Ofertă de preţ
Butaşii (având o lungime de 18 cm) ale speciilor mai sus prezentate pot fi achiziţionate la compania noastră la preţul de 0,08 EUR. (Pentru un ha sunt necesare ca. 14.000 de butaşi)
La toate contractele de livrare de butaşi ataşăm o descriere technologică detaliată de cultivarea salciei.
În cazul reglementării modalităţii de autorizare a înfiinţării plantaţiilor, firma noastră oferă servicii de întocmire a dosarelor pentru autorizare.
SC KONTRASTWEGE SRL
Strada Bolyai 13
530111 Miercurea-Ciuc
Judeţul Harghita
România
Web: www.kontrastwege.ro
E-mail: info@kontrastwege.ro
Tel: +40 744 638467
Fax: +40 266 371023
2.
Infiintare culturi salcie energetica (Stare Foarte Bună)
Categoria:
Cereale şi Plante Tehnice
Anunț publicat în: 02 Iulie 2009 17:35:36
Oferim material saditor si tehnologiile adecvate pentru infiintare culturi salcie energetica, folosind clone din Suedia avizate EU; Intocmim proiecte pentru peletizarea salciei energetice si/sau producerea de energie electrica/termica prin co-generare. Intocmim documentatiile necesare pentru accesare fonduri UE pentru astfel de proiecte. Asiguram management afacere post-punere in functiune, pana la 1-2 ani. ATENTIE!AM INFIINTAT CEA MAI MARE PEPINIERA DE SALCIE ENERGETICA DIN EUROPA, 40 HA; LA SFARSITUL ANULUI 2009 VOM OFERI MATERIAL DE INMULTIRE PT. MIN. 1.500 HA! VEZI FILM PLANTARE: http: //www.youtube.com/watch?v=G5OeS-LWH9U Pret: negociabil
Date de Contact
Nume: Oprea Mihnea
Localitate: Craiova
Judet: Dolj
Adresa: Str. Stefan cel Mare nr 31
Tara: Romania
Telefon: 0251.339071 0744.506653
Email: mihnea.oprea@zaharul.ro
3.„Salcia energetică” - o nouă afacere profitabilă
autor: Andrei GUMOVSCHI, doctor în agricultură, conferenţiar universitar
În august 2008, fiind într-o vizită în Polonia, am avut ocazia să văd multe plantaţii de „salcie energetică”, care, după cum am fost informat, este una dintre noile afaceri profitabile din acea ţară. Cultivarea acestui tip de salcie poate reprezenta o afacere de viitor şi o sursă alternativă de energie nepoluantă şi pentru Republica Moldova. „Salcia energetică”, despre care se scrie destul de des pe site-urile de profil agricol, este o variantă nobilă a Răchitei, cunoscută şi sub denumirea de Salcie rapid crescătoare, înregistrată ca soi sub denumirea Salix Viminalis „Energo“.
Specialiştii susţin că ar fi o specie de salcie, cum s-ar spune, modificată genetic, cultivată în vederea utilizării în scopuri energetice.
O plantaţie din această specie poate fi recoltată anual, având un volum de masă lemnoasă de 40-60 t/ha material uscat. Această recoltă asigură un venit considerabil cultivatorilor, de aproximativ 1 400 de euro/ha, chiar şi fără subvenţionare anuală. Deocamdată, în Polonia dezvoltarea culturilor a fost lentă, din cauza costurilor de înfiinţare a plantaţiei, care ajung la 2 000 de euro/ha.
Ignoranţă sau necunoaştere
Caracteristica cea mai importantă, pentru care această plantă a câştigat teren în ultimii ani (Suedia, peste 50 000 ha sau Ungaria, peste 2 000 ha), este cea de creştere rapidă, atât în lungimea lujerilor, cât şi în volum. Ritmul de creştere ajunge la 4-5 centimetri pe zi. Este rezistentă la intemperii şi boli, iar o plantaţie trăieşte 25-30 de ani. Pe lângă acest avantaj, mai există acela că UE subvenţionează jumătate din costurile de plantare a „salciei energetice”.
În condiţiile în care a început deja goana după sursele regenerabile de energie, un întreprinzător din Miercurea-Ciuc, pe nume Benko Şandor, a avut ideea de a crea prima plantaţie de salcie energetică din România. Însă, în România, nu se acordă, deocamdată, nici un sprijin financiar de la stat. Pentru început, Benko Şandor a plantat puieţi de salcie aduşi din Suedia, pe o suprafaţă de 12 hectare, de la marginea municipiului. Aceasta reprezintă, de fapt, pepiniera de unde, anul acesta, s-au recoltat lăstarii cu care se vor înfiinţa alte plantaţii, mai întinse.
