-------- Original Message --------
Subject: Reglementari ib domeniul nucifer
Date: Mon, 24 Dec 2012 10:13:03 +0400
From: Alexandru Jolondcovschi <alex7749@mail.ru>
Reply-To: Alexandru Jolondcovschi <alex7749@mail.ru>
To: adi pop <adipop@popservice.ro>


Reglementarea tehnică - Fructe de culturi nucifere. Cerinţe de calitate şi comercializare



Reglementarea tehnică „Fructe de culturi nucifere. Cerinţe de calitate şi comercializare” transpune Regulamentul nr. 175/2001/CE al Comisiei Comunităţilor Europene din 26 ianuarie 2001 de stabilire a standardului de comercializare aplicabil nucilor comune în coajă, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene JO L 26, 27.1.2001, p. 2430, şi Regulamentul nr. 1284/2002/CE al Comisiei Comunităţilor Europene din 15 iulie 2002 de stabilire a standardului de comercializare pentru alunele cu coajă, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene JO L 187, 16.7.2002, p. 1420.
I. Domeniul de aplicare
1. Reglementarea tehnică „Fructe de culturi nucifere. Cerinţe de calitate şi comercializare” (în continuare – Reglementare tehnică) stabileşte cerinţe minime de calitate şi de comercializare pentru fructele de culturi nucifere, miezul din fructe de culturi nucifere, destinate comercializării pentru consumul uman şi nuci verzi pentru procesare (în continuare – fructe de culturi nucifere), provenite atît din producţia internă, cît şi din import.
2. Prevederile prezentei Reglementări tehnice nu se referă la fructele de culturi nucifere obţinute în gospodării individuale pentru consum propriu, precum şi la cele în tranzit sau care sînt depozitate temporar.
3. Prezenta Reglementare tehnică stabileşte cerinţe esenţiale de calitate pentru următoarele produse:
Poziţia tarifară, con-form Nomenclatorului Mărfurilor al Republi-cii Moldova Denumirea mărfii
0802 Alte fructe cu coajă, proaspete sau uscate, chiar fără coajă sau decorticate:
– Migdale:
0802 11 – – În coajă:
0802 12 – – Decojite:
– Alune (Corylus spp.):
0802 21 000 – – În coajă
0802 22 000 – – Decojite
– Nuci comune:
0802 31 000 – – În coajă
0802 32 000 – – Decojite
0802 50 000 – Fistic
2008 19 130 – – – – – Migdale şi fistic, prăjite


II. Terminologie
4. În sensul prezentei Reglementări tehnice, termenii utilizaţi se definesc după cum urmează:
1)calibrare – operaţie ce constă în clasificarea fructelor de culturi nucifere în funcţie de mărime (dimensiuni) sau masă, pe categorii sau categorii de calibrare;
2) condiţionare – totalitatea operaţiilor ce se aplică unui produs după recoltare, pentru a corespunde actelor normative în vigoare;
3) grad de maturitate – stare de creştere şi dezvoltare a produselor ce caracterizează o anumită fază din perioada de la formarea acestora pînă la consum;
4) manipulare – totalitatea operaţiilor la care au fost supuse produsele de la recoltare pînă la consum;
5) maturitate de consum – fază de dezvoltare în care produsele întrunesc toate însuşirile caracteristice speciei şi soiului, fiind apte pentru consumul uman;
6) miez pipernicit – miez care este puternic deshidratat, zbîrcit şi întărit;
7) nuci proaspete sau nuci timpurii - nuci comercializate imediat după recoltare, care nu sînt apte pentru o păstrare îndelungată, a căror coajă este decojită şi care nu au fost supuse nici unui tratament ce poate să modifice conţinutul natural de umiditate;
8) nuci uscate - nucile ce se pretează la o conservare de lungă durată în condiţii normale de antrepozitare;
9) omogenitate – caracteristică a unei unităţi de produs de acelaşi soi, grad de maturitate, categorie de calitate, calibru şi ambalaj.

