Sugestopedia: O metodă eficientă de învățare

[latan.elena]

Sugestopedia: O metodă eficientă de învățare




Sugestopedie



De la Wikipedia, enciclopedia liberă

[COLOR=var(--color-subtle,#54595d)]
[/COLOR]
Sugestopedia este o metodă de învățare dezvoltată de psihoterapeutul bulgar Georgi Lozanov bazată pe sugestologie. Metoda e folosită mai ales în învățarea limbilor străine. Lozanov afirma că prin această metodă se poate învăța o limba străina de aproximativ trei până la cinci ori mai rapid decât prin metodele convenționale. Sugestopedia e o transpunere în practică a superînvățării (superlearning).
Teoria aplicării sugestiei pozitive în învățare a fost dezvoltată în anii '70. Sugestopedia este cea mai nouă din cele șase metode de învățare a limbilor străine. Numele de sugestopedie provine din alăturarea cuvintelor “sugestie” și “pedagogie.”
Prima dată metoda a fost folosită la Sofia, ulterior la Moscova, Budapesta și în R.D.G. În afara blocului comunist a fost utilizată prima dată la Ottawa, în Canada, în 1973, pentru învățarea celei de-a doua limbi de către funcționarii guvernului federal. Ulterior metoda a început sa fie aplicată și în Japonia, Belgia, Franța și Finlanda.
Ultimele cercetări[COLOR=var(--color-subtle,#54595d)][[/COLOR]modificare | modificare sursă[COLOR=var(--color-subtle,#54595d)]][/COLOR]

Sugestopedia este una din cele câteva metode ce utilizează relaxarea în timpul învățării. Bazandu-se pe descoperirea neuronilor oglindă Ludger Schiffler (2003) a dezvoltat învățarea interemisferică a limbilor străine, folosind gestica și reprezentările mentale în timpul perioadelor de relaxare.
Scopul și teoria[COLOR=var(--color-subtle,#54595d)][[/COLOR]modificare | modificare sursă[COLOR=var(--color-subtle,#54595d)]][/COLOR]

Scopul metodei sugestopedice este îmbunătățirea învățării prin diminuarea filtrului afectiv al subiecților.^[1] Lozanov afirmă în situl sau, Suggestology and Suggestopedy Arhivat în 8 mai 2001, la Archive.is^[2], că “sugestopedia este un sistem de eliberare,” eliberare de “conceptele negative privind dificultățile procesului de învățare” care ar fi condiționate în cursul vieții sociale. Desugestopedia se concentrează pe eliberare (prin ceea ce Lozanov descrie ca “ învățare desugestivă ”): “libertate, fără nici o presiune, eliberare de programarea anterioară ce restricționează inteligența și acumularea spontană de cunoștințe, abilități și obiceiuri.” Metoda implementată astfel, acționeaza nu numai la nivelul conștient ci și la cel subconștient, la rezervele mentale.
Practica[COLOR=var(--color-subtle,#54595d)][[/COLOR]modificare | modificare sursă[COLOR=var(--color-subtle,#54595d)]][/COLOR]

Predarea se face pe fond de muzica barocă sau electronică, pe un ritm de 60 bătăi pe secundă. ,,Bucățile´´ de informație sunt citite studenților în ritm de 4, 8 sau 12 bătăi, 8 fiind mai frecvent. Tonul vocii se schimbă pentru fiecare ,,bucată ´´de informație, ceea ce reduce plictisul.
Mediul și atmosfera în sala de clasă sunt esențiali pentru ca studenții să se simtă confortabil și deschiși ^[1] , iar pentru aceasta sunt utilizate metode diverse, incluzând arta și muzica, utilizate de profesori special pregătiți. O ședință sugestopedică e formată din trei faze : descifrarea, sesiunea concert (secvența de memorare), elaborarea. ^{[2] [3]}
Descifrarea: profesorul prezintă gramatica și lexicul .
Sesiunea concert (activă și pasivă):profesorul citește textul la viteză normală, uneori intonând anumite cuvinte iar studenții repetă dupa el. În sesiunea pasivă, studenții se relaxează și ascultă profesorul citind textul. În fundal se aude muzică barocă sau electronică, relaxantă.
Elaborarea: Studenții finalizează ceea ce au învățat prin dramatizări, cântece, jocuri.
Ulterior au fost dezvoltate patru faze: introducerea, sesiunea concert, elaborarea, producerea. ^{[2] [3]}
Introducerea: Profesorul predă materia în “joacă” in loc să analizeze lexicul și gramatica textului în mod clasic.
Sesiunea concert (activă și pasivă): Profesorul citește cu intonație, în timp ce în fundal se aude muzica. În unele momente, studenții citesc textul împreună cu profesorul (sesiunea activă) iar în alte momente se face pauză și e ascultată doar muzica (sesiunea pasivă).
Elaborarea: Studenții cântă cântece sau joacă jocuri in timp ce profesorul acționeaza ca un consultant^[2]
Producția: Studenții vorbesc și interacționează spontan, pe o temă dată, fără a fi întrerupți sau corectați de către profesor.
Profesorii[COLOR=var(--color-subtle,#54595d)][[/COLOR]modificare | modificare sursă[COLOR=var(--color-subtle,#54595d)]][/COLOR]

