Adrian Nastase si Dan Iosif au fost asociate cu disparitia bratarilor. Cei doi au fost banuiti ca ar fi intermediat traficarea in tara a doua tezaure sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, respectiv 15 bratari dacice de aur.
Conform unor informatii neoficiale, subsolul din zona Gradistei a fost sondat din satelit de catre rusi pe la inceputul anilor ‘90. Rusii vorbeau despre situri antice, dar si preistorice necunoscute inca in zona Gradistei. Coroborand aceste date cu informatiile unor scriitori antici, care spuneau ca dacii au taiat si au zidit muntii, Guvernul Romaniei a cerut aflarea adevarului. Astfel, intre anii 1993 si 1999, in perimetrul fortificatiilor dacice de la Gradistea s-au desfasurat cercetari pe mai multe discipline, pentru realizarea unui studiu de ansamblu privind zona arheologica. Cercetarile au fost demarate de Ministerul Lucrarilor Publice, Ministerul Culturii si Ministerul Cercetarii. Ele aveau drept scop delimitarea fizica a complexului de fortificatii prin alte metode decat sapaturile arheologice, si chiar elaborarea unei strategii de punere in valoare a constructiilor preistorice de la Gradistea.
Abia in urma acestui studiu, care sa detalieze ce si unde trebuie sapat, urma sa aiba loc decopertarea, restaurarea, conservarea siturilor si transformarea zonei intr-o rezervatie arheologica nationala, punct turistic de importanta deosebita, cu protectie armata din partea jandarmeriei, care urma sa opreasca ofensiva jefuitorilor de comori. Rezultatele, care nu au fost date oficial publicitatii, sunt uluitoare. Fortificatiile nu reprezinta doar cetati disparate asezate pe culmile muntilor, ci un ansamblu compact, o asezare militaro-civila montana, cu mai multe nuclee, intinsa pe o suprafata de 200 de kilometri patrati. Majoritatea vestigiilor sunt inca acoperite de pamant.
Din comisia formata au facut parte specialisti pentru detectarea straturilor de profunzime prin magnetometrie, specialisti in probleme hidrotehnice, arheologi, ingineri constructori, arhitecti si specialisti in geodezie. Ceea ce spuneau anticii s-a confirmat. Fortificatiile sunt deosebit de complexe si sunt suprapuse, in multe locuri, pe asezari mai vechi. Pentru a avea o imagine a modului in care s-a lucrat, dam exemplul grupului format dintr-un geodez si un specialist in magnetometrie. Geodezul, regretatul general de divizie Vasile Dragomir, (foto) cauta zonele de relief care pareau transformate pentru utilitati militare. Al doilea instala magnetometrele si trasa profilul subsolului in zona indicata.
Magnetometrul este un aparat care poate radiografia si pune in evidenta elementele din subsol, la adancimea dorita de operator. In acest caz sondajul a mers pana la o adancime de opt metri. Asa au fost descoperite constructiile scufundate in pamant, dar si incintele subterane care i-au uluit pe cercetatori. Conform datelor din studiu, mega-asezarea regilor daci este situata pe masivul Sureanu, munte care coboara catre est, nord si vest in Podisul Transilvaniei, intre raurile Sebes si Strei.