III. Cerinţe esenţiale
5. Produsele, inclusiv cele importate, la plasarea pe piaţă în scopul consumului uman, trebuie să fie însoţite de certificatul igienic, eliberat în temeiul Legii nr. 1513-XII din 16 iunie 1993 privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei.
6. Conformitatea produselor cu cerinţele prescrise se asigură de producător.
7. Producătorii trebuie să asigure menţinerea înregistrărilor ce permit trasabilitatea şi identificarea produsului, metodelor şi condiţiilor de producere timp de trei ani.
8. Producătorii trebuie să dispună de spaţii de depozitare înzestrate corespunzător cu utilaje şi echipament necesare, să asigure respectarea sistemului de monitorizare a calităţii fructelor de culturi nucifere şi să întreprindă măsuri de combatere a dăunătorilor şi rozătoarelor în încăperile de sortare şi depozitare a produselor.
9. La comercializare fructele de culturi nucifere se clasifică în:
1) fructe de culturi nucifere proaspete sau timpurii;
2) fructe de culturi nucifere uscate.
10. Nucile intacte, curăţate de coaja verde, se spală şi se albesc cu soluţii ce asigură păstrarea calităţii lor.
11. Fructele de culturi nucifere, în funcţie de forma de prezentare, se clasifică în:
a) fructe de culturi nucifere în coajă;
b) miez de fructe de culturi nucifere.
12. Potrivit formei în care se livrează, miezul de nucă se clasifică în:
1) „jumătăţi” – miezul este divizat în două jumătăţi întregi aproximativ identice;
2) „sferturi” – miezul este divizat longitudinal în patru părţi aproximativ identice;
3) „bucăţele mari” – porţiune de miez mai mică de 3/4 din „jumătăţi”, dar mai mare decît „bucăţelele mici”;
4) „bucăţele mici” – porţiune de miez care trece prin sita cu celulele de 8 mm, dar nu trece prin sita cu celulele de 3 mm;
5) „bucăţele mari” şi „jumătăţi” – amestec de miez „bucăţele mari” şi „jumătăţi”, ponderea „jumătăţilor” fiind indicate în marcare.
13. Fructele de culturi nucifere pentru comercializare trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici de bază:
1) coaja să fie:
a) sănătoasă;
b) fără urme de contact cu rozătoarele sau cu alţi paraziţi de origine animală sau vegetală;
c) fără miros sau pete de mucegai;
d) curată, întreagă, fără pericarp (partea verde care acoperă coaja);
e) uscată, fără umiditate exterioară excesivă;
2) miezul să fie:
a) sănătos;
b) curat, practic fără orice materie străină vizibilă;
c) neafectat de putrezire sau depreciere, astfel încît să fie impropriu pentru consum;
d) fără urme de contact cu rozătoarele sau cu alţi paraziţi de origine animală sau vegetală;
e) fără urme de infectare şi/sau de infestare cu paraziţi (ouă, larve, forme adulte vii sau moarte), precum şi fără urme sau semne ale acestora;
f) ajuns la maturitate de consum, dezvoltat normal, miezul pipernicit se exclude;
g) fără umiditate exterioară excesivă;
h) fără rîncezire sau aspect uleios;
i) fără miros şi/sau gust străin, fără pete de mucegai.
14. La comercializarea nucilor comune în coajă şi alunelor în coajă trebuie să se respecte prevederile anexei nr. 1 şi, respectiv, anexei nr. 4 la prezenta Reglementare tehnică.
Miezul de nuci, nucile verzi, miezul de alune, migdale dulci în coajă, miezul de migdale dulci, fisticul în coajă şi miezul de fistic trebuie să fie conforme prevederilor anexelor nr. 2, 3, 5, 6, 7, 8 şi 9 la prezenta Reglementare tehnică.
15. Fructele de culturi nucifere trebuie să respecte cerinţele prevăzute de actele normative privind contaminanţii în produsele alimentare.
Conţinutul de impurităţi minerale (cenuşă insolubilă în acid) nu trebuie să depăşească 1g/kg.
16. Verificarea indicilor de calitate (organoleptici, fizico-chimici, masa netă), a formelor de prezentare, marcare şi etichetare se stabileşte pentru fiecare lot în parte.
17. Prelevarea probelor pentru verificarea indicilor de calitate se realizează în conformitate cu standardul SM SR ISO 874 „Fructe şi legume proaspete. Eşantionare (luarea probelor)”. Determinarea conţinutului de umiditate al miezului de migdale dulci şi a conţinutului de substanţe volatile al fructelor de culturi nucifere se va efectua conform metodei prevăzute în SM SR ISO 665.
18. În scopul protecţiei în timpul operaţiunilor de manipulare, transportare, depozitare şi comercializare fructele de culturi nucifere trebuie să fie ambalate.
19. Fructele de culturi nucifere în coajă se ambalează în saci de pînză, saci de hîrtie în două sau trei straturi, lăzi de furnir, cutii de carton gofrat.
20. Materialele utilizate în interiorul ambalajului trebuie să fie noi, curate, fără corpuri străine şi miros străin.
21. Utilizarea materialelor, în special, a hîrtiei sau a etichetelor ce poartă specificaţii comerciale, este permisă cu condiţia ca imprimarea sau etichetarea să se realizeze cu coloranţi alimentari.
22. Conţinutul fiecărui ambalaj trebuie să fie omogen şi să cuprindă produse de aceeaşi origine, soi, calitate, stare de maturitate şi calibru.
23. Miezul fructelor de culturi nucifere se ambalează în lăzi de furnir, cutii de carton gofrat şi containere solide cu masa netă de maximum 20 kg.
Pe fundul fiecărei lăzi se aşterne hîrtie, iar sub capac se aşează carton gofrat pentru protejarea miezului de sfărîmare.
24. Fiecare ambalaj trebuie să fie etichetat şi marcat în conformitate cu prevederile Legii nr. 78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 83, art. 431), Legii nr. 105-XV din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 126-131, art. 507) şi Hotărîrii Guvernului nr. 996 din 20 august 2003 „Despre aprobarea Normelor privind etichetarea produselor alimentare şi Normelor privind etichetarea produselor chimice de menaj (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 189-190, art. 1046), suplimentîndu-se cu cerinţele specifice din prezenta Reglementare tehnică, şi să conţină informaţii exhaustive şi corecte pentru a nu induce în eroare consumatorul prin indicarea unor caracteristici false (de exemplu, „ecologic”, „100% natural” etc.).
25. Denumirea sub care se comercializează fructele de culturi nucifere include minimum denumirea speciei produsului.
26. Miezul de fructe de culturi nucifere se depozitează în încăperi bine aerisite, uscate, curate, fără miros străin, la o temperatură maximă de 200C, fără oscilaţii bruşte, cu umiditatea relativă a aerului de maximum 70 %.
27. Termenul de păstrare pentru nuci, migdale dulci şi alune este de 12 luni, pentru fistic – pînă la 4 luni.
În cazul în care fructele se păstrează în frigider, termenele se dublează.
Termenul de păstrare a nucilor verzi pentru prelucrare industrială, din momentul recoltării pînă la prelucrare, nu trebuie să depăşească 24 ore. Termenul de valabilitate al nucilor verzi păstrate în frigider la temperatura de la 00C pînă la 50C şi umiditatea relativă de 90% este de pînă la 5 zile.

