Virtuţile (Iubirea – Liniştea)

[latan.elena]

Virtuţile (A fi imun – Curăţia)
Virtuţile (Desăvârşirea – Isteţimea)
Virtuţile (Iubirea – Liniştea)
Virtuţile (Meditaţia – Răsplata)
Virtuţile (Rânduiala – Voinţa)

Iubeşte sărăcia lui Hristos, ca să te îmbogăţeşti cu dumnezeirea Lui. 2.9Iubirea adevărată este iubirea faţă de Dumnezeu. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)Iubirea adevărată impune, ca şi monahismul, asceză şi sfinţenie. (Paul Evdokimov)Iubirea aproapelui. 12.3Iubirea desăvârşită. 12.3Iubirea este împărăteasa şi doamna tuturor virtuţilor. (Sfântul Simeon Noul Teolog)Iubirea este o cale spre desăvârşire. (Origen)Iubirea este singura forţă capabilă să transforme un inamic într-un prieten. (Martin Luther King)Iubirea este singurul lucru care activează inteligenţa şi creativitatea, care ne purifică şi ne eliberează. (Paulo Coelho)Iubirea este sursa tuturor formelor de bine. (Părintele Dumitru Stăniloae)Iubirea de Dumnezeu. 9.22Iubirea este adevărata energie a vieţii. (Paulo Coelho)Iubirea este aripa dăruită de Dumnezeu sufletului, pentru ca să urce până la El. (Michelangelo)Iubirea este o forţă care transformă şi face ca sufletul omului să fie mai bun. (Paulo Coelho)Iubirea este singura forţă capabilă să transforme un inamic într-un prieten. (Martin Luther King)Iubirea este sursa tuturor formelor de bine. (Părintele Dumitru Stăniloae)Iubirea faţă de Dumnezeu, datoria cea mai sfântă a omului. 9.19Iubirea nu se poate defini. (Părintele Serafim Joantă)Iubirea şi smerenia sunt sinonime. (Maica Gavrilia Papaianis)Iubirea tuturor oamenilor, în aceeaşi măsură, fără nicio deosebire. 12.3Iubirea vrăjmaşului. 2.14, 6.15Iubirea, porunca lui Dumnezeu. 8.5Iubirea, sursa care alimentează întotdeauna starea de jertfă. 9.5Iubirea/A fi patriot nu e un merit, e o datorie. Numai cine nu socoate iubirea de Ţară drept o datorie e în stare să se laude cu ea. (George Topârceanu)A iubi înseamnă a fi în comunicare cu celălalt şi a descoperi în el scânteia lui Dumnezeu. (Paulo Coelho)A iubi pe cel drag este un lucru al firii; a iubi pe vrăjmaş este un lucru al harului. (Sfântul Ioan Gură de Aur)A iubi ţine puţin, a uita ţine mult. (Pablo Neruda)A iubi pe duşmani nu înseamnă a iubi răul, nici necredinţa sau desfrânarea sau hoţia, ci înseamnă a iubi pe hoţ, pe necredincios, pe desfrânat nu pentru că păcătuiesc, că prin asta întinează numele de om, ci pentru că sunt oameni şi făpturi ale lui Dumnezeu. (Cuviosul Clement Alexandrinul)A spune adevărul, este cel mai mare dar al iubirii. (Patriarhul Fotie)A şti să suferi înseamnă a putea iubi totul. (Vladimir Ghika)A-i iubi pe vrăjmaşi, înseamnă a-L iubi pe Dumnezeu. (Sfântul Ioan Gură de Aur)Armonia este iubire pură, fiindcă iubirea e un concert. (Lope de Vega)Ca să te laşi iubit de altul, trebuie să renunţi total la tine însuţi. Este o profundă şi statornică asceză. (Teologul Paul Evdochimov)Căci Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. (Ioan 3.16)Căutaţi iubirea şi trăiţi-o cu smerenie. (Valeriu Gafencu)Când spunem că Dumnezeu este iubire, spunem că El se comunică pe Sine la infinit. (Soren Kierkegaard, filosof şi teolog danez)Cel care-şi iubeşte vrăjmaşul este făcător de minuni. (Sfântul Dimitrie al Rostovului)Cine cruţă toiagul său îşi urăşte copilul, iar cel care îl iubeşte îl ceartă la vreme. (Solomon 13.24)Cine iubeşte pe Dumnezeu să iubească şi pe fratele său. (I Ioan 4.21)Credinţa este jerfa de iubire pe altarul inimii. (Sfinţii Părinţi)Cu cât judeci mai mult cu atât iubeşti mai puţin. (Honoré de Balzac)Dacă Dumnezeu este iubire, cel care nu are iubire este lipsit de harul dumnezeiesc. (Sfântul Vasile cel Mare)Dacă eşti iubitor de învăţătură, fă-te iubitor şi de osteneală. Căci simpla cunoştinţă îngâmfă pe om. (Sfântul Marcu Ascetul)Dacă există în lume o forţă, care poate să depăşească frica pe deplin, să nimicească orice pericol, să rămână nepăsătoare la orice pagubă până pe patul de moarte, această forţă este iubirea. (Poetul bengalez Rabindranath Tagore)Dacă judeci