Discursul Căpitanului
Publicat de Ion Coja in Legionarii īn eternitate pe 30.04.2013 | 10 comentarii
DISCURSUL LA MESAJ, ţinut de Şeful legiunii īn Parlamentul Ţării. (După Mon. Of. din 3 Decembrie 1931).
D-l deputat Corneliu Zelea-Codreanu are cuvīntul:
D-le preşedinte, d-lor deputaţi, eu sunt cel mai tīnăr dintre d-voastră, şi reprezint o mişcare tinerească. M-am ridicat aici prin propriile mele puteri, fără ajutorul şi sprijinul nimănui. Cred că actualii conducători ai Romāniei Mari se vor obosi să mă asculte şi pe mine, ca unul care sunt exponent al generaţiei tinere, generaţie sbuciumată, generaţie despre care s-au vorbit atītea, generaţie martirizată, aş putea spune: răstignită. Cred că este bine ca Onorata Cameră să aibă puţină bunăvoinţă a ne asculta şi pe noi, deoarece socotesc că este bine ca astăzi conducătorii să ştie care este sbuciumul, care sunt părerile, care este orientarea politică a generaţiei care, cu voia sau fără voia d-voastră, trebuie să vă urmeze mīine pe aceste bănci.
Īn orice caz ţin să afirm de la īnceput, că noi nu suntem o generaţie aşa cum ne cunoaşteţi d-voastră dintr-o anumită presă. Noi nu urmărim decīt să ne apărăm Patria sacră, Patria ameninţată de viscolul furtunei, Patria părinţilor noştri şi cuibul cald al acelora care vin după noi. Şi ca să fixez punctele cardinale, īn scurt, voi spune: nu este nici o generaţie imorală, nu este nici una fără Dumnezeu, nici una republicană sau antiregală. Fixez aceste puncte īn: Dumnezeu, Patrie, Rege, Familie, Proprietate şi Armată,care să garanteze existenţa Statului Romān.
D. V. G. Ispir: Pentru aceasta puteţi fi alături de noi.
D. Corneliu Zelea-Codreanu: D-lor deputaţi generaţia aceasta a noastră trece ca o generaţie antisemită. Aş dori să ştiţi că nu amvenit să strig: jos jidanii, după cum cred că n-a făcut nimeni. Am observat īnsă un singur lucru, că de cīte ori s-a pus aici problema naţionalismului romānesc, d-voastră aţi privit-o şi aţi primit-o cu ilaritate şi aţi transformat-o, dintr-o problemă care este de un tragic fără pereche, īntr-o chestiune comică.
D.V.G.Ispir: Cel puţin pentru această parte a Camerei, acest lucru nu este exact.
D. Corneliu Zelea-Codreanu: Eu, d-lor, am să pun această problemă īn cīteva linii, pentru că sunt şeful unei mici grupări şi trebuie să-mi desvolt punctele mele de vedere.
Am fost īn Maramureş, īn Maramureşul care este leagănul descălecătorilor noştri, al Moldovenilor Maramureşenii sunt străbunii lui Ştefan cel Mare şi Sfīnt, domnul Moldovei. Şi acolo, cu ocazia unui proces pe care l-am avut la Satu-Mare şi la care a asistat şi dl. prof. Cătuneanu, a venit un om bătrīn cu plete albe şi a făcut mărturie, īn faţa instanţelor judecătoreşti, de cele ce vă spun acum: Noi Maramureşenii, suntem de viţă boierească, şi la 1848, cīnd eram copil au venit cei dintīi jidani la noi īn comună.
Şi aici fac o mică paranteză. Eu nu īntrebuinţez cuvīntul de jidan, pentru ca să insult pe cineva. Eu le spun jidani, pentru că aşa cred eu că se numesc ei şi de altfel mi se pare curios este singura naţie care fuge de numele ei propriu, de numele pe care īl are.