Anexa nr. 1la Reglementarea tehnică „Fructe de culturi nucifere. Cerinţe de calitate şi comercializare” Cerinţe de comercializare pentru nucile comune în coajă
I. Dispoziţii referitoare la calitate
1. Nucile în coajă, după condiţionare şi ambalare, trebuie să respecte condiţiile prevăzute de prezenta anexă.

Secţiunea 1
Caracteristici minime

2. În toate categoriile, sub rezerva dispoziţiilor speciale prevăzute pentru fiecare categorie şi a toleranţelor admise, nucile în coajă trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
1) caracteristici ale cojilor:
a) întregi: micile defecte superficiale nu sînt considerate un defect; nucile parţial deschise sînt considerate ca intacte cu condiţia ca miezul să fie protejat din punct de vedere fizic;
b) sănătoase: fără defecte care să poată altera proprietăţile naturale de conservare a fructului;
c) neatacate de paraziţi;
d) curate: practic fără materii străine vizibile;
e) uscate: fără umiditate externă excesivă;
f) fără reziduuri de coajă;
g) coaja nucilor uscate nu trebuie să aibă nici o urmă de dezghiocare;
2) caracteristici ale miezurilor:
a) sănătoase: sînt excluse produsele atinse de putrezire sau de alterări ce le-ar face improprii consumului uman;
b) tari;
c) curate: practic fără materii străine vizibile;
d) fără insecte sau acarieni în orice stadiu de dezvoltare;
e) neatacate de paraziţi;
f) nerîncezite şi/sau fără aspect uleios;
g) fără mucegai;
h) fără umiditate externă excesivă;
i) fără miros şi/sau gust străin;
j) normal dezvoltate: sînt excluse miezurile pipernicite;
3) nucile în coajă trebuie să fie recoltate într-o stare suficientă de maturitate;
4) nucile nu trebuie să fie găunoase;
5) pentru “nucile proaspete”, tegumentul miezului trebuie să se detaşeze cu uşurinţă, iar peretele median intern trebuie să prezinte un început de înnegrire;
6) pentru “nucile uscate”, peretele median intern trebuie să fie uscat şi sfărîmicios;
7) cu condiţia ca tratamentul aplicat să nu afecteze calitatea miezului, cojile pot fi spălate şi albite cu substanţe care să nu afecteze inofensivitatea produsului, după cum este prevăzut la punctul 10 al prezentei Reglementări tehnice;
8) starea nucilor în coajă trebuie să fie astfel încît să le permită:
a) să suporte transportul şi manipularea;
b) să ajungă la destinaţie în condiţii satisfăcătoare.
3. Conţinutul de umiditate al nucilor uscate nu trebuie să depăşească 12 % pentru nuca întreagă şi 8% - pentru miez.
Conţinutul de umiditate al nucilor proaspete întregi trebuie să fie, în mod natural, egal cu sau mai mare de 20 %.

