Despre înțelepciune și inteligență

[Remus Constantin Raclau]

Spuneam despre inteligență că te naști cu ea, iar despre înțelepciune că o dobândești în decursul vieții .

Există însă și o înțelepciune transcedentală, o înțelepciune care îți vine de dincolo de viața asta, dintr-o altă lume, dintr-o altă viață. Sunt tocmai acele intuiții pe care le avem și care ne conduc spre rezolvarea favorabilă a anumitor situații pe care nu le-am mai întâlnit în această viață, dar pe care este foarte probabil să le fi întâlnit într-o altă viață a noastră, sau să le fi întâlnit alte persoane, fie în această viață, fie în alte vieți, din lumea asta, sau din altă lume, iar această informație să ne vină, sau mai bine spus, să ne parvină pe calea intuiției, printr-o metodă pe care deocamdată nu o știm.

Știm doar că putem avea acces la acest tip de informații prin conștientizarea, acceptarea, asumarea și aplicarea la nivel subtil a principiilor ”Legii Universale a Rezonanței”, conform căreia este suficient să rezonăm cu o anumită problemă, să ne concentrăm pe ea până ajungem să vibrăm pe aceeași lungime de undă cu acea problemă, pentru a avea acces la Conștiința Universală care știe totul despre acea problemă întrucât această Conștiință Universală este depozitara tuturor experiențelor trăite, nu doar de către toate persoanele care au trăit vreodată, ci și de toate entitățile conștiente din univers, de la care, din momentul în care reușim să ne aliniem vibrațional, ne vin, pe cale intuitivă sau inspirațională, sugestii și idei cu posibile moduri de rezolvare, sau metode prin care s-ar putea soluționa aceste probleme.

Spuneam despre inteligență că este nativă, că te naști cu ea, ceea ce presupune că aceasta ar funcționa doar în această viață și doar în această dimensiune a universului în care trăim. Și mai cred că fiecare persoană își are propriul ei nivel de inteligență, în fiecare dintre viețile pe care le trăiește prin reîncarnările succesive ale sufletului său. Intuitiv, mi se pare normal să fie așa, întrucât fiecare viață adaugă un nou nivel calitativ al inteligenței subtile, corespondent cu experiențele trăite în această cea mai recentă viață, care se adaugă la tezaurul de inteligență acumulat succesiv, în fiecare dintre viețile sale anterioare pe care le-a trăit .

Cum ne vine si cum functionează inteligența înnăscută ?

Inteligența se transmite la urmași prin informație genetică, odată cu toate celelalte informații referitoare la achizițiile cele mai de preț ale generațiilor anterioare constituite în ”zestrea genetică” a speciei, care permit îmbunătățirea capacității de supraviețuire, de adaptare la condițiile de mediu, de conservare și de perpetuare a speciei și se manifestă pe toată durata vieții celui care le primește, sub formă de instincte, intuiții și predispoziții .
Aceste îmbunătățiri ale speciei se referă la dotarea fiecărui urmaș cu un complex de particularități anatomo-fiziologice și de natură spirituală, concretizate prin anumite calități specifice privind performanțele, capacitățile și abilitățile fizice și senzitive, dar și cu predispoziții către obținerea de performanțe în ceea ce privește activitatea cerebrală.

Ce este și cum se manifestă o predispoziție ?

În primul rând expresia cea mai folosită este cea de ”predispoziție către”!
Aceasta ne duce automat cu gîndul la o anumită direcție de acțiune sau manifestare. Astfel, inseamnă că o persoană poate avea predispoziții către anumite activități sau către anumite forme de expresie sau manifestare personale, în sensul unei ușurințe de a gândi, de a spune sau de a face ceva, într-o anumită direcție, într-un anumit domeniu, ușurință care, odată individualizată, conștientizată, înțeleasă în profunzime și acceptată, conduce inevitabil la o preferință de a urma cu prioritate sau de a se manifesta cu succes în acea direcție.

Despre acest tip de persoane se spune că au talent la ceva, că au har, că au darul, sau vocația de a face bine ceva, ori că au chemarea sau pornirea către un anumit ceva, că manifestă o anumită aptitudine, înzestrare, înclinație, sau aplecare (imaginați-vă ușurința de a coborâ o pantă) către anumite activități sau acțiuni…, o anumită naturalețe în a le întreprinde, ceea ce îi va conduce către succesul public, de unde le vor veni aprecieri și prețuire, urmate după cum e logic și normal, de o anumită motivație, atracție și preferință de a-și urma cu preponderență talentul, vocația și harul în viață.

