Anunt continuu - Infiintam 1.000 de firme in urmatorii 10 ani

[Adrian Pop]

Infiintam 1.000 de firme in urmatorii 10 ani. Pregatim si finantam partenerii nostri de afaceri cinstite, cu varsta de maxim 21 de ani.


Sebastian Stroe - elev
Adrian Pop - consilier
www.sfatulbatranilor.ro

[Adrian Pop]

[09:22, 12.10.2024] Adrian Pop: Infiintam 1.000 de firme in urmatorii 10 ani. Pregatim si finantam partenerii nostri de afaceri cinstite, cu varsta de maxim 21 de ani.


Sebastian Stroe - elev
Adrian Pop - consilier
www.sfatulbatranilor.ro


[09:24, 12.10.2024] Adrian Pop: Sebi acesta este mesajul pe care-l finantez continuu prin toate mijloacele creative de exprimare şi toate canalele moderne de comunicare.

[Adrian Pop]

Pasul 1

Domeniile de activitate in care suntem interesati sa lucram :

1. - TURISM EXPLORARI
2. - AGRICOL
3. - CONSTRUCTII
4. - SANATATE
5. - INVENTICA
6. - SERVICII
7. - FIRME DE PRODUCTIE
8. - EDUCATIE( de la Gradinite - la Universitati)
9. - ONG-URI
10. - CONSULTANTA




Pasul 2

Inscriere pe forumul www.sfatulbatranilor.ro




Pasul 3

Postarea unui CV
CV-uri (sfatulbatranilor.ro)




Pasul 4

Inceperea pregatirii propriu-zise prin inscrierea la Scoala de afaceri online Zalmoxiana.

SCOALA DE AFACERI ON-LINE - ZALMOXA (sfatulbatranilor.ro)

Urmarim sa gasim si sa dezvoltam la partenerii nostri de afaceri germenii Loialitatii, Omeniei, Bunului Simt si Pacii.

DOAMNE AJUTA !

[Adrian Pop]

[07:04, 16.10.2024] Sebastian Stroe: 1. *Devotament și fidelitate*: Loialitatea implică un angajament profund și consecvent față de o persoană, cauză sau instituție, reflectat în acțiuni și comportamente constante.


2. *Respect reciproc*: Loialitatea este strâns legată de respect. Persoana loială își arată aprecierea și recunoașterea valorii celuilalt, fie că este vorba de un prieten, un coleg sau o organizație.


3. *Încredere*: O parte esențială a loialității este încrederea pe care o persoană o acordă și o primește în relațiile sale. Loialitatea presupune că părțile implicate pot conta una pe cealaltă fără ezitare.


4. *Suport necondiționat*: Loialitatea implică oferirea sprijinului în mod necondiționat, chiar și în momente dificile sau provocatoare. Este despre a fi prezent și de partea celuilalt, indiferent de circumstanțe.


5. *Responsabilitate*: O persoană loială își asumă responsabilitatea pentru acțiunile sale și pentru a-și păstra cuvântul față de cei față de care a făcut un angajament.


6. *Rezistență la influențe externe*: Loialitatea implică rezistență față de influențele externe negative care ar putea afecta relația sau angajamentul față de o persoană sau cauză.


7. *Angajament pe termen lung*: Loialitatea nu este doar un sentiment temporar, ci un angajament pe termen lung care transcende perioadele de incertitudine sau provocări.


8. *Integritate*: Persoana loială demonstrează integritate prin faptul că își respectă angajamentele și nu trădează încrederea celor care se bazează pe ea.


9. *Implicare emoțională*: Loialitatea este adesea însoțită de o implicare emoțională profundă, în care persoana își simte legătura cu ceilalți nu doar din obligație, ci și din dorință și afecțiune sinceră.


10. *Protecție și apărare*: O persoană loială este gata să apere și să protejeze valorile, persoanele sau organizațiile de care se simte atașată, chiar și în fața criticilor sau pericolelor.


11. *Reciprocitate*: Deși loialitatea poate fi unilaterală în unele cazuri, în general, ea se bazează pe reciprocitate, adică atât persoana care oferă loialitate, cât și cea care o primește contribuie la menținerea acestei legături.


12. *Stabilitate emoțională și morală*: O persoană loială oferă stabilitate, arătând că este o prezență constantă și de încredere în viața celor apropiați.


