Utilaje şi tehnologii » « legume
Fermierii trec la irigaţie cu picurare. Aspersoarele îi duc în faliment cu consumul de curent şi apă
Marius Șerban › 4-04-2013 » « 4866 citiri ‹ 41 recomandări ‹ 7 comentarii
Agricultorii spun că irigarea culturilor este mult mai scumpa decât acum 20 de ani, pentru că temperaturile în creștere și procesul de deșertificare îi obligă să irige mult mai des. Soluția: sistemele de irigații prin picurare, mai economice.
Fermierii încearcă să mai taie din costuri apelând la tehnologii noi. O astfel de varianta este înlocuirea aspersoarelor cu sistemele de irigare prin picurare care consumă de două ori mai puțină apă, sistem potrivit mai ales pentru legumicultură și horticultură.
In verile secetoase, legumicultorii abia își scot cheltuielile, deoarece sunt nevoiți să irige întreaga perioadă de vegetație, de cinci luni.
”Dacă în 1990 irigam o dată la 14 zile, acum irigăm o dată la 3-4 zile, perioada de revenire s-a redus drastic. Anul trecut a fost atât de cald că a trebuit să renunțăm la sistemul cu aspersoare pentru că pierderile erau foarte mari. Secase apa în puț. După 12 ore trebuia să revenim cu irigațiile. Asta înseamnă că, pentru un hectar ai nevoie de 32 Kw/h, adică vreo 1,5 milioane de lei vechi pe oră numai energia electrică asta ca să nu mai vorbim de costul apei care costă 270-370 de lei mia de metri cubi dacă o iei din sistemul național. În total este nevoie de vreo trei milioane pe zi pentru un hectar. Dacă ne gândim că începem irigarea în mai și terminăm în septembrie, asta înseamnă cam 500 de milioane de lei vechi numai irigațiile pentru un hectar de legume. În final, abia dacă ne scoatem costurile”, a declarat George Lazăr, vicepreședinte al Cooperativei Micilor Fermieri Argeșeni.
Legumicultorii susțin că România ar trebui să renunțe la sistemele de irigații mamut și să se concentreze pe sisteme individuale flexibile, de irigare prin picurare.
”La sistemul de irigare prin aspersoare costurile sunt de două ori mai mari decât la cel prin picurare. Prin picurare, la un hectar de teren este nevoie de 15 kilometri de bandă de irigat și de 150.000 de picurătoare, amplasate din zece în zece centimetri. Dacă un picurător consumă 1,7-2 litri pe oră, asta înseamnă că, pentru 150.000 de picurătoare este nevoie de 300.000 de litri pe oră, în orice caz, la jumătate decât ai folosi prin sistemul de aspersoare”, a explicat Lazăr.
Micile stații de irigare sunt mai eficiente din punct de vedere al consumului pentru că sunt adaptate nevoilor fiecărui fermier, principalele avantaje fiind economiile de curent și de apă.
Agricultorii sustin ca Ministerul Agriculturii ar trebui să-i sprijine pe fermieri pentru a-și realiza sisteme de irigații individuale, mai economice, adaptate propriilor nevoi decât să arunce miliarde de euro pe sisteme de irigații mamut.
“Ar fi extraordinar să se dea bani fermierilor pentru sisteme proprii, eficiente, de irigații în loc să fie aruncați pe sisteme mari. În orice caz, sistemul de irigații la comun nu este eficient, și am aflat asta din proprie experiență”, este de părere Vlaicu Cristian, un fermier care lucrează 350 de hectare de teren în Dârvari, județul Mehedinți.
Potrivit fermierilor din Argeș, care au depus un proiect la Ministerul Agriculturii, pentru realizarea de sisteme individuale de irigații, un astfel de sistem primar, plus foraj până la 80 de metri și bazin n-ar tebui să coste mai mult de 20.000 de euro. Dacă nu ar fi nevoie de puț, pentru că bazinele legumicole sunt amplasate de regulă pe malurile râurilor, un sistem de irigații pentru o exploatație de până la cinci hectare n-ar trebui să treacă de 7.000 de euro cu tot cu pompe și filtre.
În cazul culturilor de câmp, e şi mai complicat. Taşcu Caraman, un fermier din Tulcea, are un sistem de irigaţii cumpărat cu un milion de dolari şi care de 6 ani stă ne folosit, pentru că electricitatea e prea scumpă de când a fost eliminată subvenţia. “La legume mai merge, dar nu poţi să bagi curent ca să scoţi boabe”, spune Caraman.
Agricultorii sunt dezamăgiți de măsurile luate de Ministerul Agriculturii în ceea ce privește politicile agricole, și, în subsidiar, de politica în materie de irigații, acuzându-i pe oficiali de ”diletantism” și de ”lipsă de viziune”.
Ministrul Agriculturii a declarat recent că autoritățile române discută cu Comisia Europeană pentru accesarea de fonduri de un miliard de euro pentru refacerea infrastructurii de irigații existente în urmă cu 23 de ani. Suma de un miliard de euro a fost calculată de experții Băncii Mondiale într-un studiu privind refacerea și modernizarea sistemului de irigații din România. Studiul Băncii Mondiale arată că România poate reface infrastructura de irigații pentru circa 800.000 de hectare.
În prezent, Romania are o infrastructură de irigații pentru 700.000 de hectare, dar numai 200.000 de hectare sunt irigate, deoarece fermierii consideră costurile prea ridicate. Autoritățile susțin că aceste costuri sunt mari din cauza consumului mare de energie al instalațiilor vechi de peste 40 de ani.
Singura şansă ca lucrurile să poată funcţiona ca înainte de 1990 este subvenţia masivă de la stat.
Cooperativa Micilor Fermieri Argeșeni cere guvernului finalizarea reactorului 3 de la Cernavodă care să furnizeze apoi energie gratuită fermierilor pe timpul verii. Un proiect în acest sens a fost depus la Ministerul Agriculturii. În acest fel, susțin reprezentanții asociației, fermierii români ar fi puși pe picior de egalitate cu cei din occident, unde energia electrică pentru agricultură este subvenționată de stat. Pe măsură ce procesul de deșertificare a României se accelerează, fermierii sunt obligați să irige de zece ori mai mult ca în 1990, de exemplu, ca să fie siguri că au ce recolta.
”Puneți în funcțiune pentru agricultură reactorul 3 de la Cernavodă. Cu asta trebuie să înceapă toate proiectele de irigații. Reactorul 3 trebuie pus la dispoziția Regiei Autonome de Îmbunătățiri Funciare pentru a furniza gratuit energie fermierilor pe timpul verii. Activitatea reactorului ar putea fi susținută de energia produsă iarna care ar putea fi vândută pentru a acoperi cheltuielile din vară. Este singura soluție pentru irigații pentru că, altfel, puțini vor iriga la prețurile actuale”, a declarat George Lazăr, vicepreședinte al Cooperativei Micilor Fermieri Argeșeni.
El dă exemplul țărilor europene cu tradiție în legumicultură și horticultură, unde curentul este subvenționat. ”Cum să te bați cu Olanda, de exemplu, unde curentul pentru agricultori este subvenționat în totalitate. Acolo își permit să țină becurile aprinse non-stop în sere pentru ca plantele să se dezvolte mai repede. Dacă zbori cu avionul deasupra Olandei vezi că totul este luminat noaptea, tocmai pentru că nu sting niciodată becurile în sere”, a continuat Lazăr.
Răspunde cu citat
Marcaje