Legendele moților: ȘOLOMONARII, magicienii care puteau controla norii și ploaia
https://www.youtube.com/watch?v=KbZ-0Mbs_Qg&t=2s
Legendele Țării Moților sunt spectaculoase iar cele legate de șolomonari sau zgrimințieși au fost sute de ani crezute de moți.
Se spune că șolomonarii erau inițiați la școlile de solomonărie în astrologie, prezicerea viitorului, dar mai ales în stăpânirea tuturor fenomenelor meteorologice, venind de pe Tărâmul Celălalt.
Unii îi alătură pe șolomonari vechilor preoți asceți traco-geți – kapnobatai (călători prin nori sau umblători prin fum), cei care săgetau norii spre a opri balaurii furtunilor. Alții spun c-ar fi urmași ai Sfântului Ilie, des întâlnit în legendele populare, vrăjitorul care-i fulgera pe draci și oamenii păcătoși.
Solomonarii - Sacerdoţii daci. - The Solomonar or Șolomonar .
(RO) Solomonarul este magicianul (vrăjitorul) despre care se credea, în mitologia românească, că poate controla norii şi ploaia. Solomonării sunt cei care controlează mişcarea balaurilor norilor, pot aduce grindină şi vindecă boli. Solomonării există şi astăzi. Asemenea unor asceţi, solomonării trăiesc departe de lume, pe Tărâmul Celălalt, dar mai coboară prin sate pentru a cerşi, deşi nu au nevoie de nimic, iar unde nu sunt primiţi bine, abat balaurul grindinii. Ştiinţa lor este transmisă de la maestru la un ucenic, luat de un solomonar bătrân dintre copiii însemnaţi la naştere (purtători de căiţă, o membrană care le acoperă capul şi trupul) şi crescut în peştera lor de la marginea pământului.
Numele de „solomonar” şi-l capătă abia în evul mediu sub influenţa culturii iudeo-creştine datorită unei asemănări fonetice cu termenul local „salman”. Cele mai multe relatări se referă la oameni înalţi, roşcovani, cu mantii albe, având la brâu unelte magice, fie cerşind prin sate fie călare pe balaurii grindinei singuri sau alături de moroi. Pentru a se feri de mânia solomonarilor, oamenii puteau apela la un Meşter Pietrar, un solomonar revenit printre oameni, dar care le ştie magia. Tradiţia românească nu pune la îndoială existenţa lor, ba chiar ar exista şi mărturii din Ardeal şi din Bucovina, cu privirea la existenţa unor ultimi solomonari. Există însă numeroase interpretări a provenienţei mitului, cele mai multe legate de preoţii geto-dacilor Kapnobatai sau Ktistai, peste care s-au adăugat şi numeroase influenţe creştine şi nu numai, rezultând un produs sincretic de mituri şi credinţe.
În Ţara Moţilor sunt cunoscuţi ca Solomonari sau Zgriminţieş (Marţolea). ,,Mitologia populară spune că solomonării au o anumită carte, în care se cuprinde toată ştiinţa şi puterea lor. Cartea aceasta o învaţă solomonării în şcoala din cetatea Babariului, şi nu fiecare iese solomonar, ci numai din 7 unul.”(conform Literatura populară, Bucureşti, 1985, p. 53). Traian Herseni crede că tagma solomonarilor ar proveni din ordinul monastic al dacilor - ktistai - deoarece locuiau „în locuri solitare, în păduri sau aproape de lacurile montane”. Eugen Agrigoroaiei, îi compară cu Kadmos, şi definind casta lor ca fiind moştenire dacică, spune că solomonarul din tradiţia folclorică este rezultatul unui „proces de zeificare a sacerdotului”. Pentru acest cercetător, solomonării sunt „preoţi iniţiaţi”. Solomonarii, numiţi şi grindinări, hulţani, gheţari, izgonitori de nori sau zgrăbunţaşi sunt iniţiaţi (trăind şi astăzi în Bucovina) la şcolile de solomonărie în astrologie, prezicerea viitorului, dar mai ales în stăpânirea tuturor fenomenelor meteorologice, venind de pe Tărâmul Celălalt.
Deşi se pare că termenul solomonar a pătruns în lexicul românesc abia prin secolele XVII-XVIII, originea primilor izgonitori de nori se pierde în adâncimile istoriei. Unii îi alătură vechilor preoţi asceţi traco-geţi- kapnobatai (călători prin nori sau umblători prin fum), cei care săgetau norii spre a opri balaurii furtunilor. Alţii spun c-ar fi urmaşi ai Sfântului Ilie, des întâlnit în legendele populare, vrăjitorul care-i fulgeră pe draci şi oamenii păcătoşi. Mai este o variantă: aşa cum se spune într-un basm bucovinean, cules în 1932, puterea, solomonării o au de la împăratul cel înţelept Solomon,care a stăpânit toate tainele de pe lumea asta. Solomon, faimosul rege iudeu biblic, putea să închidă şi să deschidă cerurile, iar la porunca lui vânturile îl ridicau chiar până la Dumnezeu. Solomonarul este văzut ca un bărbat înalt cu ochii bulbucaţi şi părul roşcat, îmbrăcat într-o haină albă. Solomonării poartă un topor din fier descântat cu care se crede că acesta fabrică grindina dar care are şi un rol de paratrăznet când este împlântat în pământ sau în pragul casei, un frâu din coajă de mesteacăn cu care acesta struneşte, îmblânzeşte şi dirijează balaurul grindinii, Cartea Solomonăriei, în care se află toată puterea şi ştiinţă lor, iar la piept o toacă mică de lemn cu care solomonarul invocă Vântoasele. În unele părţi din recuzita solomonarului are şi nişte legături din cârpe ce poartă, „moime”, nume ce seamănă, etimologic vorbind, cu termenul „moine” adică „vreme grea”, furtună.
Mai puteţi citi: https://quadratus.wordpress.com/2009/03/15/ordinul-solomonarilor-enigma-sau-adevar-istoric/
Răspunde cu citat
Marcaje