Biserica cruciaților: Rotonda din Geoagiu

[latan.elena]

Biserica cruciaților: Rotonda din Geoagiu



Până în primăvara acestui an județul Hunedoara îmi era o destul de mare necunoscută. Știam câte ceva despre istoria îngropată acolo (cetățile dacice) , de Castelul Huniazilor și de câteva biserici de piatră, dar până nu am ajuns în județ și am început să bat drumurile asfaltate și pe cele pietruite, nu am realizat cât de bogat este județul. Dacă autoritățile locale și naționale ar fi mai inteligente, județul Hunedoara ar putea fi județul cel mai vizitat de turiști.Despre plaiurile și obiectivele ce mi-au plăcut în Hunedoara am mai reușit să scriu câte puținîn mini-serialul România mea: despre Biserica din Densuș, despre biserica din Strei, despre biserica din Sântămăria de Piatră, cetatea Devei și despre Sarmizegetusa Regia.De data aceasta vreau să amintesc despre orășelul Geogiu, cunoscut mai mult ca stațiune balneară.Redau în întregime lista obiectivelor de pe un panou aflat la intrarea în localitate (dintr-un proiect REGIO):

Obiective istorice de patrimoniu

1. Castrul de la Cigmău, sat Cigmău
2. Batalia de la „Câmpul Pâinii”, sat Aurel Vlaicu
3. Drumul roman, oraș Geoagiu
4. Complexul de băi termale, stațiunea Geoagiu Băi
5. Biserica ortodoxă „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, sat Băcaia
6. Biserica ortodoxă „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, sat Bozeș
7. Biserica ortodoxă „Sfântul Niolae”, orașul Geoagiu
8. Capela Romanica sau Rotonda, oraș Geoagiu
9. Biserica Reformată, oraș Geoagiu
10. Monumentul și Casa natală Aurel Vlaicu, sat Aurel Vlaicu

Obiective turistice

1. Cascada Clocota, stațiunea Geoagiu Băi
2. Grota Haiducilor, stațiunea Geoagiu Băi
3. Peștera Prăbușită, sat Cigmău
4. Peștera Zidită, satul Mada
5. Izvorul termal 1, stațiunea Geoagiu Băi
6. Izvorul termal 6, stațiunea Geoagiu Băi

Zona protejate și puncte de belvedere

1. Cheile Măzii, satul Mada
2. Cheile Cibului, sat Cib
3. Cetatea zidită de la Ardeu, sat Ardeu

Nu mă opresc doar la aceasta enumerare, vreau să prezint unul dintre cele mai stranii monumente din România.

Capela Romanică sau Rotonda

Rotonda de la Geoagiu, la fel ca alte edificii de piatră din Hunedoara (în special cele din Țara Hațegului), își adjudecă titlul de „cea mai veche biserică de piatră din România”. Într-o luptă în care istoricii intervin prea puțin, pasionații de istorie o dau drept câștigătoare pe cea din Rotonda, cu mențiunea că Biserica din Densuș este cea mai veche biserică din România în care s-a slujit fără întrerupere opt-nouă secole. Fac o mică paranteză pentru a aduce în discuție vorba cuiva din Sântămărie Orlea: cea mai veche biserică din piatră e a lor, a celor din Sântămârie Orlea (ridicată undeva între anii 1270-1330) pentru că este singura biserică dintre cele pomenite, restul fiind niște simple capele nobiliare.



Cea mai veche biserică din țară?

Revenind. Clădirea are formă circulară și este singura clădire de acest fel de pe teritoriul României care a rezistat trecerii anilor. De amintit că bisericile de tip rotonde au fost între primele forme de lăcașuri de cult din Europa Centrală. La construcție s-au folosit cărămizi romane și pietre de rău. În jurul ei au fost descoperite mai multe morminte, unele din vremea regelui Ladislau I (1077-1095), altele ajungând până spre secolul al XVIII-lea.











Putem spune că Rotonda a intrat în circuitul turistic în anul 2012, deși „circuit turistic” este un termen prețios. Ideea este că se poate vizita și nu există taxă de intrare. Ca lucrurile să fie și mai interesante, Rotonda este într-o curte în care se mai află un monument medieval, o biserică reformată de prin secolul al XIV-lea (dacă spuneam că nu există taxă de intrare, se poate face o donație în cutia din interiorul bisericii reformate). Dar despre biserica reformată voi scrie mai multe într-un articol separat.

Cruciații care au ctitorit rotonda

O legendă locală spune că biserica ar fi ridicată de niște cruciați care se întorceau de la Ierusalim pe drumul roman care străbătea Valea Geoagiului. Dacă este doar o legendă, nu știm, dar știm că la finele secolul al XI-lea Rotonda era în stăpânirea familiei nobiliare Akos, cea care controla zona Geogiu la acea vreme.


