Un sfert dintre agricultorii europeni sunt români

[Adrian Pop]

http://www.magri.ro/articol/citeste/...ni-sunt-romani

[Adrian Pop]

Un sfert dintre agricultorii europeni sunt români

Articol de Andrei Jujan
Adăugat la 17 ianuarie, 2012, în Eveniment


25% dintre persoanele care sunt angajate în munca agricolă la nivelul Uniunii Europene (UE), adică în jur de 6,5 milioane de agricultori dintr-un total de aproximativ 26 de milioane de agricultori, sunt români, ceea ce face ca România să fie ţara comunitară cu cei mai mulţi agricultori, arată raportul statistic „Alimentaţia europeană, de la fermă la furculiţă“, publicat în luna martie de Biroul european de statistică - Eurostat

Datele aceluiaşi raport statistic mai arată şi că, în ultimii cinci ani, în perioada 2005 - 2010, România a avut cea mai mare creştere a preţurilor produselor agricole dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, adică peste 45%, aceasta fiind de trei ori mai mare decât creşterea medie la nivelul Uniunii


Uniunea Europeană (UE) are o populaţie angajată în munca agricolă de aproximativ 26 de milioane de persoane, potrivit datelor disponibile, cele de la nivelul anului 2008, arată raportul statistic „Alimentaţia europeană, de la fermă la furculiţă“, publicat în luna martie de Biroul european de statistică - Eurostat. Din aceasta, 25%, adică 6,5 milioane sunt români, ceea ce face ca România să fie ţara comunitară cu cei mai mulţi agricultori. Acelaşi raport statistic mai arată că, în ultimii cinci ani, din 2005 până în 2010, România a avut cea mai mare creştere a preţurilor produselor agricole dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, adică peste 45%. Aceasta a fost de trei ori mai mare decât creşterea medie la nivelul Uniunii, a cărei valoare este de 15%. Tot din raportul statistic mai aflăm că România se afla, în anul 2009, pe locul 2 la producţia de porumb, pe locul 6 la producţia de grâu şi pe locul 5 la producţia de cereale la nivelul Uniunii Europene. Agricultorii români, potrivit datelor disponibile, cele de la nivelul anilor 2009 şi, respectiv, 2010, folosesc cei mai puţini fertilizanţi şi cele mai puţine soluţii pentru protecţia plantelor dintre toţi agricultorii comunitari. Raportul statistic mai arată că România, potrivit datelor disponibile, cele din anul 2009, este ţara europeană cu cea mai redusă cantitate de lapte care este colectată de companiile procesatoare, adică 21%, comparativ cu ţări, precum Franţa, Belgia şi Grecia, unde 99% din lapte este colectat de procesatori, şi ocupă locul 10 în clasamentul ţărilor în funcţie de cantitatea de lapte produsă. România, mai spune raportul statistic, are, potrivit datelor disponibile, cele din anul 2007, a 3-a cea mai mică densitate de animale raportată la suprafaţa agricolă şi, potrivit datelor din 2009, avem cele mai reduse debarcări de peşte pentru consumul uman, adică doar 0,1% din totalul la nivelul Uniunii Europene.


Aproape jumătate din agricultorii Uniunii Europene sunt români sau polonezi
Uniunea Europeană (UE) are o populaţie angajată în munca agricolă de aproximativ 26 de milioane de persoane, potrivit datelor disponibile, cele de la nivelul anului 2008, arată raportul statistic „Alimentaţia europeană, de la fermă la furculiţă“, publicat în luna martie de Biroul european de statistică - Eurostat. Din aceasta, 25%, adică 6,5 milioane sunt români, ceea ce face ca România să fie ţara comunitară cu cei mai mulţi agricultori. Acest lucru mai este dublat şi de faptul că populaţia României, de aproximativ 21 de milioane de locuitori, reprezintă doar 4% din totalul populaţiei Uniunii Europene, care numără în jur de 500 de milioane de locuitori. În clasamentul ţărilor comunitare care au cei mai mulţi agricultori, pe locul 2 se află Polonia, cu aproape 20% din total, adică în jur de 5 milioane de persoane. Polonia are, însă, o populaţie aproape dublă faţă de România, adică aproximativ 38 de milioane de locuitori.
Împreună, România şi Polonia numără aproape jumătate, în jur de 45%, din totalul de agricultori ai Uniunii Europene.


