C. Summit-ul propus cu tema cunoscută de dl. Ivan Birta pentru 1 noiembrie 2022 īn Palatul Parlamentului Romāniei din București este fără precedent īn zilele noastre. Momentul ales este crucial pentru istoria, limba și cultura Romāniei aflate īn mare criză multilateral dezvoltată pe toate planurile.
Poate că unii vor zīmbi flegmatic privind afișul acestei inițiative īn Palatul Parlamentului Romāniei.
Ce mai poate face cultura și educația, atīt de micșorate și nebăgate īn seamă, cu un buget de stat atīt de mic după 1989?
Peste drum de Senat este Casa Academiei Romāne, unde sunt găzduite multe dintre institutele de cercetare științifică romānească, cu totul sub zero virgula zero și o cifră (0, 0 și...). Viitorul cercetării științifice este sumbru, dacă nu cumva chiar incert, inert, insuficient. Pare că cercetarea a murit īnainte de a se naște. Īn același timp, inteligențele ne pleacă īncă de pe băncile liceelor, ale facultăților. Parcă fiecare elev/student care dovedește īn īntrecerile academice, olimpiade și alte concursuri geniul cu care este īnzestrat īmi provoacă o strīngere de inimă pentru că ei, prin participarea la astfel de concursuri se expun pe niște piețe de pe care cei cu bani īi pot cumpăra. Inteligențele noastre vor fi stoarse precum o lămīe și, după ce izvorul lor creator inventator seacă, īl trimite la vatră cu cīteva diplome și medalii īntru amintirea a ceea ce ar fi fost dacă ar fi fost īn țara natală...
Creșterea la două cifre īnainte de virgulă ar putea accelera ieșirea din prăbușire și urcarea la nivelul statelor civilizate ale lumii. Uriașul sistem uriaș de furt al inteligentelor, al resurselor de orice fel de pe suprafața Terrei, este bine pus la punct. Fără acest efort exponențial īn vremurile noastre suntem condamnați la īnapoiere īn veci. Ni se īnstrăinează sufletele geniale, talentele din moși strămoși, ni se risipesc tradițiile, ridiculizate de niște derbedei globaliști. Ce pot face azi cīteva minți istețe, prin surse proprii, pe cont propriu, fără bugete de cercetare īn domenii sensibile ale cercetării fundamentale?
Așa ne vor īngropa izvorul creativității, al ingeniozității, al inteligenței divine, ni-l vor seca definitiv.
Deși cercetările sunt īn curs, pot afirma că limba noastră este divină, este de la atlanți, de la Thoth Atlantul (vezi Tablele de smarald), și prin urmare inteligența aceasta vine din cer, de sus, trăiește nemuritoare īn trupurile noastre trecătoare. Nemurirea se face din tată īn fiu, din mamă īn fiică, aceasta este cultura nemuritoare a neamului. De aceea și cultura noastră este cultură - mumă, de la națiunea- mumă, matcă a Europei. Limba noastră este divină... noi suntem fiii Cerului...fiii Luminii.
O componentă vitală a culturii este știința, iar vīrful de lance al științei este cercetarea științifică
Desigur, īn vremuri vitrege apar, datorită nevoilor sociale, oameni de care țara are lipsă, dar cum apar, cum dispar īn lume, unde există laboratoare, echipe de cercetare experimentale experimentate. Putem oare să īi oprim din cercetare acasă la noi pentru ca ei să se zbată īn neputință, cīnd īn lume cursa acerbă a racolării de inteligențe īncă de pe băncile liceelor și ale facultăților este vitală pentru marile puteri? Romānia se va ridica īn momentul īn care tinerii geniali cu care ne mīndrim vor voi să stea acasă, să pună inteligența și voința lor īn slujba creșterii patrimoniului cultural științific romānesc, īn slujba Romāniei. Sau, după ce se instruiesc acolo unde vor și sunt, se vor īntoarce cu arme și bagaje pe meleagurile natale spre a īmplini accelerarea īnălțării Romāniei pentru a fi printre cele 10 națiuni geniale ale lumii.
