Informatii esentiale de pe forum .

[Enciu Stefan]

Sa realizam, in sfarsit, ca nu exista doua lumi - una a materiei si alta a spiritului, una a stiintei si alta a religiei -, ca exista o singura realitate, vazuta pana acum din unghiuri diferite. Avem suficiente date pentru a intelege acum, la sfarsit de secol XX, minunea acestei unice si ultime realitati care ne uneste si nu ne dezbina, ne da sens si nu ne alieneaza, ne da viata si nu moarte. Mai mult decat oricand este nevoie de o ''evolutie psihologica'', daca nu de o adevarata ''revolutie psihologica''.
Revolutie in spirit, in gandire, in intreaga noastra fiinta.''
(Dumitru Constantin Dulcan, ''Inteligenta Materiei''

[Enciu Stefan]

Cele de mai sus au o poveste. Sunt din Germania, unde pe marginea unei şosele, dintr-o zonă rurală, cineva a cultivat flori. Nimic excepţional. Excepţional este faptul că NU există garduri, pândari, câini în lanţuri, gata să te sfâşie, nimic.

Ai chef să-ţi culegi flori? Nimic mai simplu! Ai la dispoziţie nişte cuţite, te duci, îţi tai ce-ţi place din lan, tariful este afişat, bagi bani într-o cutiuţă, şi-ţi vezi de ale tale.

Încercaţi să faceţi asta în România. Şi veţi constata că florile vor fi culese cu coasa, de haite de ţigani şi de români, într-o frăţească simbioză. Iar dacă scapi cu gâtul netăiat, tu, proprietar, să zici mersi!

Asta ne separă, esenţial, de civilizaţie. Restul sunt vrăjeli...

[Enciu Stefan]

Mi-ai cerut sfaturi pentru tineri. Cu placere. Cred ca vor gasi ceva de care sa se agate:

Daca vrei sa dobandesti puterea de a suporta viata, fii gata sa accepti moartea- Sigismund Freud
Minciunile ne obliga mai mult decat orice adevar- Camille Goemans
Saracia e ingrozitoare pentru ca nu e generalizata- Louis Scutenaire
Nu intotdeauna trebuie sa intoarcem pagina. Uneori trebuie sa o rupem- Adrielle Chavee
Cu cat suntem mai puternici ne facem si mai multi dusmani. De aceea trebuie sa fim cei mai puternici- K. Capek
In viata nu exista solutii. Exista forte active: ele trebuie dezvoltate si solutiile se vor ivi in mod firesc- Antoine de Saint-Exupery
Nu exista maretie acolo unde nu exista adevar- Lessing
Drumul care urca si care coboara este totdeauna acelasi- Heraclit din efes
Cultura multilaterala nu te invata si intelepciunea.
Eu nu indoi, rup. J. Renard
Soarele nu-si ascunde petele cu minciuni, ci cu mai multa lumina- L. Blaga
Prefer sa fiu nepoliticos decat banal- J. Renard
A face cu usurinta ceea ce altuia ii e greu...iata talentul. A face ce e imposibil talentului...iata geniul!- H. Fr. Amiel
Adultul fata de copil: un univers tot mai ciuntit.
Fortuna, infortuna, forti una (sansa si nesansa sunt touna pentru cel puternic)
Etiamsi omnes, ego non! (chiar daca altii au facut-o, eu nu!

[Enciu Stefan]

Dalai Lama
Cand Dalai lama a fost intrebat ce il surprinde cel mai mult la umanitate el a raspuns :
"Omul.Deoarece el isi sacrifica sanatatea pentru a face bani .
Apoi isi sacrifica banii pentru a recupera sanatatea .
Apoi este nerabdator sa vina viitorul incat nu traieste prezentul ,rezultatul fiind ca nu traieste nici in prezent nici in viitor ,traieste ca si cum niciodata nu o sa moara ,si apoi moare fara sa traiasca nicidecum cu adevarat .

