FOTO-VIDEO – TRASEUL REVOLUTIEI DIN TIMISOARA DECEMBRIE 1989
Timişoara este oraşul în care, în data de 15 decembrie 1989, s-a declanşat evenimentul care avea să ducă la înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu şi a regimului comunist din România. În memoria celor care și-au pierdut viața în decembrie 1989, în Timișoara există mai multe monumente, iar cei care vizitează orașul pot parcurge traseul dedicat Revoluției desfășurate în perioada 14 – 22 decembrie 1989.
Traseul Revolutiei Timisoara – graffiti
Fără a intra prea mult în detalii doresc să spun de la bun început că nu mi se pare potrivit termenul de revoluție, deoarece, pe de o parte, după 29 de ani încă nu știm adevărul despre evenimentele din decembrie 1989, pe de altă parte revoluție, conform, dicționarului explicativ (DEX), înseamnă ”Schimbare fundamentală a valorilor, a instituțiilor politice, a structurii sociale, a conducătorilor și ideologiilor unei societăți”, iar mie nu mi se pare că avem așa ceva în România pentru că nu s-a respectat Punctul 8 din proclamația de la Timișoara :
”Că o consecință a punctului anterior, propunem ca legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatura, pe orice listă, al foștilor activiști comuniști și al foștilor ofițeri de Securitate. Prezența lor în viață politică a țării este principala sursă a tensiunilor și suspiciunilor care frământă astăzi societatea românească. Până la stabilizarea situației și reconcilierea națională, absența lor din viață publică este absolut necesară. Cerem, de asemenea, că în legea electorală să se treacă un paragraf special care să interzică foștilor activiști comuniști, candidatura la funcția de președinte al țării. Președintele României trebuie să fie unul dintre simbolurile despărțirii noastre de comunism. A fi fost membru de partid nu este o vină. Știm cu toții în ce măsură era condiționată viață individului, de la realizarea profesională până la primirea unei locuințe, de carnetul roșu și ce consecințe grave atrăgea predarea lui. Activiștii au fost însă acei oameni care și-au abandonat profesiile pentru a sluji partidul comunist și a beneficia de privilegiile deosebite oferite de acesta. Un om care a făcut o asemenea alegere nu prezintă garanțiile morale pe care trebuie să le ofere un Președinte. Propunem reducerea prerogativelor acestei funcții, după modelul multor țări civilizate ale lumii. Astfel, pentru demnitatea de Președinte al României ar putea candida și personalități marcante ale vieții culturale și științifice, fără o experiență politică deosebită. Tot în acest context, propunem că prima legislatură să fie de numai doi ani, timp necesar întăririi instituțiilor democratice și clarificării poziției ideologice a fiecăruia dintre multele partide apărute. De-abia atunci am putea face o alegere în cunoștință de cauză, cu cărțile pe față.”
Dar pentru că a devenit populară numirea evenimentele din decembrie 1989 revoluție, voi folosii și eu acest cuvânt.
Traseul Revolutiei Timisoara decembrie 1989
Revenind la Traseul Revoluției din Timișoara decembrie 1989 și monumentele dedicate celor care și-au pierdut viața, trebuie să facem un pic de istorie.
Cum a început totul:
În zile de 14 și 15 decembrie 1989, câteva zeci de enoriași reformați s-au adunat în fața casei pastorului Laszlo Tokes din Timișoara pentru a împiedica evacuarea acestuia, decisă, prin hotărâre judecătorească ordonată de Partidul Comunist Român (PCR) și unealta sa militarizată, Securitatea. Tokes criticase regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu în presa străină.
Traseul Revolutiei Timisoara decembrie 1989 – inceputul evenimentelor
În 16 decembrie 1989, numărul protestatarilor a crescut. Câteva sute de timișoreni s-au adunat în Piața Sfânta Maria ( din apropierea locuinței pastorului Tokes).
Ion Monoran, este cel care a oprit tramvaiele în ziua de 16 decembrie 1989 în Piața Maria din Timișoara. În jurul orei 14.00 s-a strigat pentru prima data “Libertate”, “Jos Ceaușescu!”.
Coloane de sute de manifestanți au mărșăluit în principalele cartiere ale orașului și în fața sediului Comitetului Județean PCR, unde au revendicat drepturi politice și economice.
Astfel, manifestanţia pro-Tőkés László din Piaţa Maria din Timişoara, începută în 15 decembrie avea să se trasforme a doua zi, pe 16 decembrie, într-un protest anti-Ceauşescu şi anti-comunist. După luptele cu forţele de ordine de la „Maria”, demonstranţii s-au deplasat în principalele cartiere ale oraşului şi la Comitetul Judeţean de Partid unde au revendicat drepturi economice şi politice.
Ceauşescu a ordonat deschiderea focului pe 17 decembrie 1989, iar ordinul a fost executat. Până în ziua de 22 decembrie, ziua în care regimul lui Ceauşescu a căzut oficial, la Timişoara muriseră 73 de oameni, iar câteva sute de oameni fuseseră răniţi.