Din păcate, lumea aflată īn conflict deschis pentru schimbarea naturală a conducerii unipolare, dezvoltă īn special cercetarea militară, modalități de cercetare a Cosmosului pentru descoperirea de resurse pe Terra, pentru a aduce resurse de pe Lună, asteroizi, planete și sateliții lor din sistemul solar.
Țara noastră are resurse de inteligență abundente, resurse naturale ale solului și subsolului suficiente pentru a fi printre primele 10 națiuni ale lumii de azi.
O țară ca a noastră nu este o țară săracă, dar are oameni săraci. Cauza? Proasta conducere a țării. O țară săracă, dacă e bine condusă devine bogată. Romānia nu a fost lăsată să se conducă singură după nevoile naționale, ci i s-a ordonat din afară ce să facă și ce să nu facă. Bineīnțeles, īn interesul străinilor, de către străini, vecini, aliați sau protectori care ne-au devenit ulterior stăpīni. Așa ni s-a interzis să facem ceea ce trebuia să facem. Ca și acum. Avem nevoie de suveranitate și independență pentru a avea o cultură și educație cu viziuni īntru eternizarea valorilor temporale dacoromānești de pretutindeni,
Īl felicit și pe această cale pe dl. cercetător științific, filolog, Ivan Birta care, pe cont propriu, īn cursul unor perioade mari de timp a reușit să caute, să identifice și să procure prin cumpărare, prin relații, fiind bine informat unde se află și cum se pot achiziționa īn interes național asemenea valori atīt de necesare pentru identitatea națională, pentru cultura națională, ca dovezi despre īnceputuri, secvențe de istorie, consemnări īn cronici străine despre oameni și instituții din vatra de formare a națiunii noastre.
Numai un om cult, iubitor de patrie și de adevăr face acest lucru de o viață īntreagă și reușește să aducă dovezi clare, scrise, despre trecutul nostru glorios, despre fapte, oameni și īntīmplări din vechime.
Dar, mai presus decīt atīt, a decis īn prezent să facă o donație uriașă din comoara sa identitară către Arhivele Naționale ale Statului Romān pentru a rămīne pentru totdeauna pe pămīntul țării, īn condiții de siguranță a un tezaur identitar, ca buletine de identitate īn eternitate pentru acest popor multimilenar.
Este dovadă de cultură și de educație īnaltă din partea autorului care astfel consolidează scutul identitar istoric și cultural al Romāniei de azi cu dovezi inestimabile, verificate, atestate, īn cheie dacoromānească.
Am primit spre sfirșitul iernii, cu mare interes invitația de a veni la Clocotici, localitatea de aproximativ 1 000 de locuitori īn care dl. Ivan Birta ține comoara sa, īn condiții modeste. Am călătorit noaptea, exact īn perioada īn care īn Gara de Nord intrau primii refugiați bulversați de evenimentele din Ucraina după īnceputul conflictelor militare care se derulează și acum īntre Federația Rusă și Ucraina.
Curios și grăbit, am examinat cu sete și curiozitate nestinsă (cred că de curiozitate am să mor) și fost uimit de calitatea documentelor, de valoarea inestimabilă a lor, de ingeniozitatea și grija cu care erau păstrate, de modul profesional de arhivare și mai ales de numărul, calitatea, locul, proveniența lor. Clocotici este prima localitate de o mie de locuitori care are onoarea de a fi capitala celei mai bogate biblioteci o veritabilă comoara de documente antice și medievale din Romānia, dacă nu mă īnșel, după cīte știu, din īntreaga lume. Așadar, buricul cunoașterii īn domeniu este īn prezent, acolo.
O academie pentru a fi academie adevărată trebuie să producă la infinit cunoaștere.
Acolo se află produse ale cunoașterii la nivel de academie europeană.