„La inceput ne-am intrebat cum a fost posibil ca timp de cinci ani dacii sa poata tine piept asaltului unei armate uriase, bine inzestrate, cum era cea a romanilor. Mai ales ca era condusa de unul dintre cei mai buni strategi pe care i-a avut Roma vreodata. Raspunsul l-am gasit la fata locului: folosirea eficienta a terenului printr-un complex militaro-civil. Dacii au construit, in primul rand, la poalele muntelui, in nord si vest, un zid de aparare foarte lung, deoarece sistemul era cel mai vulnerabil in acea directie. Ceva in genul zidului lui Hadrian din Scotia, lung de 170 de km. In interior, fiecare inaltime a fost terasata de jos in sus. Fiecare terasa, cu latimi diferite, era aparata de ziduri. Pe culmi au fost construite una sau mai multe cetati fortificate, de diferite dimensiuni. S-a mers pana acolo incat fiecare cvartal al unei aglomeratii urbane mai mari era la randul lui aparat de un zid propriu. In studiu, eu numesc «modul» fiecare aglomerare urbana. Modulul poate fi inteles si ca un cartier mai mare, intins pe cateva hectare, al imensei fortificatii. In acest fel, un modul era aparat de mai multe ziduri dispuse concentric. Distantele de la o aglomerare urbana la alta sunt mici, in general de cateva zeci de metri. Distantele cele mai mari de la un nucleu fortificat la altul nu depasesc patru kilometri. Fiecare aglomerare are locuintele si sanctuarele ei, asa cum apar si la Sarmisegetuza Regia, cea cunoscuta pana acum. Intre aceste nuclee exista insa numeroase terase amenajate cu urme de locuire stravechi, mai vechi decat perioada dacica clasica. De asemenea, asezari civile se gasesc peste tot pe vaile apelor dintre munti. Totul pe o suprafata de aproximativ 200 de kilometri patrati. Intreaga zona este acoperita de un paienjenis de drumuri antice construite foarte interesant. Intr-o zi am stat mai bine de o jumatate de ora in ploaie pe un asemenea drum sa vad ce se intampla. Apa curgea la dreapta si la stanga, dar nu si pe drum, atat de bine este facut sistemul de drenaj de sub ele. Singura bresa a sistemului de fortificatii a fost neglijarea laturii sud-estice, considerandu-se ca panta abrupta a muntelui e un obstacol natural suficient. Aceasta neglijenta a fost fatala dacilor. Imparatul Traian a urcat cu trupele chiar pe acolo si a atacat apoi fortificatiile de sus in jos“, ne-a spus regretatul general de armata Vasile Dragomir.
drumul antic catre sarmisegetusa(peste 2000 de ani vechime)
discul solar-sarmisegetusa
Un oras predacic subteran. Cea mai importanta descoperire din Muntii Orastiei o reprezinta incintele subterane. In zona numita Vartoape, pe o suprafata de aproximativ patru kilometri patrati exista 75 de gropi conice, de diferite dimensiuni, unele cu diametre de pana la 70 de metri. Aparatele au detectat foarte multe incinte paralelipipedice care comunica intre ele precum camerele unei locuinte. Este vorba de incinte naturale modificate de mana omului. Multe dintre ele comunica cu platoul de deasupra prin drumuri antice. De la aceste incinte pleaca mai multe tuneluri catre muntii din apropiere, unele partial prabusite. Unul merge chiar catre sanctuarele din Sarmisegetuza Regia, unde, de asemenea, au fost detectate cateva incinte subterane. In urma masuratorilor a rezultat ca in zona Vartoape si in imediata apropiere se afla vestigiile cele mai impresionante ale complexului, inclusiv sanctuare, constructii cu o vechime mult mai mare deca cele de la Sarmisegetuza. Conform studiului itocmit, acest oras subteran si constructiile de la suprafata, mult mai numeroase decat cele de la Sarmisegetuza Regia, au constituit centrul fortificatiilor, cu alte cuvinte centrul mega-orasului regilor daci, sau al cui va fi fost mai inainte. Arheologii din zona au fost, si sunt, mai putin entuziasti in legatura cu aceasta descoperire si mai retinuti in declaratii.
„Pe Culmea Vartoapelor se afla o intinsa asezare dacica, iar culmea, stancoasa, calcaroasa, e impanzita de mici grote care uneori iau aspectul unor pesteri. Pe micile platouri de la gura catorva au fost descoperite fragmente ceramice dacice“, sustine arheologul Ioan Glodariu, muzeograf la muzeul din Deva. Acesta considera ca terasele si cetatile erau dens populate pe vremea dacilor. Mai mult, fiecare terasa locuita era aprovizionata cu apa, atat locuintele, cat ai atelierele de fierarie, prin conducte care captau izvoare de la distante apreciabile. Foarte interesant este faptul ca aceste conducte de apa subterane aveau, din loc in loc, chiar decantoare.