Preţurie produselor agricole au crescut în România de trei ori mai mult decât la nivelul Uniunii Europene
Unul dintre principalele efecte ale comerţului liber pe o piaţă comună, a Uniunii Europene (UE), este tendinţa de echilibrare a preţurilor bunurilor şi serviciilor. Acest proces a avut loc în ultimii ani în spaţiul Uniunii, mai ales după aderarea Ungariei, României şi Bulgariei, ţări care practicau preţuri mult mai mici la produsele agricole faţă de restul statelor din vechea Uniune Europeană. Procesul de echilibrare a preţurilor în ultimii ani s-a petrecut, însă, în defavoarea acestor ţări nou aderate, unde produsele agricole s-au scumpit pentru a ajunge la nivelul statelor membre. Astfel, în România, preţurile produselor agricole au crescut în ultimii cinci ani, în perioada 2005 - 2010, în medie, cu 45%, cea mai mare creştere dintre toate cele 27 de ţări din Uniunea Europeană. Pe locul 2 în clasamentul creşterii preţurilor produselor agricole se află Ungaria cu 42%, iar pe locul al 3-lea se situează Bulgaria, cu o creştere, în medie, de 29%.
La polul opus, cele mai mici creşteri ale preţurilor produselor agricole au avut loc în Slovacia, unde se înregistrează creşteri de 5%, în Republica Cehă, cu creşteri de 3%, şi în Spania, cu creşteri de 1%.
Media la nivelul întregii Uniunii Europene a creşterii preţurilor produselor agricole este de 15%, ceea ce face că, în România, s-a înregistrat o creştere de trei ori mai mare în perioada prezentată în raportul statistic, 2005 - 2010.


Al doilea producător de porumb din UE, al şaselea de grâu
Raportul statistic publicat de Eurostat mai arată că România a recoltat, în anul 2009, aproape 7,9 milioane de tone de porumb, pe când toate statele Uniunii Europene la un loc au recoltat aproximativ 57 de milioane de tone. Această cifră situează România pe locul 2 în clasamentul producătorilor de porumb din Uniunea Europeană, după Franţa, care a recoltat 15 milioane de tone, şi înaintea Italiei, care a recoltat 7,8 milioane de tone.
În ceea ce priveşte producţia de grâu, România a cultivat, în anul 2009, 5,2 milioane de tone de grâu, pe când toate statele Uniunii Europene la un loc au recoltat aproximativ 138 de milioane de tone. Această cifră situează România pe locul 6 în clasamentul producătorilor de grâu din Uniunea Europeană, după Franţa, care a recoltat 38 de milioane de tone, Germania, care a recoltat 25 de milioane de tone, Marea Britanie, cu 14 milioane de tone, Polonia, cu 9,8 milioane de tone, şi Italia, cu 6,3 milioane de tone.


Al cincilea producător de cereale din UE
În ceea ce priveşte producţia totală de cereale, România a realizat, în anul 2009, 14,8 milioane de tone de cereale, pe când toate statele Uniunii Europene la un loc au recoltat aproximativ 296 de milioane de tone. Această cifră situează România pe locul 5 în clasamentul producătorilor de cereale din Uniunea Europeană, după Franţa, care a recoltat 70 de milioane de tone, Germania, care a recoltat 49 de milioane de tone, Polonia, cu 30 milioane de tone, şi Italia, cu 15,9 milioane de tone.


Agricultorii români folosesc cei mai puţini fertilizanţi şi cele mai puţine soluţii pentru protecţia plantelor
Raportul statistic publicat de Eurostat mai arată că agricultorii români, potrivit datelor disponibile, cele de la nivelul anului 2009, folosesc cei mai puţini fertilizanţi comparativ cu agricultorii din toate celelalte state comunitare. Dacă la nivelul întregii Uniunii Europene, consumul de fertilizanţi a fost, în 2009, de aproximativ 80 de kilograme/hectar, agricultorii români au folosit, în medie, doar circa 35 de kilograme/hectar. Cei mai fertilizanţi sunt folosiţi de agricultorii belgienii, luxemburghezi şi olandezi, cu o medie de câte 160 de kilograme/hectar.
Agricultorii români, potrivit datelor disponibile, cele de la nivelul anului 2010, folosesc cele mai puţine soluţii pentru protecţia plantelor comparativ cu cei din toate celelalte state comunitare. Dacă la nivelul întregii Uniunii Europene, agricultorii au cheltuit pentru astfel de soluţii, în 2010, în medie, 50 de euro/hectar, agricultorii români au folosit, în medie, 7,5 euro/hectar. Cel mai mult au cheltuit agricultorii olandezi, cu o medie de 198 de euro/hectar, cei ciprioţi, cu o medie de 129 de euro/hectar şi belgieni, cu o medie de 126 de euro/hectar.