Trecând peste disputele privind cea mai veche biserică din țară, Rotonda din Geoagiu este unică.

Vă recomandăm:

• Documentarul „Biserici fortificate ale sașilor din Transilvania” produs de Noi Media Film (cu subtitrare în română, engleză, franceză, spaniolă, italiană, germană)
• Abumul „Transilvania” de Florin Andreescu: Acest album de lux oferă o perspectivă completă asupra regiunii Transilvaniei, neignorând niciuna dintre faţetele sale. Identificată cel mai adesea cu burgurile clădite după model german şi bisericile fortificate, Transilvania înseamnă mai mult decât atât. Descoperiţi celelalte atracţii ale sale în acest album inedit!
• „Istoria Transilvaniei” de Ioan-Aurel Pop și Ioan Bolovan: „Toleranţa” transilvană a însemnat, în funcţie de realitate, dar şi de interpretarea fiecăruia, acceptare şi respingere în acelaşi timp, primire şi excludere, egalizare şi segregare, dând societăţii o formă şi o funcţionare sui generis. Cartea aceasta îşi propune să arate cum s-a putut produce acest lucru de-a lungul timpului, care au fost priorităţile şi cum au evoluat lucrurile deopotrivă în context local, regional, naţional şi european.
• „Transilvania. Un patrimoniu în căutarea moștenitorilor săi” de Sergiu Nistor

Dă mai departe:



Sursa:

Biserica cruciaților: Rotonda din Geoagiu – Lumea lui Fede

[latan.elena]

Fenomenul luminos uimitor observat în cea mai veche ...

https://adevarul.ro › locale › hunedoara › fenomenul-lu...




1 iun. 2022 — Cea mai veche biserică din România se comportă ca un imens ceas solar. Fenomeniul straniu a fost remarcat de pasionaţii de astronomie.



Fenomenul luminos uimitor observat in cea mai veche ...

https://ziare.com › deva › stiri-actualitate › fenomenul-l...




1 iun. 2022 — Cea mai veche biserica din Romania se comporta ca un imens ceas solar. Fenomeniul straniu a fost remarcat de pasionatii de astronomie.



Fenomenul luminos uimitor observat in cea mai veche biserica din ...

https://www.libnet.ro › fenomenul-luminos-uimitor-obs...



Cea mai veche biserica din Romania se comporta ca un imens ceas solar. Fenomeniul straniu a fost remarcat de pasionatii de astronomie.



Fenomenul uimitor care apare în cea mai veche biserică din ...

https://playtech.ro › stiri › fenomenul-uimitor-care-apar...




4 iun. 2022 — Un fenomen uimitor s-a petrecut în cea mai veche biserică din România. ... autorul studiului „Fenomene luminoase la Rotonda din Geoagiu”.



Fenomenul luminos uimitor observat în cea mai veche biserică din ...

http://centruldepresa.ro › stiri › fenomenul-luminos-ui...




Cea mai veche biserică din România se comportă ca un imens ceas solar. Fenomeniul straniu a fost remarcat de pasionaţii de astronomie. Citeste stirea aici ...






Daniel Guţă, Adevarul - NewsKeeper

https://newskeeper.ro › statistici › autor › sursa=ADEV...





4025, articole publicate pe Adevarul, 46, in iun. 2022 ... 2022, Fenomenul luminos uimitor observat în cea mai veche biserică din România.



Biserica veche din România unde se petrece un fenomen ...

https://spynews.ro › Actualitate › Stiri interne




1 iun. 2022 — Cea mai veche biserică din țara noastră. hunedoara.adevarul.ro. Biserica veche din țara noastră unde se petrece un fenomen luminos miraculos ...



Vă recomandăm să mai citiţi: Ocupaţia care a smuls din depresie o bătrână ... Fenomenul luminos uimitor observat în cea mai veche biserică din România.





Navigare în pagini

1

2

3

4

5

6

7

Înainte

Fenomenul luminos uimitor observat în cea mai veche biserică din România.



https://www.google.com/search?q=Adev...KLE73SOoMxQC0M

[latan.elena]

Rotonda din Geoagiu, cea mai veche biserică de zid din țară, construită cu materiale din castrul roman Germisara