oamenii, nu vei mai avea timp să îi iubeşti. (Maica Tereza)Daţi deci tuturor cele ce sunteţi datori: celui cu darea, darea; celui cu vama, vamă; celui cu teama, teamă; celui cu cinstea, cinste. Nimănui cu nimic nu fiţi datori, decât cu iubirea unuia faţă de altul; că cel care iubeşte pe aproapele a împlinit legea. (Romani 13.7, 8)De aceea îţi zic: Iertate sunt păcatele ei cele multe, căci mult a iubit. Iar cui se iartă puţin, puţin iubeşte. Şi a zis ei: Iertate îţi sunt păcatele. (Luca 7.47, 48)De aproape două mii de ani ni se predică să ne iubim, iar noi nu sfâşiem. (Mihai Eminescu)De vrei să primeşti laudă de la oameni, iubeşte mai întâi mustrarea pentru păcate. (Sfântul Marcu Ascetul)Deci Iisus, când a văzut-o plângând şi pe iudeii care veniseră cu ea plângând şi ei, a suspinat cu duhul şi S-a tulburat întru Sine. Şi a zis: Unde l-aţi pus? Zis-au Lui: Doamne, vino şi vezi. Şi a lăcrimat Iisus. Deci ziceau iudeii: Iată cât de mult îl iubea. (Ioan 11.33-36)Doamne, ajută-mă ca, aşa cum am iubit păcatul, să Te iubesc pe Tine. (Fericitul Augustin)Domnul iubeşte atât de mult pe om, încât îi dă darurile Duhului Sfânt. (Cuviosul Siliuan Atonitul)Dumnezeu este singurul care nu uită să iubească nici în mânia Sa. (Vladimir Ghika)Dumnezeu ne ia ca pe nişte copii şi ne arată într-o legănare iubirea Sa divină. (Părintele Dumitru Stăniloae)Eu nu mă mai tem de Dumnezeu, pentru că Îl iubesc pe El. (Sfântul Antonie cel Mare)Eu pe câţi îi iubesc îi mustru şi îi pedepsesc; sârguieşte dar şi te pocăieşte. Iată, stau la uşă şi bat; de va auzi cineva glasul Meu şi va deschide uşa, voi intra la el şi voi cina cu el şi el cu Mine. Celui ce biruieşte îi voi da să şadă cu Mine pe scaunul Meu, precum şi Eu am biruit şi am şezut cu Tatăl Meu pe scaunul Lui. Cine are urechi să audă ceea ce Duhul zice Bisericilor. (Apocalipsa 3.19-22)Experienţa ne învaţă că iubirea nu constă ca doi oameni să privească unul la altul, ci a privi amândoi în aceeaşi direcţie. (Antoine de Saint-Exupéry)Fericit este sufletul care iubeşte smerenia şi lacrimile şi care urăşte gândurile cele rele. (Cuviosul Siluan Atonitul)Gelozia e fiica iubirii pe care însă de multe ori o ucide cu veninul ei. (Lorenzo Stramusoli)Hristos este prezent în potirul din Sfântul Altar, dar şi în fiecare om sărac, umilit, în fiecare om care suferă şi aşteaptă de la noi un semn al iubirii frăţeşti milostive. (Sfântul Ioan Gură de Aur)Iertarea noastră de către Dumnezeu depinde de iertarea noastră faţă de aproapele. Aici nu e vorbă goală, e nenorocire. Cine nu iartă, nu iubeşte. Cine nu iartă şi cine nu iubeşte pe om, nici pe Dumnezeu nu-L iubeşte. În viaţa de toate zilele, ne înţepăm unul pe altul, ne mâhnim şi fără îndoială ne tulburăm, ne răzvrătim. Vin aici, la noi, cei care au nişte duşmani şi încep să se roage: “Să-i trăznească Dumnezeu, să-i facă praf şi pulbere”. Uităm că avem de împlinit nişte porunci dumnezeieşti, că trebuie să ne rugăm pentru duşmanii noştri. Poate că cea mai mare virtute este iubirea de vrăjmaşi, sau măcar să te rogi pentru ei, sau măcar să nu te răzbuni pe ei. Lasă-L pe Dumnezeu să facă dreptate, nu judeca slugă străină. “A Mea e răzbunarea”, zice Domnul. Este bine să fim conştienţi că există o pronie dumnezeiască şi că nimic nu se întâmplă în lumea aceasta, fără ca să nu ştie Dumnezeu. (Părintele Sofian de la Antim)Indiferenţa este cea mai puternică armă din univers. Ea face tot ce atinge lipsit de sens. Iubirea şi ura nu au nicio şansă împotriva ei. (Juan Vinge)Iubesc muzica cu patimă. Muzica e pentru mine un prilej de inspiraţie, dar câteodată un motiv de durere. (Gala Galaction)Iubesc trădarea, dar urăsc pe trădător. (Iulius Cezar)Iubeşte şi fă ce vrei! (Fericitul Augustin)Iubeşte-ţi sufletul tău şi-ţi mângâie inima ta şi departe de la tine goneşte întristarea, că pe mulţi i-a omorât întristarea şi nu este folos întru ea. (Ecclesiasticul 30.23, 24)Iubi-Te-voi Doamne, vârtutea mea. Domnul este întărirea mea şi scăparea mea şi izbăvitorul meu, Dumnezeul meu, ajutorul meu şi voi nădăjdui