Pentru mine această populaţie, pe pămīntul ţării mele şi rog să mă creadă toată lumea atunci cīnd eu am conştiinţa fermă că o atacă şi că īşi caută loc pe propriul nostru teritoriu, pentru mine, vă rog să mă credeţi s-a deschis o luptă pe viaţă şi pe moarte, şi nu-mi arde să fac glume sau să insult pe cineva. Pentru mine este clar şi precis: inteligentă sau neinteligentă, parazitară sau neparazitară, morală sau imorală, această populaţie duşmană e aici pe pămīntul ţării. Şi eu īnţeleg să lupt īmpotriva ei cu toate mijloacele pe care mi le va pune la dispoziţie mintea, legea şi dreptul meu romānesc.
Ei bine d-lor, la 1848, au venit cei dintīi cinci jidani, pe care părinţii noştri, văzīndu-i rupţi şi flămīnzi, de milă i-au lăsat să stea la marginea moşiilor noastre. Astăzi la 1930 noi am pierdut 60, din cei 62 munţi. Noi Romānii mai avem numai 2 munţi, iar restul de 60 de munţi sunt īn stăpīnirea jidanilor. Astăzi, noi ne-am retras şi stăm sărmani şi fără pīine la marginea moşiilor lor.
Ei bine, această situaţie din Maramureş se īntinde şi īn Bucovina; această situaţie se īntinde şi īn Moldova noastră unde bisericile se īnchid, unde altarele se dărīmă. Şi eu vă īntreb pe dvs., pe toţi: Ce se alege de o naţie căreia i se dărīmă altarele?
Comerţul nostru a īngenunchiat. La noi, īn Bīrladul străvechi, īn Bīrladul care exporta mărfuri īn Polonia sub Ştefan cel Mare, şi exporta din Cetatea Albă pīnă la Constantinopole şi Alexandria, la noi a mai rămas un singur comerciant romān de manufactură.
Ei bine, d-lor, nu se poate neglija această problemă şi nu se poate spune de nimeni că ea nu este problema dominantă a politicii Romāniei moderne. Cu noi se săvīrşeşte exact acelaşi lucru care s-a săvīrşit cu Pieile Roşii din America de Nord: Ne găsim īn faţa unei invazii străine şi avem tot dreptul, şi avem şi datoria să ne apărăm Patria. Pe mine nu mă interesează cine vine, şi este mi se pare lucru curios, că atunci cīnd veneau duşmanii cu arma să ne fure pămīntul nostru, noi īncremeneam cu toţii īn tranşee, cu arma īn mīnă, iar astăzi cīnd arma s-a schimbat īn bani şi cīnd aceştia sunt īn stare cu banii lor să vină să ne cumpere ţara, atunci nu mai este nimeni la noi care să protesteze?
Iată d-lor cum se pune această problemă.
D-voastră ştiţi foarte bine că Pieile Roşii din America de Nord au dispărut īncetul cu īncetul īn faţa năvălirii anglo-saxone. Astăzi toată Europa īi deplīnge şi īi regretă pentru că au fost oameni de treabă, dar se zice: ce să facem, au fost alţii mai tari.
D-lor mă gīndesc cu groază că, la un moment dat, Europa va avea să ne plīngă şi pe noi şi pe urmaşii noştri.
Iar īn ce priveşte tinerimea noastră sbuciumată, care după cum v-am spus a fost răstignită pentru această idee, căci eu vin aici după 2 ani de īnchisoare nedreaptă, ei bine, vă spun d-lor, ce doriţi d-voastră să facă aceşti tineri care au fost loviţi de toţi conducătorii de pīnă acum? Doriţi să ne luăm īntr-o bună zi traista-n băţ şi să plecăm īn altă ţară, pe alte meleaguri, ca să ne cīştigăm pīinea şi să găsim un refugiu de viaţă naţională liberă? Noi nu vă cerem prea mult. Nu vă cerem decīt un singur lucru: să ne lăsaţi aici, pe acest pămīnt, sub binecuvīntarea ciolanelor părinţilor noştri.