Vă recomand să vedeți: Evenimentele din decembrie 1989 in imagini
Masacrul nu a avut loc doar în centrul oraşului. Mai mult de jumătate dintre martiri au căzut în cartierele de blocuri, locuite majoritar de muncitorii marilor uzine socialiste. Au avut loc adevărate lupte de stradă, cu tancuri ce-i goneau pe revoluţionari şi cu folosirea armamentului de război. Se mai întâlnesc şi azi cruci ale eroilor în cartierele de blocuri ale “Epocii de Aur”.
Masacrul de pe 17 decembrie a dus la mobilizarea întregului oraş. În final, armata a refuzat să mai tragă şi, în momentul în care şi Bucureştiul s-a alăturat protestelor pe data de 21 decembrie, sfârşitul regimului era iminent. Totuşi, în confuzia generalizată de după 22 decembrie, încă 20 de persoane au fost ucise şi alte 73 rănite. Pe lângă aceştia, aproape 1000 de timişoreni au petrecut câteva nopţi în închisoare, mulţi fiind anchetaţi „cu mijloace specifice”.
Traseul Revoluției din decembrie 1989
În acest tur prin Timişoara se pornește pe urmele Revoluției din decembrie 1989, răspunzând unor întrebări concrete: „ce s-a întâmplat?”, „când?”, „unde?”
Traseul Revolutiei Timisoara decembrie 1989
sursa foto: Info Centrul Turistic TimisoaraAsociaţia Memorialul Revoluţiei a ridicat mai multe monumente, ce punctează locurile fierbinţi ale acelor zile:
Traseul începe din cartierul Iosefin, în apropierea Pieţei Maria, de la Biserica reformată (calvină) şi casa parohială– intrarea în clădire este dinspre Str. Timotei Cipariu, unde încă din 14-15 decembrie s-a strâns un grup de enoriaşi pentru a-l proteja pe pastorul Tökes Laszlo in faţa evacuării forţate. Acesta pastor era un critic al regimului, dar el slujea o comunitate destul de mică.
Biserica Reformata Traseul Revolutiei Timisoara decembrie 1989
Biserica Reformata Timisoara – Tőkés László
Biserica Reformata – cartierul Iosefin – Traseul Revolutiei Timisoara
Pe data de 16 mulţimea – deja majoritar formată din români, a început să se agite, a fost blocată circulaţia. Nu departe de Piaţa Maria, în Piaţa Mocioni (Küttl), se află unul din multele monumente dedicate acelor zile: „Biserica Plângătoare“ (autor Marian Zidariu), într-o nişă exterioară a turnului bisericii ortodoxe.
De la Piaţa Maria înaintați pe direcţia centrului oraşului spre Podul Traian – unde au avut loc practic primele lupte, în zona acestui pod, căci în seara de 16 decembrie au fost trimise trupe pentru a dispersa mulţimea strânsă la biserica reformată.
podul Traian – Traseul Revolutiei Timisoara decembrie 1989
După primele ciocniri din seara de 16 decembrie de aici au pornit coloane de oameni sa “ducă vestea Revoluţiei” în marile cartiere, dar şi la “judeţeana de partid” (actuala prefectură).
Dincolo de pod ajungeți la Piaţa Victoriei. Zona dintre primărie şi catedrală este una dintre cele mai „fierbinţi” pe harta Revoluției – încă din noaptea de 16-17 decembrie lumea a început aici să se organizeze, iar pe parcursul zilei de 17 au avut loc mai multe episoade violente; după-amiaza aici a început să se tragă, mulţimea s-a refugiat prin parcuri; seara s-a tras din nou, fără somaţie.
După baia de sânge din data de 17, pe data de 18 în zona catedralei începeau din nou să se adune manifestanţi – din nou s-a deschis focul – chiar asupra oamenilor strânşi pe treptele catedralei (au rezultat morţi şi mulţi răniti).
Astfel se explică monumentele de aici; unele plăci comemorative ale victimelor sunt plasate direct pe zidul bisericii, lângă intrare, iar în faţa catedralei se observă monumentul modern „Crucificare”.
Crucificare – Traseul Revolutiei Timisoara – Catedrala Ortodoxa
Placa comemoratica victime evenimente decembrie 1989 – Traseul Revolutiei Timisoara
În apropiere, în scuarul din spatele cinematografului de vară se află monumentul „Fântâna Martirilor” sculptată de Victor Gaga
Fantana Martirilor – Traseul Revolutiei Timisoara decembrie 1989
De partea cealaltă a Pieţei Victoriei (care şi-a căpătat numele în urma acestor evenimente) se află Opera. În ziua de 20 decembrie piaţa a fost ocupată complet de mulţimea de oameni (armata nu a mai tras, practic întregul oraş era pe stradă), de la balconul Operei s-a formulat o listă clară de revendicări. Se cerea retragerea lui Ceauşescu şi judecarea celor vinovaţi pentru crimele din zilele anterioare.
Vis-a-vis de Operă, pe frontonul palatului Löfler, se văd încă şi azi urmele gloanţelor trase pe 17 decembrie. În piaţă a fost ucis şi profesorul de muzică Csizmarik Ladislau – acesta împărţea oamenilor texte cu cântece patriotice.
palatul Lofler – Traseul Revolutiei Timisoara decembrie 1989
Răspunde cu citat
Marcaje