Profesorul nu trebuie să intervină prea activ, cu toate că metoda este controlată de profesor și nu de elevi. De exemplu, el acționează ca un partner real cu elevii, participând la activități cum ar fi jocurile și cântecele, natural și spontan .” ^[2] În timpul sesiunii concert, trebuie să induca elevilor spiritul artei clasice, comunicarea in spiritul dragostei, respectul pentru ființa umană . ^[3] Profesorul trebuie nu doar să cunoască tehnicile și informațiile teoretice ci și să le ințeleaga și să își formeze o metodologie corectă pentru a nu avea un impact negativ asupra elevilor. Profesorul care predă cursuri sugestopedice trebuie sa fie antrenat pentru aceasta de profesori autorizați, in cadrul unui curs de specialitate.
Cei mai importanți factori din punct de vedere al profesorului, descriși de Lozanov, sunt: ^[2]
1. Cuprinderea unui volum imens de material didactic.
2. Structurarea materialului în mod sugestopedic ; global-parțial – parțial-global, și global în parte – parte în global, asemenea raportului „părților de aur”.
3. Profesional, pe de o parte, și ca personalitate, pe de o altă parte, profesorul trebuie sa aibă un înalt prestigiu și credibilitate.
4. Profesorul trebuie să aibă încredere deplină în rezultate pozitive .
5. Profesorul trebuie să țină la elevii săi (desigur, nu sentimental ci ca la niște ființe umane ) și să le predea totul cu implicare sufletească .
Metoda pentru copii ( Sugestopedia preventivă)[COLOR=var(--color-subtle,#54595d)][[/COLOR]modificare | modificare sursă[COLOR=var(--color-subtle,#54595d)]][/COLOR]

Metoda pentru adulți include lungi sesiuni fără mișcare, ^[2] și materiale didactice potrivite adulților.
Copii primesc impactul „normelor sociale sugestive ” în mod diferit și creierul lor este mai delicat decat cel adult. Ca urmare, copiilor li se aplică o metodă ușor diferită și se folosesc materiale adecvate. Lecțiile pentru copii sunt mai scurte, apărând copii de sugestia pedagogică negativă a societății. Părinții trebuie informați asupra metodei deoarece ei pot influența copilul atât negativ cât și pozitiv. ^[3]
Efecte secundare[COLOR=var(--color-subtle,#54595d)][[/COLOR]modificare | modificare sursă[COLOR=var(--color-subtle,#54595d)]][/COLOR]

Lozanov afirmă că efectele metodei nu se rezumă doar la învățarea rapidă a limbilor străine, ci ar exista și efecte favorabile asupra sănătății și relațiilor sociale. ^[2]


Bazele metodei[COLOR=var(--color-subtle,#54595d)][[/COLOR]modificare | modificare sursă[COLOR=var(--color-subtle,#54595d)]][/COLOR]

Sugestopedia e acuzată că nu ar fi solid fundamentată știintific și e criticată de unii psihologi că ar fi o pseudostiință. (Lukesch, 2000).
Lukesch, H. (2000): Lernen ohne Anstrengung? Der Sirenengesang der geheimen Verführer. [Learning without effort? Sirens' songs of secret seducers]. Zeitschrift für Pädagogische Psychologie/German Journal of Educational Psychology, 14, 59-62.







Poate ai auzit, poate nu, dar exista o modalitate mai holistica de superinvatare, testata si verificata de multa vreme, si anume sugestopedia. Partea cea mai atractiva a metodei este ca nu doar inveti repede, dar si uiti greu, asa ca nu stiu cine nu si-ar dori sa aiba o astfel de unealta la indemana. Si mai ales, oare cei care stiu de ea – de ce nu o folosesc? Poti s-o folosesti in dezvoltare personala, in a invata lucruri noi rapid, limbi straine in timp record si asa mai departe.