D-lor, īmi pare rău că īn acest răspuns la Mesaj nu se vede absolut nimic pentru noi, nici măcar o licărire de speranţă şi nici o preocupare din partea conducătorilor acestei ţări asupra problemei expuse mai sus.
D-lor, voi trece de la această problemă şi voi reveni la o problemă de mare importanţă: problema mizeriei. Am adus īn această cutie cīteva bucăţele de pīine care sunt din Maramureş şi din munţii judeţului Neamţ, pentru ca să vedeţi ce pīine mănīncă romānul maramurăşan şi munteanul nostru. Astăzi, cīnd lumea se plīnge de supraproducţie de grīu, toţi atribuie criza faptului că grīul se vinde cu un leu kilogramul. Iată ce pīine mănīncă oamenii aceştia!
(D. deputat Corneliu Zelea Codreanu prezintă Adunării o bucată de pīine neagră).
Trebuie să ni se strīngă inima de durere şi cred că orice popor din Europa văzīnd această imagine a mizeriei īn care trăieşte neamul romānesc, ar plīnge de mila noastră. Am adus aceste bucăţi de pīine īnvelite şi puse īn această elegantă cutie, īnadins, ca să vedeţi īn cītă artificialitate şi īn cītă poleială de civilizaţie se īmbracă această mizerie romānească. Eu o depun cu părere de rău pe banca ministerială şi aş ruga pe onoratul guvern să o aibă la dispoziţie, pentru ca oricui īi arde să facă glume pe spatele neamului romānesc, mai īntīi de toate să vadă ce mănīncă el.
D-lor, īn faţa acestei mizerii, care cuprinde īntreaga ţară, am să īntreb: care este sistemul de apărare al guvernului contra acestui marş al mizeriei mereu crescīnde? ( )
D-lor deputaţi, al treilea punct, īn privinţa căruia voi spune cīteva cuvinte, este chestiunea partidelor şi chestiunea democraţiei.
D-lor deputaţi, aproape īntreg obiectul principal īn discuţiile la acest răspuns al Mesajului a fost: suntem contra desfiinţării partidelor sau pentru desfiinţarea partidelor? Īn această privinţă eu vă spun punctul meu de vedere! Cine este cel care trebuie să hotărască desfiinţarea sau nedesfiinţarea partidelor? Puteţi d-voastră să le desfiinţaţi sau să le īnfiinţaţi? Nu. Cel care trebuie să hotărască e poporul, e ţara flămīndă şi goală. Īn momentul acela cīnd va trebui să se hotărască, poporul va vedea dacă trebuie să se desfiinţeze sau nu. Īn orice caz vă spun că poporul nu iubeşte partidele politice. Acesta e un lucru precis şi d-voastră, īntr-un regim democratic, nu vă puteţi menţine la conducerea statului īn contra voinţei poporului. Aceasta este iarăşi precis.
Mai este īncă o chestiune. Spunea cineva: partidele nu sunt născute dintr-o improvizaţie, ele sunt rezultatul unei evoluţii. Da, şi eu sunt pentru această teorie şi eu aplic partidelor legea evoluţiei. Partidele ca şi toate lucrurile de pe lumea aceasta, se nasc, se desvoltă şi mor. Cred că partidele nu sunt forma superioară a perfecţiei, care să fi cīştigat dreptul la nemurire.
Mai este o chestiune, de ordin extern. D-voastră vedeţi foarte bine că īntreaga opinie publică din Europa se īndreaptă către extreme. Ei bine, extremele acestea, ca două pietre de moară, vor măcina īncetul cu īncetul toate partidele.
D-lor deputaţi, priviţi īn Europa. Sunt două extreme puternice: extrema dreaptă şi extrema stīngă care se īntăresc: la un moment dat una din acestea va īnvinge. Ei bine, vă īntreb pe d-voastră, mai ales pe d-voastră care tot timpul v-aţi plecat īn faţa Europei şi aţi tremurat, la cea dintīi adiere de vīnt: īntr-o Europă īn care īnvinge una din extreme, dvs. veţi putea să rezistaţi curentului acestei Europe?