Partea mai puțin plăcută și utilă a acestor înzestrări native este că pe aceeași cale pot fi transmise și o serie de defecte, inadaptabilități ori disfuncționalități, așa cum ar fi de exemplu anumite sensibilități sau vulnerabilități, manifestate printr-o receptivitate crescută a organismului față de anumite boli, nerezolvate încă favorabil de către specia respectivă printr-un răspuns imunitar adecvat.

Inteligența te naști cu ea sub forma unei predispoziții către cunoaștere către înțelegere, care se activează în anumite momente și în anumite direcții poate să fie o predispoziție spre o înțelegere …

Sunt mai multe tipuri de inteligență: Inteligență științifică, inteligență emoțională, inteligentă Socială, inteligent relațională; unii au o inteligență în a înțelege mai bine cifrele, alții cuvintele, alții conceptele, iar alții fenomenele. Vorbim despre înclinații sau predispoziții predilecte ( preponderente), adică despre zone de gândire și acțiune cu un grad mai mare de înțelegere într-una sau mai multe din aceste direcții, pentru că omul este un conglomerat complex din toate acestea.

La unii oameni sunt anumite direcții de manifestare mai profunde, mai acute, mai intense, iar altele mai puțin intense, iar omul le are pe toate, dar unele se manifestă cu mai mare forță, în timp ce altele, cu mai puțină .

Iar de aici vine și capacitatea omului de acumula înțelepciune în această viață, în acest corp, în acest context, adică la ceea ce vine din trecut se adaugă ceea ce este acum ar fi inteligența sufletului, a spiritului tău, prin care ceea ce ai acumulat în viața asta îți vine în mod direct prin gânduri, iar ceea ce vine din viețile trecute, sunt în formă de intuiții, prin subconștient, un subconștient care acumulează și cunoștințele din alte vieți, la care conștientul are acces, prin consultarea Subconștientului Colectiv din memoria planetei, prin apel la înțelepciunea planetei, la ceea ce se spune de către inițiați că ar fi Egregorul Colectiv.

Ce este Egregorul Colectiv?

După spusele inițiaților, Egregorul Colectiv este un soi de nor informațional, care gravitează în jurul planetei, și în care se acumulează toate informațiile provenind de la toate gândurile tuturor oamenilor, de-a lungul vieții lor.
Ceea ce presupune că atunci când ne gândim la ceva, odată terminat acel gând el nu se pierde ci se depozitează în eter, alături de toate celelalte gânduri ale noastre, și ale tuturor trăitorilor de pe acest pământ, din toate timpurile, de la apariția omului conștient și nu doar până azi, ci până la ultimul gând al ultimului trăitor de pe acest pământ…

Acest egregor există ca un imens rezervor de înțelepciune la care noi ne putem cupla, în anumite condiții.
Bineînțeles esențial este ca în momentul în care am auzit de acest concept, să încercăm să-l înțelegem, și să acceptăm că există, apoi să intuim cum funcționează, după care prin exercițiu, să începem să-l simțim, în mod intim, să rezonăm cu el. și abia aici vom putea încerca să lucrăm cu el .

Și atunci, cei care au avut răbdarea de a parcurge acești pași vor fi în stare să acceseze cunoștințe care nu vin din propria experiență, din propriile eforturi lumești de a cunoaște, de a extrage concluzii din aceste experiențe de cunoaștere, ci vin din înțelepciunea planetară a speciei, acumulată în egregorul comun, la care au contribuit cu gândurile lor, toți reprezentanții speciei umane care au trăit de-a lungul timpului pe acest pământ.

În acest egregor găsim spre exemplu toate gândurile reunite în memoriile scrise sau doar enunțate, ale tuturor marilor gânditori ai planetei, toate învățăturile regăsite în viețile sfinților, profeților și maeștrilor spirituali, din toate religiile și curentele spirituale ale lumii și la care putem avea acces, fără prea mult efort, prin mijlocirea preoților, a predicatorilor și ale maeștrilor spirituali ale acestor religii .