Hartile oficiale au ajuns la hotii de comori
Dosarul cu planurile siturilor antice nedecopertate, gasite de echipa speciala de cercetatori, a fost multiplicat in patru exemplare, care au fost trimise la MLPAT, Institutul Pro Domus, Ministerul Culturii si UNESCO. Alexandru Mironov a inclus cetatile pe listele UNESCO. Urma sa se initieze o ampla campanie de sapaturi arheologice si sa se realizeze un centru turistic exceptional. Programul a fost insa stopat, iar copii ale dosarului cu hartile siturilor au ajuns la hotii de comori. Astfel reusesc acesti hoti sa mearga la punct ochit, punct lovit, pe un teritoriu atat de mare. Singurul impediment in calea acestora este acum UNESCO, care e cu ochii pe siturile de la Gradistea. De aceea se tot lanseaza ideea, de origine romaneasca, cum ca cetatile vor fi radiate din patrimoniul mondial. „Nu se scoate nici un obiect UNESCO de pe liste. Asta e o prostie. Sigur cineva incearca sa vanda si Sarmisegetuza. Asta e singura explicatie“, este de parere Alexandru Mironov. Ramane insa o intrebare extrem de importanta: cine le-a dat hotilor planurile secrete ale complexului si, implicit, planurile comorilor de la Sarmisegetuza? Din analiza ulterioara a datelor a rezultat ca cea mai mare parte a acestei asezari, uriasa pentru antichitate, a fost construita inainte de perioada dacica. Mai mult, comorile cautate acum de hoti au fost ingropate inainte de perioada clasica a civilizatiei dacice. Lucru deductibil prin logica comuna: daca romanii cuceritori au strans tot aurul gasit la fata locului, de ce se mai gasesc comori de ordinul zecilor de kilograme in aceasta zona?
Fri Feb 18, 2011 View user's profile Send private message Send e-mail Visit poster's website Yahoo Messenger
ZAMFIR_CATALIN
Joined: 02 Sep 2009
Posts: 2028
Reply with quote
Post
Sarmizegetusa stă pe un oraş subteran de mărimea Bucureştiului.
> - Planurile siturilor antice nedecopertate, cu elemente anterioare
>civilizaţiei dacilor, au ajuns la hotii de comori.
> - Sigur cineva incearca sa vanda si Sarmisegetuza
>
>
> În 1993, România demara o amplă campanie de punere în valoare a cetăţilor
>dacice de la Grădiştea, fără ştirea opiniei publice. Un grup de oameni de
>ştiinţă români a efectuat la faţa locului, până în 1999, un studiu complex cu
>ajutorul unor aparate speciale de detectare a zidurilor şi a obiectelor
>îngropate.
>
>
>Aşa s-a pus în evidenţă faptul că sub Sarmizegetusa şi sub celelalte cetăţi
>dacice pe care le cunoaştem acum există un uriaş ansamblu arhitectonic
>militaro-civil, compact, cu mai multe nuclee, întins pe o suprafaţă de peste 200
>de kilometri pătraţi, bogat în aur şi cu multe elemente anterioare civilizaţiei
>dacilor.
>
>
><<Acest>semnat Dumitru Manolache in Gardianul in 08-05-2009 . Dumitru Manolache este autor a nu mai putin de noua volume de istorie, istoria crestinismului romanesc, teatru si beletristica
>
>In mod ciudat, posibilitatea ca vestigiile din Muntii Orastiei sa fie scoase de
>pe lista UNESCO, merge mana in mana cu deja celebrul scandal al bratarilor
>dacice. Dupa cum se stie, ele au fost gasite in siturile de la Gradistea de
>catre hotii de comori si scoase apoi clandestin din Romania. Au ajuns in Statele
>Unite, unde un colectionar american de buna credinta a anuntat oficialitatile ca
>aceste artefacte se comercializeaza pe piata neagra. Ulterior statul roman a
>recuperat o parte din ele si a demarat o ancheta. In mod uluitor, numele unor
>politicieni de calibru, precum Adrian Nastase si Dan Iosif au fost asociate cu
>disparitia bratarilor.
>
>Conform unor informatii neoficiale, subsolul din zona Gradistei a fost sondat
>din satelit de catre rusi pe la inceputul anilor ‘90. Rusii vorbeau despre
>situri antice, dar si preistorice necunoscute inca in zona Gradistei.
>
>Rezultatele, care nu au fost date oficial publicitatii, sunt uluitoare.
>Fortificatiile nu reprezinta doar cetati disparate asezate pe culmile muntilor,
>ci un ansamblu compact, o asezare militaro-civila montana, cu mai multe nuclee,
>intinsa pe o suprafata de 200 de kilometri patrati. Majoritatea vestigiilor sunt
>inca acoperite de pamant.
>
>
>Ceea ce spuneau anticii (ca dacii au taiat si au zidit muntii) s-a confirmat.
>Fortificatiile sunt deosebit de complexe si sunt suprapuse, in multe locuri, pe
>asezari mai vechi.
>Conform datelor din studiu, mega-asezarea regilor daci este situata pe masivul
>Sureanu, munte care coboara catre est, nord si vest in Podisul Transilvaniei,
>intre raurile Sebes si Strei.
