http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...ni-de-la-Balti
Genocid ascuns 50 de ani:
Masacrul Prizonierilor Români de la Balti
Prin intermediul cŕlugŕrilor români de la Sfântul Munte Athos, ne-a parvenit o scrisoare zguduitoare, pe care si ei au primit-o pe cŕi ocolite din partea Ierodiaconului Nicodim $chiropu din Bŕlti, Basarabia.
In anul l944, la nŕvala hoardelor
rusesti care-au ocupat Basarabia, armata
rosie a fŕcut zeci de mii de prizonieri
militari. În oraçul Bŕlti au fost concentrati
cca. 50.000 militari ai armatei române, care
tinuserŕ piep hoardelor dezlŕntuite. Din cei
cincizeci de mii, 80% erau români, iar
ceilati erau aproximativ: cincii mii germani,
douŕ mii unguri, iar restul cehi si polonezi.
ln Nord-Estul orasului, unde curge râul Rŕut
si se formeazâ mlastini, KGB a gŕsit locul
cel mai nimerit sŕ amplaseze lagŕrul,
inconjurat de garduri înalte cu sârmŕ
ghimpatŕ. Chinurile acestor prizonieri erau
de nelnchipuit: foamea era flagelul numŕrul
unu insotit de lipsa de higienŕ; bolile, frigul
si umezeala produceau decese fŕrŕ numŕr.
Din acel lagŕr, unii mai curajosi au evadat,
dar au fost mitraliati. Totusi au mai fost si
fugari scŕpati, pe care nu i-a mai gŕsit
nimeni, decât atunci când s-au fŕcut singuri
cunoscuti, dupâ destrâmarea Uniunii
Sovietice.
Informatii despre crimele petrecute
in acest lagŕr s-au publicat în "Curierul de
Nord" din orasul Balti, sâptŕmânal al
Basarabiei de Nord. ZiaruI mai apare si
acum, dar strangulat si amenintat de cŕtre
cei care urŕsc tot ce este românesc. Din
declaratiile celor evadati s-au stabilit crimele
KGB sŕvârsite in Blti:
Toti cei cincizeci de mii de prizonieri
au fost impuscati in ceafŕ de militarii KGB-ului
si aruncati in santurile mocirloase pe
care tot ei si le-au sŕpat la ordin (exemplu
tipic al asasinilor KGB-isti, intocmai ca in
cazul Katynului, unde diferŕ numai numŕruI
celor asasinati).
lndatŕ ce au fost date în vileag cele
de pŕmânt bŕtŕtorit si s-a ridicat in felul acesta
un delusor rnai înalt, o movilŕ în trepte, tot din
tŕrânŕ, iar pe partea ei de sus s-a asezat o troita.
Troila de lemn sculptat a fost darul
credinciosilor din raionul Rŕqcani, din
apropierea Baltilor. Pe data de 7 mai 1992, s-a
sfintit aceastŕ troita de cŕtre Preasfintitul Petre
de Balti, cu sobor de preoti si monahi, la care
sfintire au participat mii de credinciosi români
si autoritatile orŕsenesti. Atunci, cu ocazia
cuvântului solemn, întocmit de Ierodiaconul
Nicodim $chiopu, s-a lansat chemarea ca pe
acel loc sŕ se construiascŕ o " Bisericŕ sau
Mŕnŕstirea Oaselor", pentru ca zi si noapte prea
cuviosii monahi si cucernici preoti sŕ
pomeneascŕ sufletele celor 50.000 de martiri
nevinovati, ucisi miseleste cu gloante trase în
ceafâ, de cŕtre militarii sovietici.
Preasfintitul Petru de Bŕlti a investit ca
preot paroh al viitoarei " Biserici a Oaselor " pe
tânŕrul preot Valeriu Cernei, fost cancelar al
Eparhiei Bâlti.
Dupŕ aceea, lucrurile au luat o
întorsŕturŕ tragicŕ: Preasfinlinrl Petru a fost
atacat cu arme si bâte chiar la sediul Palatului
Episcopal, de un grup de cŕlugâri si preoti,
adepti ai Arhiepiscopului Vladimir
Cŕntŕreanu, care tine de Patriarhia de
Moscova. Atacurile au fost extinse si la cele
douŕ mŕnŕstiri din Eparhia de Bŕlti si mai
continuŕ si azi, dupŕ trei ani, impotriva a tot
ce este românesc.
ln scaunul episcopal s-a asezat seful
agresorilor moscoviti, arhimandritul trŕdŕtor
Ivlarcel Mihŕescu. Biserica a rŕmas numai în
proiect, un plan fŕcut de arhitecti inimosi, din
cauza lipsei de fonduri, din cauza sŕrŕciei, in
care se zbate Biserica româneascŕ din
Basarabia, sub persecutia moscovitŕ.
foitâmplate, s-au fŕcut sondaje în mlastini, Oare de ce nu se vorbeçte nimic despre
|n anii 199l-1992. Rezultatele au fost acest genocid lmpotriva poporului român? De
cutremulŕtoare: nici hârletele, nici topefile ce nu se stabileste adevŕrul in privinta
nu au mai putut fi utilizate din cauza masacrelor fŕcute impotriva neamului nostru?
multimii scheletelor si osemintelor cŕci si aceste crime monstruoase ce sunt
rŕspândte în aceste mocide. altceva decât tot holocaust, trecut insŕ sub
Inimile lndurerate ale bunilor români, tŕcere? Oare nici chiar motii nu sunt toli egali
ale evlaviosilor crestini si ale celor de la în fala lui Dumnezeu?>>
sŕptŕrnânalul "Curierul de Nord", i-au
Aici se lncheie cutremurŕtoarea
tnpi*p"*"Eiasŕfacŕopkamidŕ de oasé scrisoare a cucemiciei sale, Ierodiaconůl
çi cranii, care au fost strânse pe un loe mai Nicodim $chiopu.
usca4 peste care s-a asternut o mare cantitate
Nicolae D. RUSU
Marcaje