[Enciu Stefan]

Inovatie apicultura: Prezentare a cresei apicole atasata noului format de stup anti-varoza
http://www.youtube.com/watch?v=Gvmf8kv0z6o&NR=1

[Enciu Stefan]

> DE AFISAT:
>
>
> DIN FANTANA CU INTELEPCIUNE
>
>
> Daca plantezi cinste, vei culege incredere
>
> Daca plantezi bunatate, vei culege prieteni
>
> Daca plantezi umilinta, vei culege maretie
>
> Daca plantezi perseverenta, vei culege satisfactie
>
> Daca plantezi respect, vei culege perspectiva
>
> Daca plantezi harnicie, vei culege succes
>
> Daca plantezi iertare, vei culege impacare
>
> Daca plantezi credinta in Isus, vei avea o recolta bogata.
>
> Atentie: ce plantezi azi, vei culege maine.
>

[Enciu Stefan]

Datorita fluxului mare de informatii, atat pe acest blog, cat si pe multe alte bloguri si site-uri, va recomand cu tarie sa va ghidati intotdeauna dupa intuitia voastra proprie si nu in ultimul rand sa va ascultati inima, caci acolo veti gasi mereu adevarul si este locul vostru divin si cel mai sigur.

In viitor vom primi din ce in ce mai multe informatii, bune sau mai putin bune, reale sau mai putin reale si este foarte important ca tot ce citim, vedem si auzim sa filtram foarte bine si sa analizam in detaliu ca intr-un final, verdictul sa il primim insasi de la inima noastra.

[Enciu Stefan]

Pop Adrian: Buna dimineata !
Pop Adrian: Sper ca in primavara sa am 500 de mil. de lei cu care voi cumpara o casa mica la Izverna si ceva teren. Cu banii pe care-i voi primi ulterior de la firmele noastre, voi face o troita pe care vom scrie ORASUL SANATATII VEGA si o sa angajam prima persoana cu pregatire medicala ( medic sau asistent ). O sa amenajam in aceasta casa o clinica medicala. O sa ne incadram atenti in bugetul existent, finantand astfel absolut toate cele necesare pentru a trata primii oameni pe gratis ( cazare, masa, haine, aparatura necesara, medicamentatie, etc...).

Vom incepe sa-i tratam pe cei din localitatea Izverna, in functie de sumele de bani de care dispunem.
Pentru nimic in lume nu vom primi sponsorizari sau donatii din partea nimanui ( Spirit ), fiind perfect constienti de faptul ca in functie de modul de
Pop Adrian: obtinere a banilor ( Materie ), acestia devin capabili de-a produce efecte benefice sau nu.

Trebuie sa infiintam intre Timp Asociatia Zalmoxa cu un numar restrans de Oameni. Nu putem sa facem o fundatie deocamdata pentru ca nu exista atatia Oameni pe care sa-i cunoasc bine si in care am incredere deplina ca nu fug cu banii, asa cum s-a mai intamplat lunile trecute cu cei 255 de mil. de lei, oferiti de firmele Rusis si PSE-HQ.

Pe Asociatia Zalmoxa se vor face toate cele spuse mai sus, pas cu pas.
Sistemul acesta NOU de Sanatate se va dezvolta numai de cei care fac parte din Sistemul Zalmoxa, pentru ca acesti Oameni sunt alesi la inceput de mine:
1. Sfatul Batranilor
2. Scoala de afaceri online Zalmoxa - avand la BAZA Sistemul MOSU S-99
3. Universitatea Zalmoxiana

adi
Pop Adrian: http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...imaria-Izverna
Alecu Ioan: Buna Dimineata-Ioan
Pop Adrian: http://www.facebook.com/groups/203961636347554/
Pop Adrian: ap postat asta si pe facebook
Alecu Ioan is typin

[Enciu Stefan]

On Sat, 12/3/11, Petre Titi <spt2000ro@yahoo.com> wrote:

From: Petre Titi <spt2000ro@yahoo.com>
Subject: Fw: Fericirea vesnica
To:
Date: Saturday, December 3, 2011, 2:54 PM