>
>Au fost descoperite constructii scufundate in pamant, dar si incinte subterane
>care i-au uluit pe cercetatori.
>Dacii au construit, in primul rand, la poalele muntelui, un zid de aparare
>foarte lung, de 170 de km. In interior, fiecare inaltime a fost terasata de jos
>in sus. Fiecare terasa, cu latimi diferite, era aparata de ziduri. Pe culmi au
>fost construite una sau mai multe cetati fortificate, de diferite dimensiuni.
>
>S-a mers pana acolo incat fiecare cvartal al unei aglomeratii urbane mai mari
>era la randul lui aparat de un zid propriu. In studiu, eu numesc «modul» fiecare
>aglomerare urbana. Modulul poate fi inteles si ca un cartier mai mare, intins pe
>cateva hectare, al imensei fortificatii. In acest fel, un modul era aparat de
>mai multe ziduri dispuse concentric. Distantele de la o aglomerare urbana la
>alta sunt mici, in general de cateva zeci de metri. Distantele cele mai mari de
>la un nucleu fortificat la altul nu depasesc patru kilometri.
>Fiecare aglomerare are locuintele si sanctuarele ei, asa cum apar si la
>Sarmisegetuza Regia, cea cunoscuta pana acum. Intre aceste nuclee exista insa
>numeroase terase amenajate cu urme de locuire stravechi, mai vechi decat
>perioada dacica clasica.
>
>De asemenea, asezari civile se gasesc peste tot pe vaile apelor dintre munti.
>Totul pe o suprafata de aproximativ 200 de kilometri patrati.
> Intreaga zona este acoperita de un paienjenis de drumuri antice construite
>foarte interesant. Intr-o zi am stat mai bine de o jumatate de ora in ploaie pe
>un asemenea drum sa vad ce se intampla. Apa curgea la dreapta si la stanga, dar nu si pe drum, atat de bine este facut sistemul de drenaj de sub ele. Singura
>bresa a sistemului de fortificatii a fost neglijarea laturii sud-estice,
>considerandu-se ca panta abrupta a muntelui e un obstacol natural suficient.
>Aceasta neglijenta a fost fatala dacilor. Imparatul Traian a urcat cu trupele
>chiar pe acolo si a atacat apoi fortificatiile de sus in jos“, ne-a spus
>regretatul general de armata Vasile Dragomir.
>
>Cea mai importanta descoperire din Muntii Orastiei o reprezinta incintele
>subterane. In zona numita Vartoape, pe o suprafata de aproximativ patru
>kilometri patrati exista 75 de gropi conice, de diferite dimensiuni, unele cu
>diametre de pana la 70 de metri. Aparatele au detectat foarte multe incinte
>paralelipipedice care comunica intre ele precum camerele unei locuinte. Este
>vorba de incinte naturale modificate de mana omului. Multe dintre ele comunica
>cu platoul de deasupra prin drumuri antice. De la aceste incinte pleaca mai
>multe tuneluri catre muntii din apropiere, unele partial prabusite. Unul merge
>chiar catre sanctuarele din Sarmisegetuza Regia, unde, de asemenea, au fost
>detectate cateva incinte subterane. In urma masuratorilor a rezultat ca in zona
>Vartoape si in imediata apropiere se afla vestigiile cele mai impresionante ale
>complexului, inclusiv sanctuare, constructii cu o vechime mult mai mare deca
>cele de la Sarmisegetuza.
>
>Dosarul cu planurile siturilor antice nedecopertate, gasite de echipa speciala
>de cercetatori, a fost multiplicat in patru exemplare, care au fost trimise la
>MLPAT, Institutul Pro Domus, Ministerul Culturii si UNESCO. Alexandru Mironov a
>inclus cetatile pe listele UNESCO. Urma sa se initieze o ampla campanie de
>sapaturi arheologice si sa se realizeze un centru turistic exceptional.
>Programul a fost insa stopat, iar copii ale dosarului cu hartile siturilor au
>ajuns la hotii de comori. Astfel reusesc acesti hoti sa mearga la punct ochit,
>punct lovit, pe un teritoriu atat de mare. „Nu se scoate nici un obiect UNESCO
>de pe liste. Asta e o prostie. Sigur cineva incearca sa vanda si Sarmisegetuza.