Ţara europeană cu cea mai redusă cantitate de lapte colectată de companiile procesatoare
România este ţara europeană cu cea mai redusă cantitate de lapte care este colectată de companiile procesatoare, adică 21%, potrivit datelor disponibile, cele de la nivelul anului 2009. România a avut o producţie totală de circa 4,6 milioane de tone de lapte din care 990.000 de tone a fost colectată de companiile procesatoare. Restul de lapte a fost destinat autoconsumului din ferme sau vânzării directe de către fermieri. România se află mult în urma statelor comunitare la acest capitol, media de lapte la nivelul întregii Uniuni Europene care este colectat de companiile procesatoare fiind de peste 90%, iar în unele state, printre care Franţa, Belgia şi Grecia, media naţională este de peste 99%. În clasamentul în funcţie de cantitate de lapte care este colectată de companiile procesatoare, după România, se află Bulgaria, unde se colectează 55% din cantitatea totală de lapte, şi Letonia, unde se colectează 71%.


Al 10-lea producător de lapte din UE
În ceea ce priveşte cantitatea de lapte produsă, România a avut, în anul 2009, 4,6 milioane de tone de lapte, pe când toate statele Uniunii Europene la un loc au avut aproximativ 148 de milioane de tone. Această cifră situează România pe locul 10 în clasamentul cantităţii de lapte produse din Uniunea Europeană, după Germania, care a avut 29 de milioane de tone, Franţa, care a avut 23 de milioane de tone, şi Marea Britanie, cu 13 milioane de tone.


A 3-a cea mai mică densitate de animale raportată la suprafaţa agricolă
Raportul statistic publicat de Eurostat mai arată că România are, potrivit datelor disponibile, cele de la nivelul anului 2007, a 3-a cea mai mică densitate de animale raportată la suprafaţa agricolă, 0,20 UVA/hectar (UVA - unitate vită mare, o unitate-standard de măsură prin care se calculează toate efectivele de animale din agricultură şi care se raportează la valoarea unei vite adult care produce 3.000 de litri de lapte anual). Ţara noastră are aproape de patru ori mai puţin decât media la nivelul întregii Uniunii Europene, care este de 0,78 UVA/hectar. Înaintea României în clasamentul celor mai mici densităţii de animale raportată la suprafaţa agricolă se află Letonia, cu 0,15% UVA/hectar, şi Slovacia, cu 0,18 UVA/hectar. Cele mai mari densităţi de animale raportată la suprafaţa agricolă sunt în Malta, care are 4,8 UVA/hectar, Olanda, cu 3,5 UVA/hectar, şi Belgia, cu 2,8 UVA/hectar.


Ţara europeană cu cele mai reduse debarcări de peşte pentru consumul uman
România, mai spune raportul statistic, are, potrivit datelor disponibile, cele din anul 2009, debarcări de peşte pentru consumul uman de 332 de tone, pe când toate statele Uniunii Europene la un loc au avut aproximativ 3,3 milioane de tone. România are, astfel, doar 0,1% din totalul de debarcări la nivelul Uniunii Europene, fiind pe ultimul loc în clasamentul ţărilor europene cu cele mai reduse debarcări de peşte pentru consumul uman, clasamentul neprezentând date pentru patru state comunitare, Ungaria, Austria, Slovacia şi Luxemburg. Pe primele trei locuri în clasamentul debarcărilor de peşte pentru consumul uman, la nivelul Uniunii Europene, se află Olanda, care a debarcat 800.000 de tone, Spania, care debarcat 700.000 de tone, şi Franţa, cu 210.000 de tone.