O sambata cat mai placuta!
petre s




Sent: Saturday, December 3, 2011 10:27 AM
Subject: Fericirea vesnica

Fericirea vesnica

-Va sa zica ai venit pentru fericirea vesnica - intreba Judecatorul.
-Da - ii raspunse spiritul proaspat dezancarnat.
-Ai gresit adresa - continua Judecatorul, cu un zambet ambiguu in jurul gurii.
-Stati… nu-i aici raiul? - intreba omul nostru, proaspat trecut prin granita mortii.
-Ba da - ii raspunse Judecatorul.
-Jos pe Pamant mi s-a promis ca aici voi primi in dar, fericirea vesnica.
-Ne pare rau, ai fost informat gresit.
-Am fost informat gresit?! Dar preotul imi zisese ca daca ma rog regulat, daca indeplinesc cele zece porunci, voi ajunge in rai si voi fi fericit vesnic!
-Esti in rai, esti binevenit, dar trebuie sa mananci din merindele tale: sa traiesti fericirea pe care ai adus-o de pe Pamant.
-Nu este corect: pe Pamant n-as putea zice ca am fost fericit…
-Ne pare rau…
-Si nu se poate sa primesc aici fericirea?
-Ne pare rau: nu.
-De ce nu?
-Fiindca asa e regula.
-Care regula?
-Cea instituita de Tatal.
-Nu pot sa cred ca Tatal este atat de crud!
-Pai nu e crud.
-Nu e?
-Nu.
-Dar cum asa?
-Tatal a instituit urmatoarea regula: fiecare trebuie sa-si construiasca propria sa fericire.
-Cum adica?
-Simplu: asa cum un culturist isi cladeste muschii, tot asa cel care cauta fericirea, trebuie s-o construiasca singur.
-Nu mi se pare corect!
-Treaba ta.
-Totusi, ce pot face acum?
-Poti sa te duci inapoi, deoarece corpul tau se afla inca in stadiul mortii clinice.
-Bine, si ce fac daca merg inapoi?
-Exersezi fericirea.
-Exersez fericirea? Si cum fac asta?
-Trebuie sa gasesti propriile tale metode. Cei mai multi incearca prin iubire. Poti sa-ti indrepti iubirea spre Tatal. Sau spre o fiinta draga tie. Dar poti sa exersezi si iubirea de sine.
-Iubirea de sine… n-am inteles-o niciodata…
-Iti pot explica prin functionarea inimii biologice. Iti amintesti probabil ca inima pompeaza sange in trei directii: are un circuit care alimenteaza partea corpului care se afla mai jos de inima, un alt circuit care iriga tot ce se afla mai sus decat inima, si un al treilea circuit prin care trimite sange in propriile sale tesuturi.

Vezi, functionarea inimii este simbolul modului in care este indicat sa-ti administrezi energia si iubirea. Circuitul de jos nu este altceva decat iubirea directionata spre oameni. Circuitul de sus este simbolul iubirii prin care poti comunica cu fiintele mai evoluate decat tine, incluzand Tatal Ceresc. Iar cel de-al treilea circuit, cel prin care inima asigura energia necesara propriei sale functionari, este iubirea de sine.

Cand ajungi sa constientizezi razele iubirii care ies din inima ta, poti sa redirectezi o parte din ele spre tine insuti. Este indicat sa pastrezi proportiile definite de inima ta biologica. Prin circuitul mare, cel care porneste spre partea de jos a corpului, trimiti energie si iubire spre toti ceilalti. Prin circuitul mic, cel care porneste in sus, comunici cu fiintele mai evoluate decat tine - cu ingeri, arhangheli, heruvimi, serafimi, si asa mai departe.

