dolomita - ingrasamant miraculos - calciu si magneziu

[Adrian Pop]

dolomita - ingrasamant - calciu si magneziu

http://www.google.ro/#hl=ro&biw=819&...079c7f862fab9c

[Adrian Pop]

INGRASAMINTE MINERALE NATURALE GRADINA

Ingrasaminte minerale naturale pentru plante gradina

1. Cenusa de lemn

Este un ingrasamant si amendament natural valoros, cu compozitia: P 2 0; K 6 -12; Ca 30-45%. Cenusa de lemn se strange cu grija in cazane de tabla, care se depoziteaza in locuri ferite de umezeala. Ca amendament se administreaza prin imprastiere. Ca ingrasamant se utilizeaza prin intermediul compostului (3-5 kg/mc de compost). Potasiul din cenusa de lemn este usor asimilabil de catre plante.

2. Praful de lignit

Se poate folosi la plantele consumatoare de bor: tomate, telina, spanac, varza, tot prin intermediul compostului.

3. Calcarul de alge (sub forma de faina)

Contine 32% calciu (solubil in apa), 2-3% magneziu si numeroase microelemente. In Italia de Nord se foloseste, dizolvat in apa, ca ingrasamant foliar pentru pomii fructiferi. In alte tari se utilizeaza sub forma de pulbere de prafuit, pe sol sau direct pe frunze. In acest ultim caz s-a constatat ca in afara efectului de ingrasare foliara, are si o actiune de prevenire si reducere a atacului ciupercii Phytophtora infestans, care produce mana la tomate si cartof, precum si o actiune de indepartare sau prevenire a atacului de paduchi de frunza sau omizi. Efectele fitofarmaceutice se explica prin schimbarea pH-ului de la suprafata frunzelor, pe de o parte, iar pe de alta parte, prin absorbtia apei din tesuturile daunatorilor cu tegumentul moale. Este cel mai bun ingredient pentru compost. Faina din calcar de alge (care se obtine din corali de alge rosii) nu este acelasi produs cu faina de, alge (care se obtine din alge brune, vii).

4. Faina de fostoriti

P 26,C; magneziu 1,1; calciu 48%. Se obtine din zacamintele naturale existente in Africa de Nord. Insolubila in apa. Se foloseste ca ingrasamant de baza. Prin tratare cu acizi se obtine superfosfatul, care este solubil.

5. Faina lui Thomas

P 16—20; magneziu 1-4; calciu 45-50%. Se foloseste ca si faina de fosforiti (ingrasamant insolubil, care se descompune treptat sub actiunea acizilor huminici si a microorganismelor din sol).

NOTA: la noi in tara se cunoaste fosfatul natural De Cioclovina, rezultat prin descompunerea cadavrelor si a excrementelor de pasari si animale din pesterea cu acelasi nume. Contine 9—25% fosfor. Actiune de ingrasare lenta.

6. Kalimagnezia

Este un minereu care se extrage din mine speciale. Contine 26% potasiu si 5% magneziu. Kalimagnezia lipsita de sodiu (purificare in fabrica) se numeste patenlkali. Ingrasamant usor solubil si, deci, usor asimilabil, utilizarea lui facandu-se cu atentie. Cenusa de lemn este un înlocuitor (e drept, mai putin valoros) al kalimagneziei, care, spre deosebire de aceasta din urma, nu acidifiaza solul.

7. Faina de dolomita

K 0,8; magneziu 0,4 si calciu 22%. Amendament si ingrasamant valoros, care se extrage si in tara noastra, din cariere. Din pacate, este putin folosit la noi in agricultura. Se utilizeaza ca si calcarul de alge, putandu-l inlocui.

8. Faina de bazalt

Provine din macinarea bazaltului, o roca provenita, la randul ei, din lava vulcanilor, in prezent stinsi. De aici si denumirea de faina de lava. Prin caracteristicile ei fizico-chimice, deosebit de valoroase, faina de bazalt se utilizeaza astazi pe scara larga in gradinaritul biologic din tarile dezvoltate economic, in calitate de ingrasamant, ingredient, pentru compost, deodorant pentru zemurile din plante, preparat fitofarmaceutic, singur sau in amestec cu alte preparate etc. Compozitia chimica a fainii de bazalt se aseamana cu cea a malului de Nil. Pentru exemplificare dam in continuare compozitia chimica a doua proveniente germane de bazalt, comparativ cu malul de Nil. Desigur, la malul de Nil se mai

Compozitia Bazalt Bazalt de Mal de
chimica (%) de Luzian Eifelgold Nil

Siliciu (SiO2) 48,3 35-45 48,50
Aluminiu(Al2O3) 19,2 11-14 19,35
Calciu (CaO) 8,1 11-17 3,31
Magneziu (Mg0) 6,3 6-16 10,47
Fier (FesO8) 8,1 10-12 2,95
Potasiu (K2O) 1.7 4 0,92
Sodiu (Na2O) 2,6 4 0,81
Mangan (MnO2) 0,1 — 0,23
Fosfor (P2O6) — 0,5-1,5 —
Titan (TiO2) — 2-4 2,46

adauga fractia organica, bogata in azot. In plus, faina de bazalt mai contine cupru, zinc, nichel, seleniu, bor, crom, vanadiu, sulf etc. In cantitati cuprinse intre 10 si 100 mg/kg.

Tara noastra poseda zacaminte de bazalt, dar pana in prezent aceasta roca nu a fost destinata uzului agricol.

9. Tuful vulcanic

Se foloseste in stare macinata, ca si dolomita. Este mai valoros decat dolomita, intrucat are o compozitie mai complexa (potasiu, fier si multe microelemente). Romania poseda zacaminte bogate de tuf vulcanic, inca putin exploatate.

[Adrian Pop]

http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...Veleanu-Florea