Sugestopedia

Si pentru putina informare, sugestopedia nu e o gaselnita noua, desi a fost elaborata mai amplu in 1960 de catre psihiatrul bulgar Gh. Lozanov in cadrul Institutului de Sugestologie din Sofia. In scoli din Bulgaria s-a adoptat aceasta metoda de predare, iar elevii reuseau sa asimileze in doar 2 luni materia unui an intreg. De asemenea in alte centre de sugestopedie de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice s-au dezvoltat programe speciale pentru limbile straine si s-a ajuns la concluzia ca poti invata o limba straina intr-o luna, insa e posibil chiar si mai repede, pana la un randament maxim de chiar 3000 de cuvinte pe zi, asta in conditiile in care dintr-o limba se folosesc in mod activ cam 2500-3000 de cuvinte. Treaba si mai interesanta este ca prin sugestopedie rata de retinere este de 88% dupa 6 luni si 57% dupa 22 luni. Asta in conditiile cand daca noi participam la un seminar sau curs in mod clasic (adica vegetand pe scaune) si fara implicare totala vom uita in 4 saptamani peste 90% din ce am auzit acolo, si asta cu indulgenta.
Totusi ramane o mare nebuloasa cum de aceasta metoda, dupa asa rezultate fantastice pe unde a fost adoptata ea in lume, este atat de putin folosita astazi, dupa mai bine de 50 de ani de la implementare. Mi s-ar fi parut normal ca ea sa exista astazi in toate scolile. Dar asta este o alta poveste.

Ce este sugestopedia ca si compozitie “chimica”?

E un amalgam intre: yoga, muzica, invatare in somn, psihologie, fiziologie, hipnoza, autogenie, drama si parapsihologie. Pentru o buna pregatire anterioara focusul central este pe antrenamentul in concentrare, vizualizare, memorie fotografica, metode de respiratie si meditatie. De fapt in sugestopedie se pun cap-coada informatii si metode ce tin de modul in care intregul nostru ansamblu (corp, minte si spirit). Latura parapsihologica are la baza informatii care sunt deja astazi cunoscute si chiar folosite in multe domenii, precum si in NLP (programare neuro-lingvistica). Am sa va reamintesc de un topic preferat si anume paralela dintre contient/subconstient.
De exemplu noi avem depozitul nostru central subcontientul care acumuleaza permanent informatii despre care nu avem habar in mod constient, insa ele exista si se acumuleaza constant. Problema se pune cum sa le accesezi. De fapt despre asta este vorba si in sugestopedie, daca noi am fi capabili sa ne accesam biblioteca subconstienta nu doar ca am deveni niste superputeri, dar nici nu s-ar mai pune problema de timp lung irosit pentru a invata lucruri aparent noi. Astfel noi inregistram permanent informatii, atat de natura subliminala, cat si intuitiva sau telepatica. Ele toate se scurg in subconstentient si contribuie la dezvoltarea paternului nostru intr-o relatie de lunga durata, respectiv la crearea hartii noastre mentale.
Muzica este un element de asemenea primordial in sugestopedie. Astazi se cunoaste faptul ca anumite note muzicale si muzica anumitor compozitori duc la randamente mult crescute de invatare, si nu numai, astfel metoda a ajuns sa fie folosita si in sanatate. Muzica baroc, precum Bach, Vivaldi, Handel, Corelli, este considerata de exemplu una dintre cele mai benefice in invatare.
Tonalitatea, ca parte semnificatica a comunicarii, are si ea efect direct pe eficienta sau respectiv scaderea invatarii. Cat despre respiratie, ea e cruciala in optimizarea sistemului nostru energetic pentru a se alinia optim in procesul de invatare. As aminti aici ca pana si marele nostru ezoteric Mircea Eliade, care a fost totodata un mare yoghin, afirma importanta respiratiei ritmice si mai ales a retinerii aerului in plamani atunci cand vrei sa intri in starea de receptie intensificata. Doar si prin mentinerea ritmului respiratiei cu ritmul de citire al unui material pe tonul potrivit iti poate creste invatarea cu 78%.
Cred ca te-am captat suficient despre date “mai” teoretice si esti nerabdator sa afli cateva secrete din culise si cum poti sa aplici sugestopedia in viata ta.
Am pregatit o sedinta adaptata, usoara de testat de acasa si cu care poti incepe inca de acum. Pune la incercare metoda si vezi ce se intampla. NU abandona pana cand nu pastrezi un ritm de cateva zile pentru a da sansa maxima metodei de a-ti arata adevaratul potential. Iar daca vei continua astfel atunci intr-un interval de cateva luni pana la un an poti dezvolta cresterea capacitatii de memorare semifotografica pana la retinerea unei pagini prin simpla vizualizare a ei. Si e doar un exemplu despre cate alte beneficii poti obtine prin maestria tehnicii de invatare accelerata. Desigur, modelul de mai jos este o schita si sunt multe alte detalii care nu pot fi cuprinse intr-un articol, insa iti deschide usa catre o noua dimensiune despre invatare si adoptand chiar si o parte din cele scrise mai jos poti obtine rezultate extraordinare in dezvoltarea abilitatilor de superinvatacel.