Fii sigur ca vei primi de la ei mai mult decat reusesti sa oferi lor. Si ai dreptul si la cel de-al treilea circuit, ca sa poti functiona si tu…
-Oh, ce simplu e!
-Da, e simplu ca buna ziua!
-Si ce-mi mai recomandati, ce sa fac cand ajung jos?
-Incearca sa identifici ce anume iti produce bucurii reale. Incearca sa largesti aceasta lista. Bine, iti recomand sa te tii in limita bunului simt. Daca o treci, risti sa-ti strici fericirea. Si exerseaza cele trei tipuri de iubire, cele trei circuite ale inimii.
Si inca un lucru: incearca sa zici “Te iubesc” cat mai des, dar intotdeauna din toata inima.
-Deja ma simt fericit!
-Ma bucur pentru tine! Insa totusi m-as bucura daca te-ai duce inapoi si ai exersa acolo jos, ca sa vii fortificat aici sus, cand iti vine randul.
-Va multumesc - ma simt atat de fericit!
-Fericirea ta e si fericirea mea si iti multumesc pentru ca mi-o dai - incheiase Judecatorul.
Spiritul dezancarnat se umplu de incredere in viitor si plonja inapoi in corpul sau aflat pe cearsaful alb al clinicii de reanimare.
Aparatele electrice conectate la corpul sau incepusera sa semnalizeze reaparitia vietii. Incet, se auzi un oftat, ca o adiere de vant. Tiptil-tiptil, inima incepea sa bata. Electrocardiograma desena o curba tot mai armonioasa. Ochii pacientului inca nu se deschisesera inca, dar pe fata lui se asternu o liniste divina.
Doctorii rasuflasera usurati. Se gandisera la marea minune: viata. Un pacient reintors din inalt valora pentru ei cat un nou-nascut.
-Tipul, mai mult ca sigur a invatat ceva, acolo Sus - zise unul dintre doctori.
-Pai da… nu cred ca s-a intors datorita electrosocului, ca imi pierdusem increderea in el, la un moment dat - adauga un alt halat alb.




Laurentiu-Marius Dragomir
Psiholog practicant supervizare
PSIHOLOGIE CLINICA si PSIHOTERAPIE
Cod personal: 10226
Tel.: 0753.12.34.62



Trebuie sa stii ce anume sa cuceresti si ce sa aperi!
Tokugawa Ieyasu

[Enciu Stefan]

Cum aș putea...

