Stiri diverse

[mirela58]

Am considerat ca este bine sa aflam si alte informatii .


România va fi o țară de sfinți, peste nu mulți ani excedentul de moaște va da bătăi de cap Bisericii! În urmă cu trei ani, angajaţii Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane au adus la cunoştinţa conducerii instituţiei că se confruntă din ce în ce mai des cu nişte cazuri ciudate de mumificare a cadavrelor. Din lipsă de spaţiu, în cimitirele bucureştene se practică deshumarea la 7 ani a osemintelor pentru a fi reînhumate la picioarele unui alt decedat al familiei. Surprinzător, cadavrele nu mai putrezesc. Ce să fie, ce să fie? Răspunsul l-a dat dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare: „Povestea are o cuprindere mai largă. Specialiştii europeni în alimentaţie au fost sesizaţi în anii ’90 de faptul că morţii nu mai putrezesc şi, în urma unor studii, s-a demonstrat că acest lucru se datorează consumului de conservanţi sintetici, adică E-uri. Aceasta este explicaţia şi la noi.” Altfel spus, românii mănâncă în fiecare zi alimente care conţin aditivi şi conservanţi alimentari. În ciuda faptului că specialiştii avertizează asupra consumului de E-uri, nimeni nu se poate feri de alimentele „îmbogăţite” cu aditivi.

[mirela58]

In ceea ce priveste ajutorul celor care vin cu ideea de a face ceva nu numai in folosul lor ci implicit si a tarii...spre surprinderea noastra multi au initiativa frumoasa si dorinta aceasta doar ca s-a cam teminat cu banii de ajutor.Singura sansa ca cei care doresc sa se impuna, chit ca mai greu, ar fi bine sa o faca tinand legatura cu un nucleu care sa ajute si sa se intrajutoreze astfel ca toate sa se desfasoare in scopul dorit.

Valoarea proiectelor depuse în luna septembrie pentru dezvoltarea de micro-întreprinderi în mediul rural depăşeşte 426 de milioane de euro, fiind de aproape patru ori mai mare decât fondurile alocate pe această sesiune, a declarat directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), George Turtoi.
”Pe măsura 312 'Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi', care s-a închis pe 28 septembrie, s-au depus 2.965 de proiecte, în valoare de 426,43 milioane de euro, suma depăşind de patru ori alocarea pe sesiune, care totaliza 134,66 milioane de euro. După ce s-au epuizat fondurile pe investiţii în IMM-uri prin Programul Operaţional Regional (POR), toţi investitorii s-au mutat la noi, la PNDR. Dacă în primele sesiuni a fost accesată mai puţin această măsură, anul trecut valoarea proiectelor depuse s-a dublat, iar anul acesta s-a mărit de patru ori”, a spus George Turtoi.

[COLOR=#C60000 !important][/COLOR][COLOR=#C60000 !important][/COLOR]

Avalanşa mare de proiecte a fost depusă în ultimele zile ale sesiunii, angajaţii APDRP încercând să primească şi să înregistreze în sistem toate proiectele beneficiarilor, chiar dacă în unele zone din ţară aceştia au venit cu numai câteva minute înainte de termenul şi ora limită de închidere a sesiunii.



Membrii Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Romanesc (APAR), mulţi dintre ei aplicanţi pe măsura 312 în sesiunea de depunere de proiecte ce a avut loc între 3 şi 28 septembrie 2012, au salutat decizia corectă a APDRP de a include la analiza conformităţii proiectele depuse de către beneficiari în termenul legal, dar care nu au putut fi introduse în sistemul informatic până la închiderea automată a sesiunii de depunere.