Acești pași descriu loialitatea ca un concept complex, care implică multe dimensiuni emoționale, morale și comportamentale.
[10:21, 16.10.2024] Adrian Pop: Conceptul de omenie este unul profund și valoros în cultura românească, exprimând un set de valori morale și sociale care subliniază umanitatea, bunătatea și respectul față de ceilalți. Iată câțiva parametri care definesc acest concept:


1. Compasiune și empatie: Omenia implică abilitatea de a înțelege și a simți suferința sau nevoile altora, acționând în consecință pentru a-i ajuta sau susține pe cei în dificultate.
2. Bunătate și generozitate: Este asociată cu dorința de a face bine fără a aștepta ceva în schimb, oferind ajutor, resurse sau timp celor care au nevoie.
3. Respect pentru demnitatea umană: Omenia presupune un respect profund față de ființa umană, indiferent de statut social, etnie, religie sau convingeri.
4. Responsabilitate socială: Omenia include și sentimentul de responsabilitate față de comunitate, adică acțiuni care contribuie la binele comun și la dezvoltarea armonioasă a relațiilor interumane.
5. Toleranță și iertare: Oamenii care manifestă omenie sunt dispuși să treacă peste greșelile altora, promovând reconcilierea și înțelegerea în locul conflictului sau răzbunării.
6. Modestie și umilință: Persoanele cu omenie nu caută să fie în centrul atenției și își recunosc limitele, acționând cu simplitate și sinceritate.
7. Cinste și integritate: Omenia este legată de comportamentul onest și etic, în care cineva acționează cu dreptate și corectitudine, respectând normele morale.
8. Altruism: Este preocuparea dezinteresată pentru binele altora, punând nevoile celorlalți înaintea intereselor proprii.


Prin urmare, omenia poate fi considerată o expresie a ceea ce înseamnă “a fi om” în sensul cel mai nobil, cuprinzând trăsături morale care sprijină conviețuirea armonioasă și dezvoltarea unei societăți echitabile.
[10:21, 16.10.2024] Adrian Pop: Bunul simț este un concept care se referă la o formă de înțelepciune practică și morală care ghidează comportamentul adecvat în situații de zi cu zi. Este adesea considerat o combinație între rațiune, decență și respect față de ceilalți. Iată câțiva parametri care definesc bunul simț:


1. Rațiune practică: Bunul simț este capacitatea de a lua decizii și de a acționa conform unor principii raționale și practice. O persoană cu bun simț evită extremele și ia decizii bazate pe observații realiste și logice.
2. Respect față de ceilalți: Implică a trata oamenii cu considerație, fără a-i ofensa sau a le aduce prejudicii. Aceasta presupune un echilibru între nevoile proprii și ale celorlalți.
3. Moderație și echilibru: Persoanele cu bun simț evită excesele și adoptă un comportament moderat. Aceasta se reflectă în evitarea acțiunilor impulsive sau exagerate, favorizând un comportament temperant.
4. Aprecierea contextului social: Bunul simț presupune înțelegerea normelor sociale și adaptarea comportamentului la acestea. Este capacitatea de a acționa adecvat într-o varietate de contexte culturale și sociale.
5. Autocontrol: Persoanele cu bun simț au capacitatea de a-și controla emoțiile, impulsurile și reacțiile, manifestându-se într-o manieră calmă și matură.
6. Empatie și sensibilitate: Bunul simț include abilitatea de a simți și de a înțelege emoțiile și situațiile celorlalți, ceea ce duce la un comportament atent și binevoitor.
7. Decență: Aceasta implică un comportament corect și demn, conform regulilor nescrise ale respectului față de sine și față de ceilalți. Este o formă de respect pentru normele de conviețuire civilizată.
8. Discreție: Persoanele cu bun simț știu când să vorbească și când să tacă, fiind capabile să păstreze o anumită rezervă în situații care cer acest lucru, fără a depăși limitele respectului și ale decenței.
9. Simțul măsurii: Bunul simț înseamnă și a avea discernământ, a evalua corect situațiile și a reacționa într-o manieră proporționată, fără exagerări sau reacții nepotrivite.
10. Judecată morală sănătoasă: O persoană cu bun simț are un cod moral bine definit, bazat pe valorile comune ale societății, și își reglează comportamentul în conformitate cu acestea.
11. Autonomie de gândire: Bunul simț este legat și de capacitatea de a gândi independent, fără a fi influențat excesiv de presiuni externe, și de a acționa conform propriei judecăți.
12. Sinceritate și onestitate: Persoanele cu bun simț sunt directe și cinstite în relațiile lor cu ceilalți, fără a recurge la înșelăciune sau falsitate.
13. Înțelegerea consecințelor: Bunul simț implică abilitatea de a prevedea rezultatele propriilor acțiuni și de a acționa într-un mod responsabil, anticipând impactul asupra celorlalți și asupra propriei persoane.