În localitatea Geoagiu (jud. Hunedoara), se poate ajunge la cea mai veche biserică de zid din România. Odată ajunși în fața monumentului creștin, surpriza este dublă, pentru că în aceeași curte sunt de fapt două biserici cu valoare de monument istoric și de o valoare inestimabilă. Dacă prima este cunoscută ca și „Capela Romana” sau „Rotonda”, cea de a doua este „Biserica Reformată”. Ce au în comun cele două clădiri, în afară de fatul că se află în aceeași curte – este faptul că sunt în custodia Bisericii Reformate și amândouă sunt construite din materiale refolosite, recuperate din construcțiile romane din apropiere, precum cunoscuta Biserică Sfântul Nicolae din Densuș (sec. XIII). Rotonda, cea care respectă forma altarelor geto – dacice – precum „Rotonda lui Galeriu” de la Salonic (antica Săruna getică; Grecia), sau altarele din insula Samotrace (Grecia) și sanctuarele de la Sarmisegetusa Regia (Orăștie) – a fost construită pe la anul 1100, probabil imediat după schisma creștină și folosește un stil de construcție neobișnuit, circular, ca un turn aducând oarecum aminte de turnul Bisericii Sfântului Mormânt din Ierusalim, sau de turlele bisericilor noastre ortodoxe. În lăcaşul de cult nu se mai ţin slujbe şi poate fi vizitată doar ca muzeu. Diametrul interior al navei bisericii este de 5,5 m iar lungimea (navă și absidă) este de 7,50 m în interior și 9,50 m în exterior.

Declarată cu cod LMI: HD-II-m-A-03316 în Lista Monumentelor Istorice, acestă biserică este o raritate în cadrul arhitecturii romanice din Transilvania datorită planului circular și a materialelor de construcție recuperate din castrul roman. În literatura de specialitate există puține referiri la aces tunic monument de cult. Edificiul este singura rotondă in țară care se mai află în picioare și poate fi văzută. Mai puţin cunoscută de turişti, chiar şi de către cei care vizitează frecvent staţiunea Geoagiu-Băi, Biserica Rotonda impresionează prin vechimea şi forma ei ciudată. Potrivit istoricilor, a fost construită în secolele XI – XII, în vremea regelui Ladislau I al Ungariei, fiind astfel considerată cea mai veche biserică medievală din ţară. Din acea perioadă datează şi primele morminte aflate în jurul lăcaşului religios. Legenda spune că bisericuţa, cu ziduri groase din cărămidă romană şi din piatră de râu, a fost opera unor cruciaţi care se întorceau din Ierusalim pe drumul roman care străbătea Valea Geoagiului. Rotonda a fost folosită ca biserică, apoi a fost transformată în capelă, pentru că în vecinătatea ei, trei secole mai târziu, a fost ridicată o altă biserică. Primii proprietari ai „Rotondei“ au fost nobilii din familia Akos din Geoagiu, iar arheologii au descoperit în curtea şi în incinta ei 172 de morminte. Copiii erau înhumaţi în interiorul Rotondei, iar maturii în exteriorul acesteia, după arată rezultatele săpăturilor arheologice. Activităţile de cercetare nu au scos însă la iveală întreaga poveste a clădirii. Au trecut aproximativ 800 de ani de la zidirea edificiului din piatră de la Geoagiu. Pentru oamenii din orăşelul cu 6.000 de locuitori, înfiinţat pe ruinele aşezării daco-romane Germisara, „biserica ungurească“, aşa cum i se spune Rotondei, nu reprezintă un mister. „Ne-am obişnuit cu ea şi poate de aceea nu o considerăm ieşită din comun, deşi pare veche de când lumea. E pustie mai tot timpul. Doar vara, când vin copiii în tabăra şcolară, locul ne mai atrage şi nouă atenţia“, spune Vasile Ispas, un tânăr din localitate, care locuieşte în vecinătatea bisericii. Din strada care duce spre izvoarele termale din Geoagiu şi spre ruinele castrului roman din localitate, Rotonda pare un monument uitat. Până în urmă cu câţiva ani, nu existau nici indicatoarele care să îi îndrume pe vizitatori spre ea. Situaţia lăcaşului s-a mai schimbat între timp. Au fost montate panouri informative, iar cei care au bisericuţa în grijă îi invită pe turişti să o vadă.

Rotonda se află în curtea unei tabere de copii administrată de Asociaţia Tinerilor Creştini din Transilvania, cu sediul în Cluj-Napoca. În aceeaşi curte, la adăpostul unor pini bătrâni, turiştii descoperă o altă biserică medievală, veche din secolul al XVI-lea. Biserica vecină a fost ridicată în stil gotic, din cărămidă şi pietre funerare romane, iar poarta de intrare în lăcaşul de cult reformat este străjuită de statuetele a doi lei, vechi de aproape un mileniu (posibil statui recuperate din castrul roman?). Cele două construcţii sunt deschise mai tot timpul, însă doar în biserica gotică mai au loc slujbe religioase. „Comunitatea reformată din Geoagiu mai numără doar câteva persoane care participă la slujbe, iar acestea au loc cam o dată pe lună. Totuşi, în ultimii doi ani, de când au fost montate panourile informative şi indicatoarele spre monumentul istoric, au început să vină turişti în număr mai mare să viziteze Rotonda. În plus, în lunile de vară, vin copii şi tineri în centrul nostru, în curtea căruia se află cele două monumente“, a declarat Zoltan Takacs, administrator al centrului de tineret din Geoagiu. Potrivit acestuia, în viitorul apropiat vor avea loc lucrări de restaurare a edificiilor. Autorităţile din Geoagiu susţin la rândul lor că se vor implica în promovarea turistică a monumentului istoric.