Īn ce priveşte orientarea noastră, dacă este chestiunea să alegem īntre aceste două extreme, suntem dintre acei care cred că soarele nu răsare la Moscova, ci la Roma. Noi credem că părinţii noştri, străbunii noştri, care ne-au adus pe pămīntul acesta: oasele lor, cel puţin din mie īn mie de ani ne trimit cīte un sfat bun, cīte o idee bună, īn ceasurile noastre grele şi dureroase.
Īn fapt, d-lor, asupra partidelor: generaţia noastră privind din afară constată:
1) Că un partid politic este o societate anonimă de exploatare a votului universal;
2) Că toate partidele sunt democratice, deoarece utilizează votul universal īn acelaşi mod;
3) Că neglijează interesele poporului şi ale patriei satisfăcīnd numai interesele particulare ale partizanilor; că democraţia este iresponsabilă, īi lipseşte puterea sancţiunii, că toate partidele fac fărădelegi, se dau pe faţă unele pe altele, nimeni nu aplică sancţiuni contra alor săi, fiindcă īi pierde, nici īn contra adversarilor, fiindcă ei deţin la rīndul lor fărădelegile lor.
Şi īn această chestiune daţi-mi voie să vă atrag atenţiunea numai asupra fraudelor care s-au făcut de la război īncoace şi care toate au rămas fără sancţiuni: fraudele cu spirtul negru de 12 miliarde; fraudele de alămuri de la căile ferate de 900 milioane; peştele sovietic; galoşii sovietici; pădurile din judeţul Neamţ; pădurile din Bucovina etc., şi după o socoteală sumară, suma fraudelor care s-au săvīrşit pe teritoriul acestei ţări, de la război īncoace atinge cifra de 50 miliarde lei.
Democraţia văzută din afară ne dă impresiunea unei vaste complicităţi īn fărădelege. Concluzia: democraţia este incapabilă de autoritate. Şi īncă ceva am să vă servesc o chestiune care poate multora n-are să vă placă vă rog, d-lor să ne toleraţi ca să fim severi, intransigenţi īn tot ceea ce interesează, fie Naţiunea romānească, fie cinstea. Declar că democraţia e pusă īn slujba marii finanţe naţionale sau internaţionale jidoveşti. (Īntreruperi, zgomot).
D-lor, dovada. Am venit aci cu o listă care are să vă supere, īnsă vă spun să nu-mi luaţi īn nume de rău, fiindcă nu pot să tac īn această chestiune, este vorba de ceea ce se numeşte portofoliul de la banca Blank.
Daţi-mi voie să vă citesc fiindcă fiecare vă regăsiţi aici. Lista am căpătat-o, poate nu īntreagă:
D. Brandsch, subsecretar de stat, 111.000.
D. Carol Davila 4.677.000.
D. Eug. Goga, creanţă ipotecară agricolă lei 6.200.000.
D. Al. Oteteleşanu: Este o ipotecă pe moşia d-nei Eug. Goga.
D.N.Lahovary: Nu datorează d.Davila, datorează Banca Ţărănească. Nu este la fel, vă rog să rectificaţi. (Īntreruperi, zgomot).
D. Corneliu Z. Codreanu: Bine d-lor, nu zic că nu este putred, o să se plătească dar sunt bani īmprumutaţi. (Īntreruperi).
D-lor, s-or plăti sau nu, nu ştiu, dar să vă spun un singur lucru: există obligaţia pe care o are cineva cīnd īmprumută bani de la o asemenea finanţă, de a satisface cīnd este la guvern, de a sprijini īn opoziţie şi īn orice caz de a nu lovi īn ea cīnd trebuie să fie lovită. (Aplauze pe mai multe bănci).