Nu m-am putut abține să răsfoiesc pe unele dintre documente ca să verific cīt pot, avīnd certificate naționale de traducător īn spaniolă, engleză, franceză și rusă obținute prin concurs național. Totodată am urmat cīțiva ani cursuri de arabă și chineză la care nu am mai avut pretenția de a mă prezenta la examene de traducător. Totuși am identificat documente īn sanscrită, tibetană, īn dialecte nord africane, pe līngă latină, greacă, slavonă, alte limbi balcanice vecine Romāniei și nu numai. Las plăcerea domniei sale să anunțe īn conferința publică din București descoperirile sale unice, inclusiv unele care doboară falsurile pe care cīteva manuale oficiale ale țării le susțin și care, din acest moment, nu vor mai fi prezente īn manualele școlare, de liceu sau universitare. Sper că vor fi recunoscute și puse īn circulație documentele autentice, cu marca Ivan Birta.
Trăim aici un moment istoric, lingvistic, spiritual de mare altitudine.
Nu mă pot pronunța la modul absolut asupra valorii acestor documente de valoare, unicate, unele dinaintea erei noastre, antice, medievale și pīnă prin secolele apropiate de finalul secolului XIX și XX. Nu am cum să le inventariez aici. Nu acesta este scopul pe care mi l-am propus. Sunt inestimabile, adică nu pot fi echivalate cu alte documente identitare, sunt unicate. Trebuie să fie oficializate, realizate īn copii legalizate catalogate și asigurate pentru a exista ca dovezi identitare naționale pentru siguranța existenței lor și a noastră peste milenii, mai departe. După ce vor fi evaluate de către specialiști autentici, catalogate, arhivate după toate normele arhivisticii, se vor pronunța oamenii din instituțiile de stat specialitate, iar măsurile stricte de siguranță a patrimoniului cultural național romānesc trebuie respectat la nivel internațional.
Mi-a mărturisit că ar dori să le doneze Academiei DacoRomāne (ADR) pentru că o astfel de comoară arhivistică este prea mult pentru o localitate rurală de līngă Reșița, īn Caraș-Severin. Acolo este găzduită īn camere asigurate īn mod serios, īntr-un castel adevărat, pe o īnălțime remarcabilă īntr-un mediu īmpădurit miraculos și spectaculos, imobil excelent restaurat și īntreținut. Īnconjurat de o grădină moștenită de la iluștri īnaintași acest castel este și sediu Asociației Romānilor din Balcani pe care a fondat-o domnia sa. Din nefericire, sediul legal al ADR din București este impropriu, iar cel din localitatea Traian- Ialomița este īn curs de amenajare. Covid -19 a avut un efect catastrofal și asupra ADR pentru că printre marile pierderi ale noastre au fost tocmai lingviști longevivi consacrați care ar fi putut desluși unele din documentele din arhiva Birta īn mai multe limbi clasice și asiatice, dar număprul lor și limbile străine cunoscute de ei nu sunt de ajuns. E nevoie de instituții de stat bine platite și competente, de o muncă susținută pe parcursul unor decenii. Prin urmare i-am sugerat domniei sale să facă această donație unei instituții de stat care are evidență documentară īnregistrată corespunzător, pază militară, să aibă spațiu corespunzător, conform legii patrimoniului cultural național și, mai ales, arhiviști și cercetători istorici profesioniști, dedicați, cunoscători ai limbilor pămīntului īntreg. Acolo trebuie să fie īn eternitate depozitate ca īntr-un tezaur identitar ce nu va mai fi scos niciodată din țară, īn nici o situație care s-ar abate asupra țării noastre.
Cariera domniei sale īn mare parte diplomatică și politico-diplomatică i-a permis să colinde prin lume după documente (a cochetat o vreme și cu afacerile, probabil), să găsească ținte precise și să achiziționeze documente de identitate despre cultura universală și cultura ancestrală a strămoșilor noștri.
Ivan Birta a făcut mai mult pentru Romānia decīt unele academii īntregi subvenționate de state.