Transcendența șchioapătă sau cât de adevăr e adevărul care mângâie

Există un dat cultural pe care-l acceptăm fără vreo analiză prealabilă. Așa ca un fel de axiomă pe care psihicul nostru nu concepe să o analizeze. Cum ar fi, de pildă, ideea că adevărul, ori dacă vreți Adevărul, nu este accesibil existenței lumești, nu este accesibil vieții, ci se descoperă abia dincolo. Ei bine, dacă nu e așa?
Se pare că prima justificare de acest fel vine din antichitatea grecească când, nemulțumiți de posibila moarte a lui Socrate, discipolii lui s-au potolit abia când li s-a spus că, în fapt, decesul lui Socrate nu e altceva decât un salt calitativ către locul în care Adevărul poate fi descoperit, ori în care Adevărul se descoperă.
Ce fundament avea afirmația de dinainte? Ce alt fundament decât cel de consolare, de mângâiere? Și e oare adevăr afirmația care mângâie? Se pare că da. Și nu e orice fel de adevăr, ci unul erotic. Citeam undeva că Eros mai înseamnă și „Răzbătător”. Mângâierea e erotică și, în același timp, răzbate.
Dacă ar fi să existe un sens al vieții, zic că ar fi cel al adevărului erotic (încă o ipoteză de prost gust). Nu de alta, dar întrece și apare după încercarea tuturor celorlalte feluri de adevăr. Asta nu însemnă însă că adevărul e dincolo de noi, așteptându-ne răbdător în transcendență, decât dacă ne mângâie o asemenea afirmație.

sursa:https://fitcurves.ro/discutii/superputere-in-invatare/

[latan.elena]

Învăţarea accelerată sau despre noua paradigmă a învăţării




Sugestopedia ca metodă de învăţare extrem de rapidă si temeinică a fost elaborată de medicul şi psihiatrul bulgar Gh. Lozanov, în Institutul de Sugestologie din Sofia, primele experienţe debutând în 1960. Ea permite asimilarea de material factual (informaţii statice şi descriptive: cuvinte, expresii, cifre, date, formule, dar si sisteme largi de idei) din orice domeniu. În zeci de şcoli de masă din Bulgaria elevii învaţă în numai două luni materia unui an şcolar, clasele realizând spectaculoase "accelerări ale studiilor". În fosta Uniune Sovietică centrele de sugestopedie sunt un fapt curent: programele de învăţare a limbilor străine, care folosesc în special manualele redactate de Alexo Novacov muzician, actor şi profesor, sunt parcurse în trei luni, patru ore pe zi, timp în care cursanţii asimilează 6 000 unităţi lexicale şi structuri lingvistice, ceea ce reprezintă dublul fondului activ al unei limbi.

În 1969, ziarul Pravda afirma că "este posibilă învăţarea unei limbi străine într-o lună". Un savant japonez anunţa că "Am învăţat engleza în 7 zile; franceza în 15". Însuşi Lozanov raportează că unii subiecţi pot asimila 3 000 de cuvinte pe zi (să nu uităm că fondul activ al vocabularului unei limbi este de 2500 -3000 cuvinte), eficienţa învăţării crescând de 5-50 de ori. Centrele de sugestopedie din Berlin si Leipzig au constatat o memorie de durată de peste 90%, cifră pe care o susţin rezultatele lui Lozanov: reţinerea materialului este în proporţie de 88% după 6 luni şi 57% după 22 luni. Or, după o învăţare obişnuită, lucrurile stau cu totul alt fel: după 6 luni persoana reţine 60% din tezele principale, 36% din unităţile logice şi 21,5% din materialul textual, pentru ca din materialul pregătit pentru examene să se prezinte la apel doar 20% după numai 15 luni!

Aşa se face că în ultimii 30 de ani au proliferat în lume diferite metode de superînvăţare şi hipermnezie, hrănite din surse relativ comune şi bazîndu-se pe principii similare, dacă nu identice. Actualmente, sugestopedia şi diferite sisteme derivate se practică pretutindeni: în ţările fostei Uniuni Sovietice, sugestopedia se utilizează în diferite centre specializate, în universităţi (numai în Universitatea din Novosibirsk ea este folosită anual de 10 000 de studenţi), în Institutul Pedagogic de Limbi Străine din Moscova, în armată sau de către publicul larg (Studioul "Mosfilm" a realizat chiar un film didactic).