>Asta e singura explicatie
>
>http://aleximreh.wordpress.com/2010/...bucurestiului/
Tue Mar 15, 2011 View user's profile Send private message Send e-mail Visit poster's website MSN Messenger
Adrian Pop
Joined: 03 Sep 2009
Posts: 10559
Location: Craiova
Reply with quote
Post
----- Original Message -----
From: adi pop
To: Patricia Ghemes ; "Zamfir Catalin" ; "herrilmar vonbartosh" ; Petre Titi ; bussinespartener@yahoo.com ; menthorul@yahoo.com ; "Pavel madalina" ; eu_sunt9910@yahoo.com ; yo7aoz@yahoo.com ; Radu_necea@yahoo.com ; Pop Adrian ; enciustefan@yahoo.com ; enciudoru@yahoo.com ; adrianaraluca_2@yahoo.com ; ion_e31@yahoo.com ; dobrita.ionut88@gmail.com ; tenniscata2003@yahoo.com ; cioroianu cecilia ; Olteanu Stefanita ; Rusalin Puichita ; anyela_4ever anyela_4ever ; "Oana Garceag" ; nicolaenacioiu@yahoo.com ; apatrutz@yahoo.com
Sent: Wednesday, April 13, 2011 11:30 PM
Subject: Fw: Orasul secret de sub Sarmizegetusa
Am scris mult despre asta...Din 1993 am aflat despre ce este sub Sarmizegetusa, cand am ajutat pe cel care l-a pregatit pe Pavel Corut. La 200 m adancime, este o Biblioteca antica. Cea mai mare a lumii.
O sa exploram pestera Polovragi si cetatile dacice din zona....ca sa putem ajunge la aceasta Biblioteca inestimabila.
----- Original Message -----
From: Cristian Anghelina
To: Adi Pop
Sent: Wednesday, April 13, 2011 6:36 PM
Subject: Fw: Orasul secret de sub Sarmizegetusa
-da pe net...
Subject: Orasul secret de sub Sarmizegetusa
Orasul secret de sub Sarmizegetusa
- Sarmizegetusa stă pe un oraş subteran de mărimea Bucureştiului.
- Planurile siturilor antice nedecopertate, cu elemente anterioare
civilizaţiei dacilor, au ajuns
la hotii de comori.
- Sigur cineva incearca sa vanda si Sarmisegetuza
În 1993, România demara o amplă campanie de punere în valoare a
cetăţilor dacice de la Grădiştea, fără ştirea opiniei publice. Un grup
de oameni de ştiinţă români a efectuat la faţa locului, până în 1999,
un studiu complex cu ajutorul unor aparate speciale de detectare a
zidurilor şi a obiectelor îngropate.
Aşa s-a pus în evidenţă faptul că sub Sarmizegetusa şi sub celelalte
cetăţi dacice pe care le cunoaştem acum există un uriaş ansamblu
arhitectonic militaro-civil, compact, cu mai multe nuclee, întins pe o
suprafaţă de peste 200 de kilometri pătraţi, bogat în aur şi cu multe
elemente anterioare civilizaţiei dacilor.
<<Acest>
In mod ciudat, posibilitatea ca vestigiile din Muntii Orastiei sa fie
scoase de pe lista UNESCO, merge mana in mana cu deja celebrul scandal
al bratarilor dacice. Dupa cum se stie, ele au fost gasite in siturile
de la Gradistea de catre hotii de comori si scoase apoi clandestin din
Romania . Au ajuns in Statele Unite, unde un colectionar american de
buna credinta a anuntat oficialitatile ca aceste artefacte se
comercializeaza pe piata neagra. Ulterior statul roman a recuperat o
parte din ele si a demarat o ancheta. In mod uluitor, numele unor
politicieni de calibru, precum Adrian Nastase si Dan Iosif au fost
asociate cu disparitia bratarilor.
Conform unor informatii neoficiale, subsolul din zona Gradistei a fost
sondat din satelit de catre rusi pe la inceputul anilor '90. Rusii
vorbeau despre situri antice, dar si preistorice necunoscute inca in
zona Gradistei.
Rezultatele, care nu au fost date oficial publicitatii, sunt
uluitoare. Fortificatiile nu reprezinta doar cetati disparate asezate
pe culmile muntilor, ci un ansamblu compact, o asezare militaro-civila
montana , cu mai multe nuclee, intinsa pe o suprafata de 200 de
kilometri patrati. Majoritatea vestigiilor sunt inca acoperite de
pamant.
Ceea ce spuneau anticii (ca dacii au taiat si au zidit muntii) s-a
confirmat. Fortificatiile sunt deosebit de complexe si sunt suprapuse,
in multe locuri, pe asezari mai vechi.