D. Corneliu Zelea Codreanu: Mai departe: d.Iunian 407.000; d.Madgearu 401.000; d.Filipescu 1.265.000; d.Mihail Popovici 1.519.000; d.Răducanu 3.450.000.
(Exclamaţiuni pe băncile majorităţii).
Banca Răducanu din Tecuci 10.000.000; d-l Pangal 3.800.000; d.Titulescu 19.000.000; şi se aude, n-am putut şti precis, că şi d.Argetoianu ar fi aici cu 19.000.000.
Voci pe băncile majorităţii: Se aude!
D.Corneliu Zelea Codreanu: Eu vă spun ce am putut afla, (Īntreruperi, zgomot). Mai sunt şi alţii.
D-lor, eu nu acuz că banii aceştia au fost bacşişuri date, nu. Sub o formă s-au luat de acolo aceşti bani şi acum este vorba să se vadă această chestiune, acum desigur că oamenii aceştia, care se simt legaţi de acolo, n-au libertate deplină ca să vină să ia măsuri categorice īmpotriva acestei Bănci. (Aplauze pe mai multe bănci).
D-lor deputaţi, dacă se cer sacrificii pentru ca să asanăm această ţară, nu putem noi să consimţim la sacrificiul care ar fi să se facă pentru asanarea băncii Blank, pentru nunta care a făcut-o d-sa la Paris, unde a cheltuit cum se aude 50 milioane lei, ca şi pentru alte lucruri. (Exclamaţiuni, īntreruperi).
D-lor, īn consecinţă, noi venim cu cīteva soluţiuni practice care poartă nota tinereţii:
CEREM introducerea pedepsei cu moartea, exclusiv pentru manipulatorii frauduloşi ai banului public. (Aplauze pe mai multe bănci).
D.V.G.Ispir: D-le Codreanu, d-ta te intitulezi creştin şi purtător al ideei creştine. Īţi aduc aminte eu sunt profesor de teologie că susţinerea acestei idei este anti-creştină. (Aplauze).
D.Corneliu Zelea Codreanu: D-le profesor, daţi voie să vă spun: cīnd este chestiunea să aleg īntre moartea, dispariţia ţării mele şi aceea a tīlharului, eu prefer moartea tīlharului şi sunt mai bun creştin, dacă nu permit ca tīlharul să-mi nenorocească ţara şi să mi-o ducă la pieire. (Aplauze pe mai multe bănci).
CEREM revizuirea şi confiscarea averilor celor care şi-au furat ţara săracă. (Strigăte de bravo).
CEREM tragerea la răspundere penală a tuturor oamenilor politici care se vor dovedi că au lucrat īn contra ţării, sprijinind afaceri necorecte particulare. (Aplauze pe mai multe bănci).
CEREM īmpiedicarea pe viitor a oamenilor politici de a face parte din consiliul de administraţie al diferitelor bănci sau īntreprinderi. (Aplauze pe mai multe bănci).
CEREM alungarea cetelor de exploatatori nemiloşi, care au venit pe pămīntul acesta să exploateze bogăţiile solului şi munca braţelor noastre.
CEREM declararea teritoriului Romāniei ca proprietate inalienabilă şi imprescriptibilă a neamului romānesc.
O voce de pe băncile partidului Naţional-Ţărănesc: Este.
D. Corneliu Zelea Codreanu: A neamului romānesc, nu-i.
CEREM trimiterea la muncă a tuturor agenţilor electorali şi stabilirea unui comandament unic, căruia să i se supună īntr-un singur suflet toată suflarea romānească.
Dacă īn momentul de faţă conducătorii sunt īmpiedicaţi să ia măsuri īntregi din cauza Constituţiei sau legilor īn vigoare, atunci noi suntem de părere să se dizolve Corpurile Legiuitoare, să se facă apel şi să concheme Adunarea Constituantă, pentru ca poporul să desemneze pe acel care va fi chemat să ia toate măsurile necesare pentru salvarea Romāniei. (Aplauze pe mai multe bănci).
Marcaje