Muzica este indispensabilă în şedinţa de sugestopedie, şi nu orice muzică, ci doar anumite compoziţii în stil baroc ale lui Bach, Handel, Vivaldi, Corelli si Teleman. Acestea au măsura 4/4 (uneori 3/4) si ritmul largo (60 bătăi pe minut). Ritmurile organismului se racordează la cadenţa muzicii, efectul fiind similar recitării unei mantre; pulsul scade cu 5 unităţi tensiunea cu 4 diviziuni, iar frecvenţa undelor cerebrale creşte cu aproximativ 6%. Se obţine o stare de relaxare fizică însoţită de lărgirea si acutizarea conştienţei. Cimatica, noua ştiinţă fondată de dr. Hans Jerry, care studiază efectul muzicii asupra lumii însufleţite şi neînsufleţite, se întâlneşte cu ideile anticilor (Pitagora, Hermes Trismegitus), după care muzica este o punte care uneşte toate lucrurile. Totul în univers este în stare de vibraţie, chiar şi electronii din atom, ceea ce face ca unele substanţe, culori si note muzicale să rezoneze. Dovezile experimentale sînt concludente. Aceasta l-a determinat pe Donald Hatch Andrews, doctor în chimie, să exclame uimit:"... descoperim că universul nu este compus din materie, ci din muzică".
Acestea sunt câteva din elementele noului tip de învăţare. Şi România va trebui să se adapteze şi să folosească aceste metode pentru a putea diminua distanţa faţă de ţările avansate din acest punct de vedere.

Doi mari profesori români fac eforturi în acest sens, şi anume profesorul Florian Colceag (cel care se ocupă de copiii supradotaţi din ţara noastră şi a pregătit generaţii întregi de olimpici internaţionali la matematică) şi profesorul Radu Budei de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, cunoscut şi pentru multiplele sale invenţii.

sursa:Învăţarea accelerată sau despre noua paradigmă a învăţării

[latan.elena]

SURSELE SUGESTOPEDIEI

1. Sugestopedia distileaza elemente din raja yoga, muzica, învatare în somn, achizitii ale fiziologiei si psihologiei contemporane, hipnoza, autogenie, parapsihologie, drama. Gh. Lozanov a studiat yoga mintala (rajas în India si a practicat-o sistematic timp de 20 de ani. De aici a preluat antrenamentul în concentrare, vizualizare, hipermnezie foto grafica si tehnica respiratiei ritmice (prana yama, din tehnicile orientale de meditatie).

2. Parapsihologia a fost aprofundata de Lozanov prin studierea în laborator a facultatilor extrasenzoriale a peste 65 de persoane. Pentru Vanga Dimitrova, "resursa nationala" a statului bulgar, el a deschis un laborator fiziologic chiar în satul acesteia. Aici i-a studiat capacitatile paranormale timp de 10 ani. Concluziile lui Lozanov au fost ca informatiile privind trecutul si viitorul individului sînt preluate de persoane ca Vanga chiar din inconstientul acestuia; ca inconstientul retine o cantitate enorma de informatie, provenita chiar si de Ia stimuli subliminali; problema este de a avea acces la aceste cunostinte.
De altminteri, neurochirurgia actuala a demonstrat, prin operatiile facute de dr. Wilder Penfield din Montreal, ca orice experienta se înregistreaza în creier sub forma de pattern care persista decenii întregi sau o viata. Lozanov merge mai departe, considerînd ca omul înregistreaza permanent si altfel de informatii: cele percepute intuitiv si telepatic sau prin clarviziune. Aceste perceptii, considera el, îsi au rolul lor în reactualizare.

3. Muzica este indispensabila în sedinta de sugestopedie. si nu orice muzica, ci doar anumite compozitii în stil baroc ale lui Bach, Handel, Vivaldi, Corelli si Teleman. Mai multe informatii de ordin practic le gasiti in capitolul "muzica - element de baza".

4. În fine, respiratia. Alaturi de muzica, se pare ca aflam aici cheile de bolta ale acestei metode de superînvatare si hipermnezie.
Sistemul energetic care este organismul uman preia energia si din aerul inhalat. Daca aceasta intuitie a yoghinilor antici si a medicinei vechi chineze nu convinge un spirit pozitivist, atunci sa-l ascultam pe Mircea Eliade, recunoscuta autoritate în yoga, care spunea ca intensitatea receptarii depinde foarte mult de respiratia ritmica si în special de retinerea aerului în plamîni. Si daca ramînem tot neîncrezatori, sa luam act de constatarea experimentala a cercetatorilor de la Universitatea Iowa, ca simplul fapt de a respira în acelasi ritm cu recitarea unui material a sporit învatarea cu 78%, sau de experimentul expertului în psihofizica, Jack Schwarz, care a gasit ca dupa exercitii speciale de respiratie undele activitatii cerebrale si activitatea musculaturii pieptului si abdomenului se sincronizeaza.
Stiinta occidentala a descoperit acest "alt gen" de energie, pe care orientalii o numeau prana si kundalini si care, fotografiata, vizualizata cu ajutorul cristalelor lichide sau pusa în evidenta într-o forma oarecare, a fost redenumita energie bio-plasmatica (sovieticii), psihotronica (cehii), orgonica, forta odica, forta "X", eterica ori cîmp vital. Indiferent de denumire, fenomenul este acelasi si el exista. Mai mult înca, el este influentat de emotii. hrana, sunet. "Descoperirea energiei asociate cu evenimentele psihice va fi tot atît de importanta, daca nu mai importanta, decît descoperirea energiei atomice", suna profetia lui L. Vasiliev, fondatorul parapsihologiei sovietice. Ori, valorificarea acestei energii se realizeaza de asemenea în sugestopedie, prin respiratia ritmica. Metoda clasica, a lui Lozanov, practica ciclul de 8 secunde: 4 sînt rezervate retinerii aerului în piept, iar în celelalte inspiram si expiram.