”Chiar dacă în prima fază aceste proiecte au fost catalogate ca nedepuse în termen, oficialii au revenit pentru că argumentaţia noastră s-a bazat pe faptul că beneficiarii s-au încadrat în termenul legal, chiar dacă, din cauza erorilor de sistemul informatic, prezenţa unui număr mare de dosare în ultimele ore de depunere a făcut ca unele proiecte să nu poată fi înregistrate. Oficialii MADR şi APDRP au luat rapid decizia corectă de redeschidere a sistemului informatic şi acceptare a beneficiarilor aflaţi în situaţia menţionată”, a declarat preşedintele APAR, Ştefan Pădure.

Şeful APDRP a precizat că aplicanţii care au venit în ultimul moment au fost înregistraţi pe hârtie, până la expirarea termenului de depunere, iar ulterior au fost introduşi în sistemul informatic.

”La ora actuală, APDRP este singura agenţie din România care are un sistem informatic integrat, cap-coadă, de la depunerea proiectului până la efectuarea plăţii, inclusiv contabilizare, iar pe noile regulamente este o cerinţă un astfel de sistem pentru toate instituţiile care gestionează fondurile europene. Este un sistem nou creat, de un an de zile, care este în producţie, dar care lucrează în paralel cu sistemul manual, pe hârtie. În noua programare vrem să intrăm direct numai cu sistemul informatic. Practic, în ultima zi au fost la unele centre din ţară 50-60 şi 100 de beneficiari, în conformitate cu mentalitatea românului de a veni în ultima clipă, iar o parte au fost înregistraţi pe hârtie şi ulterior am deschis sistemul şi i-am introdus”, a explicat Turtoi.

Acesta a adăugat că intenţionează să dezvolte o nouă aplicaţie, respectiv un sistem de emitere bon online, descrescător din ultima zi spre începutul sesiunii de depunere de proiecte.

”Astfel, intri pe Internet şi îţi iei bon de ordine când vrei tu. Dacă s-au ocupat toate locurile din ultima zi, îţi iei în penultima zi şi tot aşa”, a spus oficialul APDRP.

În privinţa evaluării proiectelor de puse pe măsura 312, şeful APDRP afirmă că, deşi în ultimul an s-a înjumătăţit timpul de evaluare, în prezent termenul nu poate fi mai mic de 5-6 luni.

Conform datelor APDRP, până la data deschiderii sesiunii din septembrie, respectiv 30 august 2012, pe măsura 312 au fost depuse 6.533 de proiecte, în valoare de 890 de milioane de euro şi au fost selectate 2.434, în valoare de 321 milioane de euro. Au fost contractate 2.177 proiecte, totalizând 289 de milioane de euro, iar plăţile efectuate au depăşit 192 de milioane de euro. Gradul de absorbţie al fondurilor alocate a fost de 36,9%.

Măsura 312 se încadrează în Axa III - ”Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale”, şi are ca obiectiv general dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale. Fondurile totale alocate pentru perioada 2007-2013 pe această măsură se ridică la 521,9 milioane de euro. (Sursa: Agerpres)

[mirela58]

Buna ziua
ca de fiecare data cand aflu ceva interesant am sa va informez.
Alaturat adaug ceva care intareste confirmatia mea ca ....mai sunt si unguri buni si cu mintea acolo unde-i este locul.Cinste acestei femei in fata careia ma inchin pentru inteligenta ei.

Circulă pe net
O unguroaică se bucură că Transilvania este românească
Acasă » Actualitate