Cum aș putea eu să scriu măcar vreun cuvânt despre prof. dr. Tudor Diaconu, a cărui măreție intelectuală nu am putut-o cuprinde, ale cărui profunzimi nu le-am putut atinge, a cărui plenitudine mintală n-am înțeles-o?! Am știut, am simțit însă mereu că ea există, este aproape infinită, este atât de complexă și nesecată... încât nu mi-a fost frică să sorb mereu din toate aceste daruri ale unui geniu, pe care nu l-am înțeles niciodată pe deplin, dar pe care l-am adorat... de copil.
Sunt oameni mult mai mobilați ca mine care se pot exprima în legătură cu el și opera lui. Sunt mulți specialiști care ar trebui, cu toții împreună, să judece opera tatei, pentru că ea începe cu poezia, jurnalistica, trece prin drame și comedii și, sfâșește într-o istorie matematică, un cod getic, pe care puțini îl pot descifra și înțelege.
Ce să spun? Să spun că Poezii pentru Oana...îmi sunt dedicate...este evident. Voi spune însă că, până la un moment dat, tata îmi dedica fiecare pagină, fiecare rând...așa că aproape toată această operă îmi aparține. Acum este a voastră. Mi-ar place să cred că am fost o muză. Rolul meu a încetat să existe în secunda în care tata l-a cunoscut pe un alt mare titan al gândirii, Nicolae Miulescu, cu care a scris Dakșa. Acestă întâlnire a reprezentat un moment de cotitură în tot ce înseamnă opera tatei, în felul lui de a fi și a gândi. Atunci a pășit, pentru prima data, adânc și apăsat, pe tărâmul istoriei antice, atunci a descoperit sursa, izvorul nesecat al românismului, România și poporul acesta extraordinar și de atunci...l-am pierdut. S-a contopit cu neamul românesc, luându-mă și pe mine cu el, mai aproape de inima lui, dar încadrându-mă într-o masă de oameni. Abia atunci a reușit să înceapă să scrie istorie.
Când eram foarte mică simțeam că mă iubește doar pe mine, mult, nemărginit, necondiționat. Acum știu că nu mai sunt singura, că sunt alături de alți români, de Decebal și de daci, de OMUL și Zalmoxe, de toți cei care sunt îndrăgostiți de istoria adevărată și daco-română. Suntem mai mulți, dar este loc pentru toată lumea, acest spirit autentic românesc reușind să nu-și piardă căldura, indiferent cât de aproape sau departe suntem de focul cunoașterii.
Tata a fost un copil sărac, născut în Olt, care a purtat primii pantofi la 14 ani. Și pe ăștia i-a pierdut, i-a luat Oltul! Vorbea însă franceză, de la 4 ani, iar cunoștințele lui s-au îmbogățit de la an la an, niciuna dintre vicisitudinile următoare nereușind să-i mai ia nimic, ci doar adăugând experiență. La 17 ani a fost redactor-corespondent în presa centrală. La facultate a învățat forțat rusa....memorând Puskin, un întreg volum de versuri, fără să-l fi tradus vreodată. Este un om de stânga din naștere, crede că merităm cu toții aceeași șansă. Nu a făcut vreodată diferență între oameni, vorbește cu aceeași plăcere cu oricine, echivalând doar zestrea genetică a fiecăruia, nu funcțiile, scaunele, hârtiile. Eram chemată să asist la toate discuțiile lui cu oricine, începând de la ciobani, suporteri și academicieni. Încercam să vedem cine a spus lucrurile cele mai intelgente, iar balanța nu înclina întotdeauna doar spre oamenii școliți. Lucruri înțelepte, profunde poți afla de unde nu te aștepți....spunea el. Eu îi iubeam, în egală măsură, pe ciobanul care ne vindea brânză și pe academicianul Nicolae Teodorescu. Ambii erau bineveniți la noi acasă.
Tata este modest și firesc, simplu și calm...așa cum sunt toți oamenii cu adevărat mari. Mi-l amintesc mereu scriind. Era un bărbat frumos, elegant, jovial. Era vesel, cânta, era în fiecare moment adevărat. A crescut împreună cu mine. Ne uitam la desene animate și la filme, la meciuri și orice altceva. Ne țineam tot timpul de mână, atunci când mergeam pe stradă, dar nu doar pentru că el încerca să mă protejeze. Eram ca o prelungire a personalității fiecăruia. Era prietenul meu, partenerul meu de joacă, profesorul meu, salvatorul meu....era întreg universul...pentru că a știut să fie așa. Nu a fost niciodată tata, așa cum înțeleg o grămadă de oameni că trebuie să fie un părinte. Nu există o școală a părinților, așa că fiecare procedează cum crede că-i mai bine. La mine tata a ales...să fie totul! Am avut o copilărie de vis...și nu mi-am putut reveni vreodată după. Mi-a oferit o lume perfectă și îi mulțumesc. Am cunoscut lumea mai apoi...și e atât de departe de cât de frumoasă mi se părea alături de el, în anii aceia, ai copilăriei!!! Dar ce contează....mai bine o zi vultur, decât o viață pițigoi!...așa cum spunea tot el. M-a învățat să risc, să câștig, să pierd, să decid și toate minunățiile din lume. La 15 ani citeam forțat Shackespeare, considerându-mă nedreptățită de un tată, mi se părea mie, prea pretențios. Dar Shackespeare...nu e Shackespeare, îmi explica el, de aceea trebuia să citesc. Mă alesese ca partener de dialog pentru descoperirile lui, iar eu trebuia să recuperez, să mă ridic la înălțimea științei lui, ca să-i pot răspunde. Citeam volume întregi de istorie a României, alta decât cea pe care o învățam la școală, noțiunile mi se încurcau în cap. Eram derutată, nu știam ce trebuie să scriu și ce nu la teze. Adevărul nu trebuia să mi-l spună nimeni, îl simțeam printre rânduri. Adevărul rezonează totdeauna în sufletele noastre. Apoi a apărut Nicolae Miulescu...și, în sfârșit, vorbea, de la egal la egal, cu un alt înalt spirit românesc. Tata a fost foarte dezamăgit că nu am mers pe urmele lui, pe calea cercetării, dar numai eu știu ce înseamnă cercetare, așa cum a înțeles-o și a practicat-o el, dormind, ani întregi, 3-4 ore pe noapte și apoi scriind, citind, gândind, visând istorie și coduri, adormind în față cu Tăblițele de la Tărtăria și trezindu-se... căutând în cartea lui Herodot nu știu ce pagină. Apoi am simțit că înțeleg din ce în ce mai puțin, că-l pierd, că intră într-o altă dimensiune, care nu-mi mai era atât de accesibilă. Și Budha...când a cunoscut extazul, spunea că e greu să te poți întoarce și să redai în cuvinte toată acea măreție. Așa s-a întâmplat. El...a pășit în cunoaștere, s-a întors totuși să îmi spună, dar cuvintele lui s-au lovit de un perete... nu pentru că nu sunt adevărate, ci pentru că sunt la o înălțime pe care mintea mea și a celor mai mulți... nu o pot atinge. Vă iubesc pe toți cei care încercați să înțelegeți, măcar puțin, ce înseamnă opera lui. Vă stimez pe toți cei care înțelegeți cu adevărat ce spune, pentru că-i sunteți atât de aproape! Tatăl meu este cea mai dragă amintire a mea, dar el nu-mi mai aparține demult, e la fel de mult și al vostru, pentru că noi toți reprezentăm țara și neamul...pe care atât de mult le iubește și...pentru care trăiește. Așa mi se pare acum, că trăiește doar pentru că așteaptă să vină ziua aceea... când România va fi unde-i este locul. Spuneam că am crescut împreună. La un moment dat...el a crescut uluitor...eu am rămas pe loc, pitică. El, lângă mine....un GIGANT!
Doar pentru tata...Oana Diaconu. Pentru restul lumii....Ioana.
Atena, 03.12.2011