- Învatarea propriu-zisa prin sugestopedie necesita inducerea starii de relaxare, printr-o tehnica preferata, fie ea musculara (tensionare, mentinere si detensionare succesiva, începînd cu degetele picioarelor si sfirsind cu fata), fie psihologica (vizualizarea succesiva a culorilor rosu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo si violet, asociate cu cifrele 7, 6, 5. 4, 4, 3, 2, 1).

sursa:http://mnemotehnica.free.fr/sursele_sugestopediei.html

[latan.elena]

Sugestopedia, metoda holistica de superinvatare

Sugestopedia este:

Un mod usor, rapid si nestresant de a invata, care stimuleaza rezervele intelectuale (mobilizind pina la 90% din potentialul creierului) si dezvolta abilitatile mintale, in primul rind capacitatea memorarii semifotografice.
O metoda holistica ce valorifica somaticul si psihicul; constientul si inconstientul; emisfera cerebrala dreapta si cea stinga; factorul rational si cel emotional.
O metoda in care oferta de informatie, intonatia, muzica, respiratia si ritmurile organice sint sincronizate astfel incit constientul se racordeaza la inconstient, accedind la banca lui de date.
O metoda utila pentru orice virsta, nivel intelectual sau profesie, pe care o putem utiliza in cadru institutional sau acasa, pe cont propriu.

Sugestopedia o metoda prin care inveti usor si uiti greu

Sugestopedia ca metoda de invatare extrem de rapida si temeinica a fost elaborata de medicul si psihiatrul bulgar Gh. Lozanov, in Institutul de Sugestologie din Sofia, primele experiente debutind in 1 960. Ea permite asimilarea de material factual (informatii statice si descriptive: cuvinte, expresii, cifre, date, formule, dar si sisteme largi de idei) din orice domeniu. In zeci de scoli de masa din Bulgaria elevii invata in numai doua luni materia unui an scolar, clasele realizind spectaculoase 'accelerari ale studiilor'. In fosta Uniune Sovietica centrele de sugestopedie sint un fapt curent: programele de invatare a limbilor straine, care folosesc in special manualele redactate de Alexo Novacov muzician, actor si profesor, sint parcurse in trei luni, patru ore pe zi, timp in care cursantii asimileaza 6 000 unitati lexicale si structuri lingvistice, ceea ce reprezinta dublul fondului activ al unei limbi.

In 1969, ziarul Pravda afirma ca 'este posibila invatarea unei limbi straine intr-o luna'. Un savant japonez anunta ca 'Am invatat engleza in 7 zile; franceza in 15'. Insusi Lozanov raporteaza ca unii subiecti pot asimila 3 000 de cuvinte pe zi (sa nu uitam ca fondul activ al vocabularului unei limbi este de 2 500 3 000 cuvinte), eficienta invatarii crescind de 5-50 de ori. Centrele de sugestopedie din Berlin si Leipzig au constatat o memorie de durata de peste 90%, cifra pe care o sustin rezultatele lui Lozanov: retine rea materialului este in proportie de 88% dupa 6 luni si 57% dupa 22 luni. Or, dupa o invatare obisnuita, lucrurile stau cu totul alt fel: dupa 6 luni persoana retine 60% din tezele principale, 36% din unitatile logice si 21,5% din materialul textual, pentru ca din materialul pregatit pentru examene sa se prezinte la apel doar 20% dupa numai 15 luni!