Un text inedit circulă pe internet. Vi-l prezentăm integral.
"Suntem recunoscători că Transilvania aparţine României"
Îmi pare rău, dar oricine care crede că maghiarii din Transilvania au de gând să voteze în masă la alegerile din Ungaria greşeşte profund. Respingem MASIV modul de gândire din Ungaria şi ne bucurăm că ardelenii revin MASIV in România.
Ne-am săturat de certurile permanente, de defăimarea românilor, de lipsa de suflet, de aderarea maladivă la anumite reguli, de deşertificarea relaţiilor umane, de lipsa totală a creştinismului. De toate acestea NU avem nevoie în Ardeal. Şi nu vrem să fim în conflict nici cu românii.
Până acum, necunoscând situaţia de la voi, din Ungaria, ne gândeam "uite, ce am pierdut, Ungaria este raiul pe pământ, etc.". Dar acum, după ce am aflat ce se întâmplă la voi, am început să fim fericiţi că Ardealul aparţine României, fiindcă altfel aţi fi făcut şi aici ce aţi făcut în ţara voastră, unde este considerat ungur numai cel care îi urăşte pe ceilalţi, care îi detestă pe ţigani şi pe evrei.
Păi, cu aşa ceva noi NU avem nimic în comun. Unei asemenea mentalităţi noi îi punem stavilă la graniţa de vest a României. Daca aţi fi trăit şi în România, ţară pe care sunteţi în stare să o dispreţuiţi atât de mult, după mine ar trebui să vă fie ruşine. Desigur, onoare puţinelor excepţii…
Eu sunt unguroaică, chiar dacă vă surprinde. Cunoscuţii tăi din Partium merg în Ungaria doar ca vizitatori, dar nu trăiesc acolo. Eu am trăit.
Patru ani acolo şi 37 de ani în România. Sunt unguroaică, dar pentru mine ungurimea din ţara-mamă este complet străină.
Vă spun vouă ce este ungurimea, sau cel puţin cea văzută din Borsod. Urlete la concertele Kárpátia şi răgete de beţivi, moarte jidanilor împuţiţi.
Încrederea în teoriile conspiraţioniste şi convingerea că tot ce există mai important în lume a fost inventat de unguri. Ponegrirea altor popoare, de la francezi la români şi de la ruşi la negri. Ridiculizarea ţiganilor, în glumă dar şi în serios. Afirmaţia că limba maghiară este divină. Credinţa în tot felul de tâmpenii, ca aceea că evreii vor o patrie nouă în Ungaria pentru proviziile ei de apă (notez că judeţele Békés şi Hajdú importă apă din România pentru că apa de acolo este nepotabilă).
Adică, vorbim aceeaşi limbă dar nu suntem aceeaşi naţiune. Între noi sunt deosebiri atât de mari încât, după euforia începutului, ungurul din Ardeal priveşte cu groază în jurul său, încă tremurând din cauza şocului cultural,
înjosirilor şi gândurilor neabordabile. Dumnezeule, unde am ajuns…
Atunci când stăm de vorbă cu voi, la început totul pare în ordine, dar după aceea începeţi să spuneţi nişte lucruri incredibile. În clipa aceea, ne dăm seama că ne-am înşelat amarnic şi că noi nu putem gândi la fel ca voi.
Societatea maghiară este în declin. În degradare accentuată. Oamenii nu se mai căsătoresc, nu fac copii. Deşi ei nu recunosc asta, dar totuşi aşa trăiesc. Mişcarea "Jobbik" (partid politic radical naţionalist, al 3-lea din Ungaria, considerat de unii ca fascist, rasist, antisemit – n.n.) devine tot mai popular tocmai fiindcă declară nişte ”adevăruri” pe care oamenii nu le spun, dar le gândesc. Lumea este plină acolo de organizaţii paramilitare, portaluri fasciste, care îi intoxică în masă pe oameni. Este exact ceea ce nouă nu ne trebuie. Asta nu e adevărata lume maghiară, ci înfumurarea arogantă a unei populaţii în scădere. Dacă acest proces nu încetează, Ungaria se va auto-falimenta. Un popor care nu este în stare să-şi recunoască greşelile şi în permanenţă îi arată cu degetul pe ceilalţi, îşi pierde posibilitatea de vindecare.
Vindecarea începe cu pocăinţă, nu cu aroganţă. Ardealul nu va urma această cale.
Text publicat publicat în 5 aprilie a.c. pe http://asymetria-anticariat.blogspot...omaniahoz.html
Textul în maghiară a apărut prima dată în 10 martie a.c. pe http://maria.blog.hu/2013/03/10/hala...iahoz_tartozik