Secţiunea a 2-a
Clasificare

4. Nucile în coajă se clasifică în trei categorii:
1) categoria „Extra”:
a) nucile în coajă lignificată trebuie să fie de calitate superioară. Ele trebuie să prezinte caracteristicile soiului sau, după caz, ale amestecului de soiuri, stabilit în actele normative ale ţării producătoare şi specificat în marcaj;
b) nucile, practic, nu trebuie să aibă defecte, cu excepţia unor foarte uşoare alterări superficiale, cu condiţia ca acestea să nu aducă atingere aspectului general al produsului, calităţii sale, conservării şi prezentării sale în ambalaj;
c) nucile în coajă, al căror soi nu poate fi garantat sau al căror amestec nu este stabilit, nu pot fi clasificate în această categorie;
d) în această categorie pot fi clasificate numai nucile în coajă din recolta cea mai recentă;
2) categoria I:
a) nucile în coajă lignificată, clasificate în această categorie, trebuie să fie de bună calitate. Ele trebuie să prezinte caracteristicile soiului, ale unui tip comercial sau ale unui amestec de soiuri, stabilite în actele normative ale ţării producătoare şi specificate în marcaj;
b) nucile pot prezenta defecte uşoare, cu condiţia ca acestea să nu aducă atingere aspectului general al produsului, calităţii sale, conservării şi prezentării sale în ambalaj;
c) nucile în coajă, al căror soi nu poate fi garantat sau al căror amestec nu este stabilit, nu pot fi clasificate în această categorie;
3) categoria II:
a) această categorie cuprinde nucile în coajă care nu pot fi clasificate în categoriile superioare, dar corespund caracteristicilor minime stabilite mai sus;
b) nucile pot să prezinte unele defecte, cu condiţia să-şi păstreze caracteristicile lor esenţiale de calitate, de conservare şi de prezentare.

II. Dispoziţii privind calibrarea
5. Calibrul este definit de intervalul determinat de diametrul minim şi cel maxim (calibrare) sau de menţiunea diametrului minim, urmată de expresia „şi mai mult” sau „şi +” (sortare) (tabelul nr.1).

Tabelul nr. 1
Categoria Calibrul Sortarea
„Extra”, I şi II 34 mm şi mai mult
32 – 34mm 32 mm şi mai mult
30 -32 mm 30 mm şi mai mult
28 -30 mm 28 mm şi mai mult
I şi II 26 - 28 mm 26 mm şi mai mult
II 24 -26 mm

24 mm şi mai mult

6. Adiţional tabelului nr. 1 de calibrare şi de sortare, pot fi utilizate facultativ denumiri de calibru, cu condiţia ca respectivul calibru să fie exprimat şi în marcaj.

III. Dispoziţii privind toleranţele
7. Toleranţe de calitate şi de calibru se admit în fiecare colet pentru produsele neconforme cu cerinţele categoriei indicate (tabelul nr.2).
8. În calculul toleranţelor, indiferent de categorie, două nuci pe jumătate goale sau patru nuci pe un sfert goale sînt echivalente cu o nucă goală.