Sugestopedia in lume

Se pare ca Zeitgeist-ul ultimelor decenii este marcat de deschiderea culturii occidentale, prin excelenta stiintifica, materialista si pozitivista, spre filozofia si experienta orientala traditionala. Dincolo de amatorismul profanilor atrasi de senzational sau capatuiala, tot mai multi oameni de stiinta au cunozitatea sa verifice intuitiile anticilor chinezi, indieni, japonezi, greci sau egipteni prin experimente riguros controlate sau sa le confrunte cu teorii stiintifice deja validate, dupa care le incorporeaza in propriile constructe. Asa se face ca in ultimii 30 de ani au proliferat in lume diferite metode de superinvatare si hipermnezie, hranite din surse relativ comune si bazindu-se pe principii similare, daca nu identice. Actualmente, sugestopedia si diferite sisteme derivate se practica pretutindeni: in tarile fostei Uniuni Sovietice, sugestopedia se utilizeaza in diferite centre specializate, in universitati (numai in Universitatea din Novosibirsk ea este folosita anual de 10 000 de studenti), in Institutul Pedagogic de Limbi Straine din Moscova, in armata sau de catre publicul larg (Studioul 'Mosfilm' a realizat chiar un film didactic).

Dar harta sugestopediei este mult mai vasta: in SUA exista institute si fundatii speciale, conferinte anuale (continuind traditia deschisa de prima Conferinta intemationala de sugestopedie, Varna, 1971), publicatii si actiuni de diseminare a metodei in invatamint, afaceri, armata, public.

Inspirate de asemenea de alte sisteme holistice, cum este psihosinteza psihiatrului italian Roberto Assagioli, sau antropozofia lui Rudolf Steiner, institutele, metodele sau autorii europeni care fac sugestopedie / invatare accelerata / invatare rapida / superinvatare / educatie holistica / metoda Lozanov mai pot fi identificati in pedagogia autogenica a lui Friedrich Doncet (Germania), in metoda lui Alfred Tomatis sau a lui Jean Coureau (Franta), in sistemul lui Jacques de Coulon (Elvetia) sau chiar in programul de tehnici autogene elaborat de sovieticul A.G. Odesski (1971).

Fosta URSS exporta metoda in Africa; Ungaria si R.D. Germana cunosteau inainte de revolutie o sugestopedie relativ autentica, iar Canada inregistrase initial un esec rasuna tor in urma aplicarii unei formule 'dupa ureche' de sugestopedie. In Romania, sugestopedia, pe care o aplica o lume intreaga, este practic necunoscuta.

Sursele sugestopediei

Sugestopedia distileaza elemente din raja yoga, muzica, invatare in somn, achizitii ale fiziologiei si psihologiei contemporane, hipnoza, autogenie, parapsihologie, drama.
Gh. Lozanov a studiat yoga mintala (rajas in India si a practicat-o sistematic timp de 20 de ani. De aici a preluat antrenamentul in concentrare, vizualizare, hipermnezie foto grafica si tehnica respiratiei ritmice (prana yama, din tehnicile orientale de meditatie). Parapsihologia a fost aprofundata de Lozanov prin studierea in laborator a facultatilor extrasenzoriale a peste 65 de persoane. Pentru Vanga Dimitrova, 'resursa nationala' a statului bulgar, el a deschis un laborator fiziologic chiar in satul acesteia. Aici i-a studiat capacitatile paranormale timp de 10 ani. Concluziile lui Lozanov au fost ca informatiile privind trecutul si viitorul individului sint preluate de persoane ca Vanga chiar din inconstientul acestuia; ca inconstientul retine o cantitate enorma de informatie, provenita chiar si de Ia stimuli subliminali; problema este de a avea acces la aceste cunostinte.

De altminteri, neurochirurgia actuala a demonstrat, prin operatiile facute de dr. Wilder Penfield din Montreal, ca orice experienta se inregistreaza in creier sub forma de pattern care persista decenii intregi sau o viata. Lozanov merge mai departe, considerind ca omul inregistreaza permanent si altfel de informatii: cele percepute intuitiv si telepatic sau prin clarviziune. Aceste perceptii, considera el, isi au rolul lor in reactualizare.

O descoperire prin serendipitate (din intimplare) ii releva lui Lozanov secretul invatarii in somn: autosugestia. Doua grupuri de studenti venisera sa-si consolideze cunostintele prin invatarea in somn. Lozanov a observat ca membrii unuia din cele doua grupuri sforaie, semn ca intrasera in somnul profund, si a scos magnetofonul din priza. A doua zi ambele grupuri au performat la fel.
Simpla sugestie ca vor invata mai bine le-a fost suficienta si celor care dormisera normal, fara invatare in somn.