Particularităţi biologice şi tehnologice
Se poate cultiva (chiar este recomandat) pe terenuri în pantă, pe lângă apă, zone mlăştinoase permanente sau periodice. Are o capacitate de evapotranspiraţie de 15-20 de litri de apă pe zi. Acest avantaj îi conferă calitatea de plantă care poate să facă utilizabile mii de hectare de terenuri care sunt în paragină.
În plus, salcia energetică are capacitatea de a prelua anual 20-30 t/ha de nămol provenit din epurarea apelor reziduale. Deci apele reziduale nu mai trebuie epurate biologic (operaţie costisitoare), fiind curăţate de salcie.
Menţionăm că, în Suedia, folosirea salciei energetice ca sursă alternativă de energie are o tradiţie de 30 de ani şi există peste 50 de mii de hectare cultivate cu acest arbore.
Specii de salcie mai răspândite în lume
Salix din Suedia: Prin ameliorare performantă de producţie a diferitelor specii s-a ridicat şi s-a creat o rezistenţă sporită la dăunători şi la ger. Ameliorarea noilor specii s-a petrecut în scurt timp existând peste 10 soiuri brevetate, care le înlocuiesc pe cele vechi. Performanţa de producţie a crescut cu peste 50% în ultimii 10 ani. Unele soiuri ar fi bine să le cultivăm şi în Republica Moldova.
Jorr (Salix viminalis): este o specie olandeză, care rezistă bine la rugina frunzei. Specia se caracterizează prin creştere rapidă în perioada plantării. Tulpina are o culoare verde închis şi este stufoasă. Jorr este o specie “gri”, dar considerată sigură. Are o producţie medie şi o rezistenţă medie la rugina frunzei. Jorr este utilizată şi la epurarea apei reziduale crescând corespunzător şi în astfel de mediu.
Tora (Salix schwerinii +S.viminalis): este o salcie siberiană provenind din încrucişarea speciilor SW şi Şarpe. Specia are ramuri lungi şi are un trunchi mai redus faţa de alte specii. Tulpina are culoarea de maro închis şi este lucioasă. Tora este adeseori curbată, moştenind această particularitate de la specia Şarpe. Curbarea poate diferi de la an la an, în funcţie de vreme şi de tratamentul cu chimicale. Are o performanţă ridicată de producţie, deci este o specie preferată. Rezistă ruginii frunzei şi dăunătorilor. Tora nu este agreată de animalele sălbatice, este evitată de iepuri, căprioare şi cerbi.
Torhild (Salix schwerinii + S. viminals): a rezultat din încrucişarea Şarpelui şi Torei. Deşi Torhild provine din două specii diferit curbate, este relativ dreaptă, are frunze lanceolate şi un trunchi drept, cu ramuri mai rare la fel ca Tora. Specia are o performanţă medie de producţie şi rezistenţă medie la rugina frunzei.
Sven (Salix viminalis + [S. schwerinii +S. vim]): provine din încrucişarea lui Jorun şi Bjorn. Sven are frunze lanceolate (orientate în sus), are trunchi drept cu ramuri mai rare la fel ca Tora. Specia are o performanţă ridicată de producţie, la fel ca Tora, rezistă la rugina frunzei, dar dăunătoarele preferă lăstarii.
Gudrun (Salix dasyclados): provine din încrucişarea speciei ruse Helga şi Linga-Veka Rod. Specia rezistă gerului şi dăunătoarelor care atacă frunzele. Are o producţie medie şi rezistă la rugina frunzei. Gudrun are o umiditate redusă în timpul recoltării. La început Gudrun are o creştere lentă, deci este foarte important ca în primul an să îndepărtam buruienele din jurul plantelor. Gudrun are frunze late, deci după ce întră în faza de creştere, rezistă buruienilor. Lăstarii tineri sunt preferaţi de animalele sălbatice.
Olof (Salix viminalis + (S.schwerinii+S.vim)): provine din încrucişarea speciei vechi engleze Bowles Hybrid şi Bjor. Olof are frunze lanceolate (orientate în sus), are trunchi drept cu ramuri mai rare la fel ca Tora. Specia are ramuri mici, are o producţie ridicată şi rezistă la rugina frunzei.
Tordis ((Salix schwerinii+S.viminalis)+S.vim): provine din încrucişarea speciilor Tora şi Ulv. Se dezvoltă excepţional chiar în primul an (peste 4 m) în zonele din sudul Suediei şi în Polonia. Toris rezistă la rugina frunzei. Lăstarii sunt mai uniformi ca la Tora, unde unii cresc mai tare decât ceilalţi.
