Manastirea rupestra Sinca Veche
Manastirea rupestra Sinca Veche
Sinca Veche - Istoricul
Manastirea rupestra Sinca Veche este un vechi lacas de cult ce se afla la Sinca Veche, in cotul format de Muntii Fagaras si Perisani, la 45 de kilometri de Brasov si la 22 de kilometri de Fagaras. Locasul de cult se gaseste langa comuna Sinca Veche, sub dealul Plesu. Localitatea in sine se afla in centrul tarii la 30 de kilometri nord de Zarnesti, intre Cocoasa Persanilor la nord si podul peste paraul Bungetu la vest.
In localitatea Sinca Veche se poate ajunge usor cu masina, localitatea fiind amplasata la cativa kilometri de localitatea Persani, pe DN 68, intre localitatile Brasov si Fagaras. Biserica rupestra se afla la circa doi kilometri de localitatea Sinca Veche - toti localnicii cunoscand drumul si putand sa va ofere indrumarile necesare.
La Sinca Veche se vine pentru legendele si misterul lacasului de cult sapat in piatra. Acestui lacas i s-a dus vestea de "Templul Ursitelor", "Manastirea Sapata in Piatra" sau "Templul de la Sinca Veche", loc de reculegere, de implinire a dorintelor bune, dar si de oaresce fenomene paranormale - dupa parerea unora.
Cunoscut mai mult sub denumirea de "Templul Ursitelor", locasul de cult din Sinca Veche se banuieste ca are o vechime de aproximativ 7.000 de ani si se presupune ca ar fi apartinut aceleiasi civilizatii care a intemeiat "Templul Alb" din Insula Serpilor.
Sinca Veche apare in acte incepand cu secolul al XII-lea si este cunoscuta, pe langa numeroasele vestigii arheologice inca nevalorificate, gratie istoricului si filologului roman Gheorghe Sincai, a carui famile isi are radacinile aici.
Dat fiind faptul ca Sinca a fost o localitate la granita intre Romania si Imperiul Habsburgic, aceasta a avut o istorie mai napastuita, influentata de comunitatile care s-au perindat in timp pe aici.
Manastirea rupestra nu a putut fi datata cu precizie, versiunea mai des intalnita accepta ca an al aparitiei 1742, moment cand bisericile ortodoxe sunt interzise. Sunt pareri care spun ca manastirea exista de cateva mii de ani, avand origini dacice sau chiar mai inaintate.
In anul 1789 pastorul reformat din Fagaras scria despre manastire: "Manastirea este taiata in intregime in piatra de cariera si deci nu are acoperis. Este sapata cu pricepere, cu o munca uriasa, demna de mirare. Ferestrele sunt taiate lateral, atat de inguste incat calugarii cand slujesc se plimba cu cartile dupa razele soarelui".
Controversele asupra lacasului sunt legate nu numai de imposibilitatea datarii si a stabilirii originilor sale, a autorilor insemnelor de pe pereti, ci si de arhitectura. Biserica are doua altare, ceea ce ii face pe multi sa sustina ca nu are o origine crestina. Altii sunt de parere ca in timp peretii s-au surpat si au fost unite cele doua biserici, care au existat atunci cand comunitatea de monahi si-a marit numarul.
Istoricii spun ca templul este unic in lume, insa locul este controversat, iar opiniile sunt diverse. A fost folosit ca loc de refugiu si rugaciune de catre calugarii ardeleni haituiti de Maria Tereza in anii 1700, pentru a trece la catolicism. Cu toate acestea, in nici una din incaperi nu exista vreun semn al crucii.
Deci, toata lumea e de acord ca avem de-a face cu ceva unic. Ascunsa privirilor de un palc de padure, descoperi o adevarata biserica subterana. Pangarita si partial distrusa, de-a lungul timpului, din cauza prostiei si a lacomiei.
Sinca Veche - Stravechiul complex monahal
Drumul porneste din localitate si te conduce prin pustiu, pana la padurice, de unde mai urci cateva minute. Se ajunge apoi la o cruce mare si simpla, din beton, care indica inceputul drumului pe dealul in care se afla acest asezamant. In aceasta zona vegetatia este mult mai abundenta iar padurea este foarte deasa.
In cele din urma, se ajunge si la ceea ce acum se vede ca un fel de jumatate de umbrela intinsa peste colosul pigmentat cu diferitele straturi de gresie, cafenii sau rosiatice. Trebuie sa te apleci ca sa intri prin tunelul ingust, cat permite prelata montata temporar, dar in subteran te misti in voie, pana la altar.
In prima camera a asezamantului aflam o incapere relativ mare, cu bolta, al carei tavan a fost scobit, astfel incat, razele soarelui sa patrunda si sa lumineze intregul loc. Asemanarea cu o biserica, a carei clopotnita se deschide spre cer, este foarte mare.
Manastirea Sapata in Stanca are astazi un aspect mai trist si asta datorita "stradaniei" vizitatorilor de a scrijeli peretii si de a lasa urma trecerii lor pe acolo prin mult gunoi. Tot vizitatorii s-au ocupat si de modificarea configuratiei, largind deschiderile si ferestrele. Pacea de odinioara este deseori omorata de muzica celor veniti la gratar in zona.
Marcaje