Muzica este indispensabila in sedinta de sugestopedie. si nu orice muzica, ci doar anumite compozitii in stil baroc ale lui Bach, Handel, Vivaldi, Corelli si Teleman. Acestea au masura 4/4 (uneori 3/4) si ritmul largo (60 batai pe minut). Ritmurile organismului se racordeaza la cadenta muzicii, efectul fiind similar recitarii unei mantre; pulsul scade cu 5 unitati tensiunea cu 4 diviziuni, iar frecventa undelor cerebrale creste cu aproximativ 6%. Se obtine o stare de relaxare fizica insotita de largirea si acutizarea constientei. Cimatica, noua stiinta fundata de dr. Hans Jerry, care studiaza efectul muzicii asupra lumii insufletite si neinsufletite, se intilneste cu ideile anticilor (Pitagora, Hermes Trismegitus), dupa care muzica este o punte care uneste toate lucrurile. Totul in univers este in stare de vibratie, chiar si electronii din atom, ceea ce face ca unele substante, culori si note muzicale sa rezoneze. Dovezile experimentale sint concludente. Aceasta l-a determinat pe Donald Hatch Andrews, doctor in chimie, sa exclame uimit:' descoperim ca universul nu este compus din materie, ci din muzica'.


sursa:https://www.referatele.com/referate/...ratele-com.php

[latan.elena]

Ce este sugestopedia?

Sugestopedia, dezvoltată de psihologul bulgar Gheorghi Lozanov în anii 1960, se bazează pe conceptul că mintea umană are capacități uimitoare de asimilare a informațiilor, atunci când este relaxată și deschisă la sugestie. Tehnica principală a sugestopediei este „dezvoltarea capacitații de a învăța a creierului“, care implică crearea unui mediu relaxant și stimulativ pentru învățare.
Gheorghi Lozanov și-a fundamentat metodologia pe cercetările sale în domeniul psihologiei și al proceselor cognitive. El a fost influențat, în mod semnificativ, de teoria și practica hipnozei, precum și de cercetările în domeniul învățării și al memoriei.
Lozanov a observat că subiecții aflați într-o stare profundă de relaxare, similară stării hipnotice, erau mai receptivi la sugestii și asimilau informațiile într-un mod mai eficient. Această observație l-a condus la concluzia că starea de relaxare și deschiderea la sugestie pot facilita învățarea și memorarea.
Pe baza acestor observații, Lozanov a început să dezvolte o metodă de învățare care să utilizeze aceste principii. A integrat elemente precum muzica clasică, arta și teatrul într-un cadru educațional, creând un mediu stimulativ și relaxant pentru învățare. Apoi, a utilizat sugestii pozitive și imaginație creativă, pentru a încuraja subiecții să asimileze informațiile într-un mod rapid și eficient.


Prin tot felul de experimente și aplicații practice, Lozanov a continuat să-și dezvolte și să-și rafineze metodologia, cunoscută ulterior sub numele de „sugestopedie“. Această metodă a fost aplicată cu succes în diverse domenii educaționale, atrăgând atenția specialiștilor ca o modalitate inovatoare de învățare.

Principiile de bază ale sugestopediei

• Starea de relaxare și deschidere: învățarea este facilitată atunci când studenții sunt într-o stare de relaxare profundă și sunt deschiși la sugestie. Acest lucru poate fi realizat prin tehnici precum relaxarea musculară progresivă și respirația controlată.

• Utilizarea muzicii și a artei: sugestopedia integrează muzica, arta și teatrul, pentru a crea un mediu stimulativ care să faciliteze învățarea și memorarea. Mai ales muzica clasică este considerată benefică pentru inducerea unei stări de relaxare și concentrare.

• Sugestia pozitivă și imaginația creativă: mesajele pozitive și sugestiile sunt utilizate pentru a influența subconștientul într-un mod benefic. Practicienii metodei sunt încurajați să-și folosească imaginația creativă pentru a accesa informații și pentru a rezolva probleme.

• Învățarea holistică și integrată: sugestopedia promovează o abordare holistică și integrată a învățării, în care aspectele cognitive, emoționale și spirituale sunt toate luate în considerare în procesul de asimilare a cunoștințelor.

Beneficiile sugestopediei

1. Învățare rapidă și eficientă: metoda poate ajuta elevii să asimileze informațiile într-un timp mai scurt și cu mai puțin efort.
2. Consolidarea memoriei: prin utilizarea tehnicilor de sugestie și imaginație creativă, sugestopedia poate ajuta la potențarea memoriei și la reținerea informațiilor pe termen lung.
3. Reducerea stresului și a anxietății: mediul relaxant și stimulativ creat în cadrul sesiunilor sugestopedice poate contribui la reducerea stresului și a anxietății asociate cu învățarea.
4. Dezvoltarea creativității și a gândirii critice: prin încurajarea imaginației creative și a gândirii laterale, sugestopedia poate stimula dezvoltarea creativității și a abilităților de rezolvare a problemelor.
5. Îmbunătățirea stimei de sine și a motivației: reușita rapidă și eficientă în procesul de învățare poate spori stima de sine și motivația elevilor, crescându-le dorința de a asimila concepte noi.

https://www.google.com/search?sca_es...M&vssid=mosaic

[latan.elena]

[latan.elena]