Inger (Salix triandra+ S.viminalis): provine din încrucişarea unei specii ruse (din zona Novosibirszk) şi specia Jorr. Se dezvoltă mai bine pe sol uscat faţă de celelalte specii. La recoltare este mai uscată ca Tora. Creşte mai des, deoarece are mai mulţi lăstari secundari. Aceşti lăstari secundari (lăstari sileptice) nu sunt atât de rezistenţi şi cad la pregătirea materiei de înmulţire. Şi Inger rezistă la rugina frunzei şi dăunătoarelor. Are culoarea gri-verzuie, iar lăstarii secundari sunt galbeni. Tulpina este puţin pufoasă.
Doris ( Salix dasyclados): provine din încrucişarea unei specii ruse (din zona Kirov) şi a unei specii poloneze cu frunze late. Această specie este foarte rezistentă la ger, dar rezistă bine şi la dăunătorii care atacă frunzele. Are o producţie medie, dar nu prea rezistă la rugina frunzei. Doris, la fel ca Gudrun, are o umiditate scăzută la recoltare. Specia are frunze late, deci nu este atât de sensibilă la buruieni. Animalele sălbatice consumă lăstarii tineri. Rezistă la ger.
Argumente economice
Odată recoltată, „salcia energetică” este tocată, transformată în butuci mici şi folosită ca sursă energetică atât în centrale termice, cât şi în sobe. Utilizările hibridului Salix din Suedia sunt multiple, amintim doar fabricarea paletelor (granulelor), construcţii, încălzire, industria farmaceutică, se arată pe unul dintre site-urile agricole. Potrivit acestuia, investiţia pentru înfiinţarea unui hectar de plantaţie este de 1 700 euro, durata de exploatare fiind de 25-30 de ani, fără alte investiţii în tot acest timp.
Dacă în Republica Moldova ar fi plantate 10 de mii de hectare de salcie energetică, s-ar obţine o cantitate de jumătate de milion de tone de butuci, suficienţi pentru a soluţiona problema încălzirii locuinţelor din multe localităţi. Puterea calorică pe care o dezvoltă prin ardere acest soi de salcie este foarte ridicată, de aproape 5 000 de kilocalorii pe kilogram. Să facem un calcul elementar! Dacă în republica noastră ar fi înfiinţate plantaţii pe 10 000 ha, s-ar obţine o cantitate de 500 000 de tone de biomasă, din care se poate obţine 500 000 de tone de granule, ceea ce înseamnă o sursă de energie termică de aproximativ 2 450 000 Gkal. Deosebit de important este că această sursă este regenerabilă şi ea asigură în mod cert încălzirea a 72 500 de apartamente convenţionale, anual. Ca sursă de încălzire pentru locuinţele individuale, salcia energetică, poate fi folosită fie tocată, drept combustibil pentru centralele pe rumeguş sau peleţi, fie tăiată în segmente pentru locuinţele rurale care sunt încălzite cu sobe pe lemne. Alte utilizări în gospodăriile rurale: ca material de construcţie (garduri, susţinerea malurilor) sau şpalieri şi araci pentru culturile legumicole. Imaginile şi calculele vă vor convinge sau chiar vă vor da idei noi de folosire a acestei culturi. Gândiţi-vă numai că pe un hectar se produc 40 de tone (sau metri cubi) de material lemnos, sau cât este de mare cererea de araci în zonele cu culturi legumicole extinse. Aşa cum veţi vedea din imagini, această specie de salcie creşte foarte înaltă (până la 7 metri) şi foarte dreaptă…
Proiecte
În cadrul parteneriatului Guvernului Republicii Moldova, Băncii Mondiale şi Fondul Ecologic Global s-a decis iniţierea uni proiect pilot, care ar promova folosirea energiei renovabile din deşeuri agricole. Acesta este un prim pas pentru aplicarea a astfel de tehnologii, neutre la emisiile gazelor cu efect de seră şi totalmente noi pentru Republica Moldova. Aceste centrale şi sobe pot fi procurate în R. Moldova prin intermediul companiei Gros & Co. Internaţional SRL, o societate comercială înregistrată la Camera de Înregistare de Stat în anul 2003.
În loc de concluzii…
De ce neapărat „salcia energetică”? Salcia energetică este o sursă alternativă de energie asemănătoare combustibililor fosili de genul cărbuni, păcură, petrol etc. Marea diferenţă între salcie şi cărbuni sunt emisiile poluante eliberate în atmosferă. Arderea salciei în formă brută sau peletizată are emisii apropiate de zero. Este ştiut faptul că pe plan mondial şi zonal în ţările UE se încearcă înlocuirea surselor energetice fosile (cărbuni, petrol etc.) cu surse alternative (eoliene, solare, arderea de culturi energetice). Centralele casnice pe peleţi şi chiar termocentralele încep să câştige tot mai mult teren pe piaţa energetică a lumii. După criza gazelor din această iarnă poate că, până la urmă, ne va veni şi nouă mintea moldoveanului cea din urmă.
Răspunde cu citat
Postat în original de ana_maria
Marcaje