Tabelul nr. 2
Defecte admise (*) Toleranţe admise (procentaj de fructe cu defecte în număr sau în greutate)
Categoria Extra Categoria I Categoria II
a) Toleranţa totală pentru defectele cojii 7 10 15
b) Toleranţa totală pentru defectele părţii comestibile** 8

10 15
c) Dintre care nuci rîncede, putrezite sau atacate de insecte*** 3

6 8
Inclusiv nuci
mucegăite
3
4 6

*Definiţiile defectelor sînt expuse în capitolul VI secţiunea a 3-a a prezentei anexe.
**Pentru nuci proaspete, toleranţele defectelor miezului sînt: categoria „Extra” − 8%; categoria I − 12%; categoria II − 15%.
***Insecte vii sau dăunători animali nu se admit în nici o categorie.
9. Cenuşile insolubile în acid nu trebuie să depăşească 1 g/kg.
10. Toleranţe de calibru.
Pentru toate categoriile, se admit maximum 10 % (în număr sau în greutate) de nuci în coajă, care nu corespund calibrului indicat în marcaj, în limita în care:
a) nucile corespund calibrului imediat inferior sau superior, în cazul în care calibrul este desemnat de un interval determinat de diametrul minim şi de diametrul maxim (calibrare);
b) nucile corespund calibrului imediat inferior, în cazul în care calibrul este desemnat prin menţiunea diametrului minim, urmată de menţiunea „şi mai mult” sau „şi +” (sortare).

IV. Dispoziţii referitoare la prezentare
11. Omogenitate.
Conţinutul fiecărui ambalaj trebuie să fie omogen şi să cuprindă numai nuci în coajă de aceeaşi origine, acelaşi an de recoltă, aceeaşi calitate şi acelaşi calibru (în măsura în care este impusă o calibrare). În acelaşi ambalaj de nuci prezentate sub denumirea unui soi, a unui amestec stabilit de soiuri sau a unui tip comercial, se tolerează maximum 10 % (în număr sau în greutate) de nuci în coajă aparţinînd altor soiuri sau altor tipuri comerciale.
Partea vizibilă a ambalajului trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conţinut.
Prin derogare de la dispoziţiile alineatului doi al prezentului punct, produsele la care face referire prezenta Reglementare tehnică pot fi amestecate, în ambalaje de comercializare cu o greutate netă mai mică sau egală cu trei kilograme, cu fructe proaspete de diferite soiuri.
12. Ambalare.
Nucile în coajă trebuie să fie ambalate astfel încît să se asigure o protecţie adecvată a produsului.
Materialele utilizate în interiorul ambalajului trebuie să fie noi, curate şi să nu poată cauza produsului alterări externe sau interne. Se admite utilizarea de materiale, în special de hîrtii sau timbre cu indicaţii comerciale, cu condiţia ca imprimarea sau etichetarea să fie realizată cu coloranţi alimentari.
Ambalajele nu trebuie să conţină nici un corp străin.
Etichetele pe produse trebuie aplicate astfel încît, atunci cînd sînt dezlipite, să nu lase urme vizibile de lipici sau defecte pe epidermă.
13. Ambalajele din acelaşi lot trebuie să aibă o greutate identică.
14. În cazul transportării în ambalaj închis, trebuie asigurate circulaţia aerului în ambalaj şi nivelul prescris al conţinutului de umiditate al produsului.

