Archeology Aesthetic

Tezaurul străvechi a fost descoperit la 3 iulie 1799, în localitatea Sânnicolau Mare, România, de către un fermier sârb și este compus din 23 de obiecte cu greutatea de 9,945 kg de aur, 21 și 22 de carate. Comoara include șapte cești mari, o farfurie, patru boluri, trei cești zoomorfice, două oale plate, un corn de băut și un bol de supă. Aceste piese provin din diferite perioade și locuri de origine; unele au inscripții grecești, iar altele au inspirație persană, tracă și geto dacică.

[/COLOR]
Artefactele din imaginea de mai jos afișează zeița geto-dacică Bendis și fratele ei geamăn Apollo; totuși, această conexiune mitologică datează de pe vremea hiperboreenilor. Deci, Bendis și Apollo au fost identificați ca zeități ale fertilității; chiar și grecii și romanii au echivalat mai târziu Bendis cu Artemis și Diana. În plus, Diana este considerată zeița și protectoarea nașterii. De asemenea, puteți vedea în imagine o femeie (Bendis) dansând în timp ce este însărcinată, accentuând alăptarea datorită proporțiilor sânilor și stomacului. În plus, Bendis este văzut oferind două sceptre mici unei creaturi asemănătoare unui grifon, un simbol înrădăcinat în religia geto-dacică care influențează zeitățile egiptene Serafim și Ophamin. În continuare, Apollo, reprezentat de mușchii abdominali dezvoltați și un piept larg, se alătură dansului fertilității cu contribuția sa la grifon: o ramură de măslin și o ceașcă. Grifonul primește darul lui Apollo cu un gest asemănător îmbrățișării folosind ghearele sale.

În cele din urmă, în afară de zonele adiacente Traciei, Bendis a câștigat popularitate în Atena în timpul festivalului Bendideia, care a oferit cadrul dramatic pentru Republica lui Platon.


https://www.facebook.com/photo/?fbid=352383427781016&set=a.109223975430297