Am primit cīteva cărți scrise de domnia sa, adevărate teze de doctorat, unicate ca teme și concluzii rezultate, unele de o valoare europeană integrală, altele īn curs de redactare. Este admirabil stilul caracteristic domniei sale de a redacta, de a prezenta adevărul, de a evalua și a cataloga, de a așeza la īnălțimea sa fiecare cuvīnt, fiecare propoziție tradusă, fiecare frază, fiecare pagină originală. Dacă ar fi putut cuprinde toate limbile vechi ale Terrei īn īnțelesul filologic, lingvistic, probabil că mult mai devreme ar fi fost remarcată munca sa neistovită pentru adevărul despre cultura și educația națională din vatra de formare a neamului romānesc. Oricum, ce poate face un om de unul singur īn fața unor adevăruri istorice de esența patrimoniului cultural național și universal? Firele albe de păr distinse atestă zbaterea și bucuria descoperirilor pe care le-a produs īn literatură, īn istoria limbii și atestarea documentară a culturii noastre.
Probabil că vor trece decenii pīnă se vor scoate la lumină, se vor traduce īn limba romānă și alte limbi, de preferință, īn limbile de circulație internațională toate comorile de care dispune dl. Birta īn splendoarea doveditoare a acestora despre noi, despre națiune, despre Romānia și lumea īn care trăim.
Ceea ce īl supără, īl surprinde īn mod neplăcut, făcīndu-l să spună ceva care se opune convingerilor, intențiilor sau așteptărilor, dorințelor sale, este că instituțiile de stat care sunt plătite pentru ceea ce a făcut domnia sa de o viață de om, nu numai că nu și-au īmplinit menirea lor, dar chiar unii reprezentanți din categoria experților cu pretenții academice l-au jignit cīnd le-a prezentat cīteva dintre ele, acuzīndu-l de uz de falsuri intelectuale, plastografii etc., pentru a-și mări meritele pe care nu le-ar fi avut și nu le-ar avea.
Așadar, deși face ceea ce trebuiau să facă instituțiile statului nostru, pe deasupra mai este și acuzat că vine cu falsuri, prezintă făcături, pentru a se lustrui pe sine. Pe de o parte, īnseamnă că acele instituții și personalul care s-ar fi exprimat īn acest sens, cu argumentele titlurilor și recunoașterea academică, deci cu autoritatea acordată la nivel academic, fie este incompetente, fie că din invidie sau prostie unii indivizi se pronunță aiurea, frīnīnd entuziasmul său, dorința sa de a fi util istoriei identitare a culturii și civilizației romānești, neamului nostru īn concertul valorilor culturale internaționale și universale. Iată cum prostia academică a unora ucide adevărul și īngroapă patrimoniului cultural etern al națiunii eterne. Ceea ce ne unește īn luptă este, din partea mea, faptul că Academia Romānă bugetară și tributară viziunii latiniste, romaniste a istoriei noastre, refuză să recunoască numeroasele dovezi rezultate din unele cercetări recente īn cheie dacică, daco-getică. Este cunoscut faptul că cei din sud ne-au numit geți, cei din apus daci, iar cei de la răsărit rumuni. Avem dreptul istoric să ne autodefinim. Noi suntem atlantodacoromāni urmașii atlanților īn Europa, atlantopelasgoramanovalaholatinoromanorumunotracog etovlahodacoromāni, pe scurt: DACOROMĀNI, fără cratimă licența FADRTDC), adică DACI, ROMĀNI! Nu dăm nume, nu este cazul să creăm falii la acest nivel.
Cert este că dl. Birta a trecut peste astfel de īntīmplări și a continuat cu credință și tenacitate să facă exact ceea ce a făcut cel mai bine īn viață, lăsīnd o moștenire uriașă Arhiva Ivan Birta. Și a īnvins. Dl. Birta este un īnvingător, cu o familie minunată, cu o carieră minunată, cu realizări superbe pentru neam și țară.