Un alt monument aflat în aceeași curte este Biserica Reformată. Aceasta este construită în secolul XVII -lea, are o lungime de 20 de metri și o lățime de 10 metri, cu un turn de 20 de metri. Și aceasta are o particularitate și anume turnul nu are ferestre. Pereții sunt și ei construiță cu materiale romane probabil aduse de la castrul din Cigmău. Dealtfel pietrele funerare cuprinse în pereți au făcut obiectul unui studiu al specialiștilor de la Universitatea din Oxford (Marea Britanie).

Materialele de construcție folosite la cele două biserici au fost recuperate din ruinele castrului roman Germisara, cunoscut de altfel ca și castrul roman de la Cigmău, aflat în apropiere. Acesta a fost un castru de unitate auxiliară, aflat alături de o așezare civilă, localizat la sud de satul Cigmău, în imediata apropiere de localitatea Geoagiu, județul Hunedoara. Situl arheologic din epoca romană de la Cigmău, cunoscut ca și „Cetatea Uriașului” sau „Cetatea Urieșilor” – se află pe platoul Turiac, prima terasă a Mureșului, circa 2 km de la Geoagiu spre Simeria, în satul Cigmău, pe malul drept al Mureșului. Inițial, amplasamentul nu a putut fi determinat cu certitudine absolută, deoarece în zona în care există ruine antice romane nu au fost executate săpături sistematice. Până în anul 1990 pe întreaga suprafață a castrului au fost efectuate lucrări agricole, ce au dus la distrugerea parțială, sau în unele porțiuni chiar totală, a zidurilor. În decursul timpului, tot din această zonă, a fost recuperată piatră de către locuitorii așezărilor din apropiere folosită la diferite construcții. Abia în anul 2000 au început săpături la situl arheologic situat între localitățile Bobâlna și Geoagiu, pe malul drept al râului Mureș, la punctul „Dealul Urieșilor”, aflat la aproximativ 8 km de complexul termal roman Germisara, cunoscut și sub numele de „Thermae Dodonae”. În acest castru a fost cantonată unitatea militară Numerus Singulariorum Britannicianorum, precum și subunități ale Legiunii a XIII-a Gemina, dovadă fiind cărămizile ștampilate descoperite aici. Descoperirea efectivă a castrului a avut loc în septembrie 2007. El este considerat de specialiști foarte important pentru că apăra vechiul drum imperial care unea capitala Daciei romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de Micia (Vețel) și Apulum (Alba Iulia), dar și exploatările de aur din Munții Apuseni (Zlatna și Roșia Montană). Spre deosebire de majoritatea castrelor militare romane, care au formă rectangulară, castrul de la Cigmău-Germisara, clădit fiind pe o culme, urmărește întocmai forma accidentată a terenului.

Suprafața castrului este de aproape 2,4 ha, fiind o construcție foarte mare pentru numărul relativ mic de soldați. În castru erau cantonați 400-500 de militari, față de 800 cât avea o cohortă. Dimensiunile maxime ale castrului de la Cigmău sunt 320 de metri lungime și de 170 de metri lățime, de la nord la sud. Castrul era legat de așezarea civilă, de termele de la Geoagiu Băi și de cariera de andezit printr-un drum principal. Castrul era străbătut de două drumuri principale: unul de la nord la sud și celălalt de la est la vest. Aceste drumuri erau realizate din pietriș amestecat cu nisip și erau prevăzute cu rigole care colectau apele pluviale de pe acoperiș și drum. În această zonă a fost descoperit un denar republican din argint, emis de Marcus Antonius în anii 32-31 î.Hr., un dupondiu din bronz, din timpul împaratului Nerva (97 d.Hr.), un sesterț din bronz emis de Traian și datat 103-110 d.Hr. (?), iar cea mai recentă monedă fiind un dupondiu din bronz de la Otacila Severa, datat 244-248 d.Hr. Prin datarea monedelor, se consideră că acest castru a funcționat neîntrerupt cel puțin în intervalul cuprins între anii 100-250 d.Hr.


Sursa:

Rotonda din Geoagiu, cea mai veche biserică de zid din țară, construită cu