--- On Sat, 12/3/11, Adi Pop <adipop@popservice.ro> wrote:

From: Adi Pop <adipop@popservice.ro>
Subject: Fwd: Adi, da-i, te rog, asta domnului Stroe. E tot ce pot scrie despre tata.
To: "Ioana Alex" <ioanaalex68@yahoo.com>, geostroe@gmail.com, armenescu.eliana.elena3@gmail.com, ovi_vio_ivo@yahoo.co.uk, banceanuvasile@yahoo.com, nicolaenacioiu@yahoo.com, alecu_ioan@yahoo.com, achimescu_ovidiu@yahoo.com, preoteasa_marinela@yahoo.com, ogarceag@gmail.com, lenuta_onofras@yahoo.com, catalindragomirescu@yahoo.com, mdog9270@gmail.com, loredanapavel27@yahoo.com, administrator@cab.ro, office_konexarte@yahoo.com, enciustefan@yahoo.com, banuionutgabriel1@gmail.com, alice.nacioiu@creativeluggage.com, ingrid@artazalmoxa.eu, arienne2003@yahoo.com, cici7773@yahoo.fr, enciudoru@yahoo.com, mihaelahq@yahoo.com, pse_flori@yahoo.com, florin@popservice.ro, yo7aoz@yahoo.com, Radu_necea@yahoo.com, adipop@popservice.ro, zalmoxa_adipop@yahoo.com, satraiti2000@yahoo.com, spt2000ro@yahoo.com, l_cantemir@yahoo.com, ioanpop@yahoo.com, samdacul@gmail.com, andrei.patrut@yahoo.com, herrvonbartosh@yahoo.com, fmflorin@gmail.com
Date: Saturday, December 3, 2011, 7:58 PM

Bine Ioana.

MULTUMESC !!!

M-ai impresionat total cu ce-ai scris despre tatal tau.
Ce OM de pe pamant nu ar dori sa aiba un copil ca tine....?

Asa cum spui draga mea, OPERA Mosului este a intregului popor Roman. Fara Sufletul UNIC si profunzimea gandirii Neamului nostru, Mosu despre ce-ar fi scris.... ?

DUMNEZEU a stiu ce-a facut innobiland Romania cu un astfel de URIAS in gandire.

Te pup,
adi

-------- Original Message --------
Subject: Adi, da-i, te rog, asta domnului Stroe. E tot ce pot scrie despre tata.
Date: Sat, 3 Dec 2011 07:29:46 -0800 (PST)
From: Ioana Alex <ioanaalex68@yahoo.com>
Reply-To: Ioana Alex <ioanaalex68@yahoo.com>
To: Adi Pop <adipop@popservice.ro>