V. Dispoziţii referitoare la marcare
15. Fiecare ambalaj trebuie marcat cu caractere lizibile, indelebile şi vizibile din exterior, purtînd indicaţiile menţionate la punctele 16, 17, 18 şi 19 ale prezentei anexe, grupate pe o parte a acestuia şi vizibile din exterior.
16. Identificarea trebuie să se efectueze prin menţionarea numelui şi adresei ambalatorului şi/sau expeditorului.
Această menţiune poate fi înlocuită:
a) pentru toate ambalajele, cu excepţia preambalajelor – cu codul numeric unic (IDNO) al ambalatorului şi/sau al expeditorului, atribuit de organul înregistrării de stat, precedat de menţiunea „ambalator şi/sau expeditor” sau o prescurtare echivalentă;
b) numai în cazul preambalajelor – cu numele şi adresa vînzătorului, precedate de menţiunea „ambalat pentru:”, sau cu o menţiune echivalentă. În acest caz, etichetarea trebuie să includă şi codul numeric unic (IDNO) ce corespunde ambalatorului şi/sau expeditorului. Vînzătorul trebuie să furnizeze orice informaţie considerată necesară de către organele de control referitoare la semnificaţia acestui cod.
17. Natura produsului trebuie să fie specificată după cum urmează:
1) „Nuci proaspete” sau „Nuci timpurii”(în cazul nucilor proaspete); „Nuci” sau „Nuci uscate” (în cazul nucilor uscate);
2) denumirea soiului sau a amestecului stabilit pentru categoria „Extra”; denumirea soiului, a amestecului stabilit sau a tipului comercial pentru categoria I.
18. Pe ambalaj trebuie să fie menţionată ţara de origine şi, facultativ, zona de producţie sau denumirea naţională, regională sau locală.
19. Caracteristicile comerciale trebuie să specifice următoarele:
1) categoria;
2) calibrul exprimat, după caz:
a) fie prin diametrul minim şi maxim;
b) fie prin diametrul minim, urmat de menţiunea “şi mai mult” sau “şi +”;
c) denumirea calibrului (opţional);
3) anul recoltei (obligatoriu pentru categoria “Extra” şi categoria I, facultativ pentru categoria II);
4) greutatea netă;
5) data ambalării, obligatorie pentru nucile proaspete şi facultative pentru nucile uscate;
6) termenul de păstrare (opţional); pentru nucile proaspete − menţiunea "a se consuma repede, a se păstra de preferinţă la rece" sau menţiunea "conservare foarte limitată, a se păstra de preferinţă la rece".
20. Nu este obligatorie menţionarea pe colete a indicaţiilor prevăzute la punctul 19 al prezentei anexe în cazul în care conţin ambalaje de vînzare, vizibile din exterior şi pe care figurează aceste indicaţii. Aceste colete trebuie să fie lipsite de orice marcaj de natură să inducă în eroare. În cazul în care aceste colete sînt prezentate în palete, aceste indicaţii trebuie să figureze pe o fişă plasată vizibil cel puţin pe două din feţele paletelor.

VI. Determinarea conţinutului de umiditate
Secţiunea 1
Metoda I – Metodă de laborator

21. La aplicarea metodei de determinare a conţinutului de umiditate (în continuare – metodă) trebuie să se determine conţinutul de umiditate al fructelor uscate prin pierderea de masă după uscare la temperatura de 103 °C (±2 °C) în etuvă izotermă la presiunea ambiantă timp de şase ore.
22. Aparatura utilizată la aplicarea metodei trebuie să conţină:
1) mojar de ceramică şi pisălog sau tocător de alimente;
2) balanţă de precizie cu o sensibilitate de pînă la un miligram;
3) recipiente cilindrice de sticlă sau de metal, cu fund plat, prevăzute cu capac bine ajustat: diametrul - 12 cm, adîncimea - 5 cm;
4) etuvă izotermă cu încălzire electrică, prevăzută cu o bună convecţie naturală, reglată la o temperatură constantă de 103 °C (±2 °C);
5) exsicator ce conţine un deshidratant eficient (de exemplu, clorura de calciu) şi prevăzut cu un platou metalic pentru răcirea rapidă a recipientelor.
23. La pregătirea probei, aceasta trebuie să fie decortichezată, după caz, să se piseze miezul în mojar sau să fie tocat mărunt, pînă se obţin fragmente de 2-4 mm.
24. La fracţiunea şi procedura de probă:
1) se usucă recipientele şi capacele lor în etuvă timp de cel puţin două ore, apoi se transferă în exsicator. Se lasă recipientele şi capacele să se răcească pînă cînd ating temperatura ambiantă;
2) se procedează la o determinare pe patru fracţiuni de aproximativ 50 g fiecare;
3) se cîntăresc cu o aproximaţie de 0,001 g (Mо) recipientul gol şi capacul;
4) se cîntăresc cu o aproximaţie de 0,001 g circa 50 g din probă şi se repartizează pe tot fundul recipientului. Se închide repede cu capacul şi se cîntăreşte ansamblul (M1). Aceste operaţiuni trebuie efectuate cît mai repede posibil;
5) recipientele deschise şi capacele acestora se pun unul lîngă altul în etuvă. Se închide etuva şi se lasă să se usuce timp de şase ore. Apoi, etuva se deschide, se pun repede capacele pe recipiente, iar acestea se pun în exsicator pentru a se răci. După răcire la temperatura ambiantă, se cîntăreşte cu o aproximaţie de 0,01 g recipientul încă închis (M2);
6) conţinutul de umiditate al probei, în procente din masă, se calculează cu aplicarea următoarei formule:





dr. Alexandru Jolondcovschi
tel: +37369150894
tel/fax: +37322221586
e-mail: alex7749@mail.ru
skype: alexjol77