Personal, pe timpul unei expuneri īn cadrul unui simpozion organizat de mai multe societăți cultural-științifice, printre care și Academia DacoRomānă, īn Palatul Culturii din Drobeta Turnu Severin, mi-am exprimat īn mod public uimirea și admirația față de personalitatea domniei sale care a lăsat pur și simplu sala fără respirație. Atīt de uluitoare sunt unele din documentele prezentate, atīt de clare și bine exprimate erau īncīt am afirmat din prezidiu, īn șoaptă, acolo unde eram alături de alți direcționali ai simpozionului că īntr-o viață de om nimeni nu ar fi putut realiza așa ceva cu resurse proprii, īn interesul romānilor noștri. La final, am purtat o discuție īntre patru ochi pe īndelete cu domnia sa ca de la cercetător științific la cercetător științific. Vă asigur, a fost o īntīlnire de suflet, la mare altitudine, de neuitat.
Vocația de cercetător științific dedicat de o viață de om pentru ceea ce a realizat deja s-a finalizat prin lucruri excepționale. De aceea, acest om binemerită de la neamul nostru onoruri și titluri dintre cele mai īnalte și mai respectabile īn lumea academică. Practic, prin lucrările scrise, prin descoperirile făcute, concluziile pe care le-a extras din īndelungatele și complicatele cercetări pe care le-a dus la bun sfīrșit, domnia sa ar fi putut obținut o serie īntreagă de doctorate pentru fiecare lucrare īn țara noastră și nu numai.
Prezint scuzele mele īn numele Academiei DacoRomāne pentru incidentele și suferințele datorate unor oameni din Academia Romānă academie īn care, după de am demisionat din Armată, am lucrat īn calitate de cercetător științific la Institutul de cercetări juridice, unde am īndrăznit să obțin un doctorat īn drept (īn Academia Romānă).
D. Personalitatea Ivan BIRTA. Pentru toate cele de mai sus dl. Ivan Birta a devenit succesiv doctor īn dacoromānistică al Academiei DacoRomāne, doctor honoris causa al aceleiași instituții și... a primit cea mai īnaltă recunoaștere pe care o poate acorda Academia DacoRomānă: supremul Titlul și diploma de PĂRINTE AL PATRIEI.
Unde cultură și educație nu e, nimic nu e!
Īmi reamintesc faptul că īn urmă cu peste un deceniu, Academia DacoRomānă a primit īn cutia poștală de la sediul legal (o garsonieră din Drumul Taberei, zona Favorit), o invitație de la SVENSKA ACADEMIENS NOBELKOMMITTE pentru a face propuneri de candidați la PREMIUL NOBEL.
Astfel, de īndată ce am constatat la fața locului că la Clocotici există un om excepțional care a săvīrșit fapte de excepție pentru cultura și educația neamului nostru, aducīnd la lumină valori de mare interes național, am īntocmit īmpreună cu dl. Birta documentele necesare pentru DOSARUL DE CANDIDAT LA PREMIUL NOBEL īnaintat Comitetului Nobel la data de 16 mai 2022.
De azi īnainte IVAN BIRTA, prin Hotărīrea Senatului FUNDAȚIEI ACADEMIEI DACOROMĀNE Tempus DacoRomānia ComTerra, este președinte de onoare al Academiei DacoRomāne, alături de președintele īn eternitate, marele NICOLAE DENSUȘIANU.
GAUDEAMUS IGITUR! VIVAT, CRESCAT, FLOREAT!
DACIA VA RENAȘTE ĪN ROMĀNIA PRIN ADEVĂR, DREPTATE, MUNCĂ ȘI CREDINȚĂ!
Geo Stroe, un dac liber și neastīmpărat
Veniți cu noi!
București, 17.10.2 022 d.Chr.(după Christos),17 .10. 7 530 d.Fl. (de la Facerea Lumii),
17.10.12 022 d. Zm. (după Zamolse), 17.10.35 022 d.Th. (după Thoth Atlantul), 17.10.172 d.Em. (după Eminescu)
Răspunde cu citat
Marcaje