Conform datelor din studiu, mega-asezarea regilor daci este situata pe
masivul Sureanu, munte care coboara catre est, nord si vest in Podisul
Transilvaniei, intre raurile Sebes si Strei.
Au fost descoperite constructii scufundate in pamant, dar si incinte
subterane care i-au uluit pe cercetatori.
Dacii au construit, in primul rand, la poalele muntelui, un zid de
aparare foarte lung, de 170 de km. In interior, fiecare inaltime a
fost terasata de jos in sus. Fiecare terasa, cu latimi diferite, era
aparata de ziduri. Pe culmi au fost construite una sau mai multe
cetati fortificate, de diferite dimensiuni.
S-a mers pana acolo incat fiecare cvartal al unei aglomeratii urbane
mai mari era la randul lui aparat de un zid propriu. In studiu, eu
numesc fiecare aglomerare urbana . Modulul poate fi inteles si ca un
cartier mai mare, intins pe cateva hectare, al imensei fortificatii.
In acest fel, un modul era aparat de mai multe ziduri dispuse
concentric. Distantele de la o aglomerare urbana la alta sunt mici, in
general de cateva zeci de metri. Distantele cele mai mari de la un
nucleu fortificat la altul nu depasesc patru kilometri.
Fiecare aglomerare are locuintele si sanctuarele ei, asa cum apar si
la Sarmisegetuza Regia, cea cunoscuta pana acum. Intre aceste nuclee
exista insa numeroase terase amenajate cu urme de locuire stravechi,
mai vechi decat perioada dacica clasica.
De asemenea, asezari civile se gasesc peste tot pe vaile apelor dintre
munti. Totul pe o suprafata de aproximativ 200 de kilometri patrati.
Intreaga zona este acoperita de un paienjenis de drumuri antice
construite foarte interesant. Intr-o zi am stat mai bine de o jumatate
de ora in ploaie pe un asemenea drum sa vad ce se intampla. Apa curgea
la dreapta si la stanga, dar nu si pe drum, atat de bine este facut
sistemul de drenaj de sub ele. Singura bresa a sistemului de
fortificatii a fost neglijarea laturii sud-estice, considerandu-se ca
panta abrupta a muntelui e un obstacol natural suficient. Aceasta
neglijenta a fost fatala dacilor. Imparatul Traian a urcat cu trupele
chiar pe acolo si a atacat apoi fortificatiile de sus in jos", ne-a
spus regretatul general de armata Vasile Dragomir.
Cea mai importanta descoperire din Muntii Orastiei o reprezinta
incintele subterane. In zona numita Vartoape, pe o suprafata de
aproximativ patru kilometri patrati exista 75 de gropi conice, de
diferite dimensiuni, unele cu diametre de pana la 70 de metri.
Aparatele au detectat foarte multe incinte paralelipipedice care
comunica intre ele precum camerele unei locuinte. Este vorba de
incinte naturale modificate de mana omului. Multe dintre ele comunica
cu platoul de deasupra prin drumuri antice. De la aceste incinte
pleaca mai multe tuneluri catre muntii din apropiere, unele partial
prabusite. Unul merge chiar catre sanctuarele din Sarmisegetuza Regia,
unde, de asemenea, au fost detectate cateva incinte subterane. In urma
masuratorilor a rezultat ca in zona Vartoape si in imediata apropiere
se afla vestigiile cele mai impresionante ale complexului, inclusiv
sanctuare, constructii cu o vechime mult mai mare deca cele de la
Sarmisegetuza.
Dosarul cu planurile siturilor antice nedecopertate, gasite de echipa
speciala de cercetatori, a fost multiplicat in patru exemplare, care
au fost trimise la MLPAT, Institutul Pro Domus, Ministerul Culturii si
UNESCO. Alexandru Mironov a inclus cetatile pe listele UNESCO. Urma sa
se initieze o ampla campanie de sapaturi arheologice si sa se
realizeze un centru turistic exceptional. Programul a fost insa
stopat, iar copii ale dosarului cu hartile siturilor au ajuns la hotii
de comori. Astfel reusesc acesti hoti sa mearga la punct ochit, punct
lovit, pe un teritoriu atat de mare. "Nu se scoate nici un obiect
UNESCO de pe liste. Asta e o prostie. Sigur cineva incearca sa vanda
si Sarmisegetuza. Asta e singura explicatie
http://aleximreh.wordpress.com/2010/...bucurestiului/
Marcaje