Astfel, bunul simț poate fi definit ca o combinație între rațiune, empatie, respect, echilibru și responsabilitate morală, care ghidează o persoană să se comporte adecvat și să ia decizii corecte într-o varietate de situații sociale și personale.
[10:22, 16.10.2024] Adrian Pop: Desmerenia este un concept profund asociat cu modestia, umilința și smerenia, având implicații morale și spirituale importante. În multe culturi și tradiții, desmerenia este privită ca o virtute ce reflectă capacitatea de a te micșora pe sine în fața altora, dar și față de divinitate, fără a căuta recunoaștere sau mărire personală. Iată câțiva parametri care definesc desmerenia:


1. Umilință autentică: Desmerenia înseamnă conștientizarea propriei limitări și slăbiciuni, fără a căuta să te evidențiezi sau să-ți exagerezi meritele. Aceasta implică acceptarea propriilor imperfecțiuni.
2. Renunțarea la mândrie: Desmerenia este opusă mândriei și egoismului. O persoană desmerită evită să fie lăudată sau să primească atenție, rămânând smerită în fața succeselor ș…
[10:23, 16.10.2024] Adrian Pop: Credința este un concept complex și profund, care implică încredere, convingere și loialitate față de o idee, principiu sau ființă superioară. Deși este adesea asociată cu religia, credința poate avea multiple dimensiuni și poate fi privită din perspective spirituale, morale, filozofice și psihologice. Iată câțiva parametri care definesc credința:


1. Încredere într-o realitate nevăzută: Credința implică o încredere puternică într-o realitate sau un adevăr care nu poate fi verificat sau dovedit direct prin simțuri sau rațiune, cum ar fi existența lui Dumnezeu sau a forțelor spirituale.
2. Convingere interioară: Este un sentiment profund de convingere în ceea ce privește un anumit adevăr, fie că este religios, filozofic sau moral. Credința nu depinde de dovezi exterioare, ci de certitudinea interioară.
3. Fidelitate și loialitate: Credința implică loialitate și fidelitate față de un set de valori, o doctrină sau o persoană. În context religios, aceasta înseamnă devotament față de Dumnezeu sau față de credințele religioase.
4. Speranță: Credința este adesea strâns legată de speranță, oferind încrederea că lucrurile se vor desfășura într-o manieră favorabilă, chiar și în fața adversităților. Aceasta oferă o ancoră emoțională și spirituală în momentele dificile.
5. Transcenderea rațiunii: Credința este o dimensiune care poate depăși rațiunea sau dovezile științifice, bazându-se pe încredere profundă în ceva ce nu poate fi explicat pe deplin sau înțeles prin mijloace logice.
6. Relație personală cu divinul: În religie, credința este fundamentul relației personale cu Dumnezeu sau cu o forță divină. Aceasta implică încrederea că există o ordine superioară și o intenție divină care ghidează universul.
7. Acceptarea misterului: Credința este capacitatea de a accepta că există mistere și necunoscute în existență, fără a necesita răspunsuri complete. Aceasta recunoaște limitele cunoașterii umane și lasă loc pentru incertitudine.
8. Acțiune bazată pe credință: O persoană care are credință își orientează acțiunile și comportamentul conform acesteia. Credința, în acest sens, devine o forță motrice care ghidează deciziile și interacțiunile cu ceilalți.
9. Acceptarea învățăturilor sau doctrinelor: În context religios sau filozofic, credința implică acceptarea unui set de învățături sau doctrine ca adevărate și ghiduri pentru viață. Aceasta poate include crezuri despre originea și scopul vieții, precum și despre bine și rău.
10. Rezistență în fața îndoielii: Credința presupune adesea depășirea îndoielilor sau a incertitudinilor. O persoană cu credință rămâne constantă în convingerile sale, chiar și atunci când se confruntă cu circumstanțe care ar putea să o facă să se îndoiască.
11. Dimensiunea spirituală: Credința este un aspect esențial al vieții spirituale, conectând individul la o dimensiune superioară, fie că este vorba de Dumnezeu, suflet sau forțe cosmice. Este vehiculul prin care oamenii își manifestă și își explorează spiritualitatea.
12. Necesitatea experienței personale: În multe cazuri, credința este întărită de experiențe personale care dau sens convingerilor. Aceste experiențe pot fi mistice, emoționale sau cotidiene, dar ele reîntăresc certitudinea credinței.
13. Capacitatea de a da sens vieții: Credința oferă un cadru de interpretare a realității și a experiențelor umane, oferind semnificație vieții, suferinței și existenței în general. Ea poate să sprijine în construirea unui sens al scopului și al direcției în viață.
14. Îndurare și sacrificiu: Persoanele cu credință sunt adesea capabile să îndure dificultăți sau sacrificii pentru a-și susține convingerile. Credința le oferă puterea de a trece peste suferință, având încredere într-un rezultat mai mare sau într-o misiune divină.
15. Credință colectivă: De multe ori, credința este împărtășită și trăită în cadrul unei comunități. Aceasta întărește sentimentul de apartenență și coeziune socială, oferind suport moral și emoțional prin ritualuri și practici comune.
16. Transformare personală: Credința poate conduce la o transformare interioară profundă, schimbând modul în care o persoană privește lumea și relațiile sale. Ea poate să inspire schimbări fundamentale în caracter, comportament și scopuri personale.
17. Ritual și practică: Credința nu este doar o idee abstractă, ci se manifestă prin ritualuri și practici concrete, cum ar fi rugăciunea, meditația, participarea la ceremonii religioase sau acte de caritate.
18. Capacitatea de a accepta suferința: Credința oferă un cadru prin care oamenii pot înțelege și