spre Dânsul, Apărătorul meu şi puterea mântuirii mele şi sprijinitorul meu. (Psalmi 17.1-3)Îmi place sublimul, dar nu iubesc decât adevărul. (Jules Renard)În aceasta am cunoscut iubirea: că El Şi-a pus sufletul Său pentru noi, şi noi datori suntem să ne punem sufletele pentru fraţi. (I Ioan 3.16)În această lume pustie şi sfâşiată nu există iubire, fiindcă plăcerea şi dorinţa joacă rolurile cele mai importante. (Krishnamurti, filosof indian)În ceea ce priveşte iubirea de Dumnezeu, e singura iubire care nu riscă să fie oarbă. (Vladimir Ghika)În faţa iubirii, groaza şi întunericul nu au nicio putere. (Henrik Ibsen)În iubire nu este frică, ci iubirea desăvârşită alungă frica, pentru că frica are cu sine pedeapsa, iar cel ce se teme nu este desăvârşit în iubire. (I Ioan 4.18)În iubire stă misterul vieţii. (Părintele Constantin Galeriu)În primul rând, ca să-l înţelegi pe cineva, trebuie să-l iubeşti. Deci atâta înţelegi dintr-un om cât îl iubeşti. (Părintele Pantelimon de la Mănăstirea Oaşa)În timp ce lumea secularizată de azi nu se mai roagă lui Dumnezeu, ci este dominată de un spirit de nemulţumire, euharistia bisericii, ca taină a recunoştinţei faţă de Dumnezeu, Creatorul şi Mântuitorul lumii, ne oferă pace sfântă şi bucurie profundă, izvorâte din rugăciune smerită şi fierbinte. Din păcate, omul secularizat a pierdut pacea şi bucuria sufletului, tocmai pentru că a pierdut practica rugăciunii, ca respiraţie a sufletului în prezenţa harică a iubirii milostive a lui Dumnezeu. (Patriarhul Daniel)În ziua de azi, iubirea de aproape este tot mai departe. (David Boia)Învăţătorule, care poruncă este mai mare în Lege? El i-a răspuns: Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău. Aceasta este marea şi întâia poruncă. Iar a doua, la fel ca aceasta: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. (Matei 22.36-39)Lucrurile omeneşti trebuie să le cunoşti pentru a le iubi. Pe cele divine trebuie să le iubeşti pentru a le cunoaşte. (Blaise Pascal)Lumina care străluceşte în inimă descoperă o altă lumină, mai lăuntrică, mai tainică şi mai adâncă. În această lumină, în această contemplare plină de dulceaţă, afundându-se, omul nu mai este stăpân pe sine, devine ca un străin pentru lumea aceasta, iar lucrul acesta se face din cauza iubirii şi a plăcerii care-l copleşeşte, datorită tainelor celor ascunse care i se descoperă. În acel timp, omul acela fiind eliberat de povara celor trecătoare, ajunge la măsura desăvârşirii, curat şi liber de păcat. (Sfântul Macarie Egipteanul)Măsura iubirii lui Dumnezeu este să-L iubim fără măsură. (Sfântul Bernard Clairvaux)Mândria este un cancer al sufletului: distruge posibilitatea iubirii, sau a fericirii sau chiar a bunului simţ. (Clive Stamples Lewis)Minunea, copilul iubit al credinţei. (Johann Wolfgang von Goethe)Niciun grad înalt de inteligenţă sau imaginaţie, sau ambele laolaltă, nu alcătuiesc un geniu. Iubire, iubire, iubire – acesta este sufletul unui geniu. (Wolfgang Amadeus Mozart)Nimeni nu poate să slujească la doi domni, căci sau pe unul îl va urî şi pe celălalt îl va iubi, sau de unul se va lipi şi pe celălalt îl va dispreţui; nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui mamona. (Matei 6.24)Nimic nu e atât de mult în chipul dumnezeiesc, ca dumnezeiasca iubire. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)Nimic nu este mai dulce pentru un copil decât mama. Da, copii, iubiţi-vă mama! Viaţa nu vă aduce nicio altă dragoste care să facă atâta bine. (Euripide)Nu certa pe cel batjocoritor ca să nu te urască; dojeneşte pe cel înţelept, şi el te va iubi. (Solomon 9.8)Nu există frumuseţe decât atunci când mintea şi inima ştiu ce este iubirea. (Krishnamurti, filosof indian)Nu există jertfă fără iubire şi iubire fără jertfă. (Părintele Calistrat de la Bârnova)Nu fii iubitor de sine, ci iubitor de Dumnezeu. Nu căuta plăcerea în tine, ci o vei găsi în ceilalţi. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)Nu iubi somnul, ca să nu ajungi sărac; ţine ochii deschişi, numai aşa vei fi îndestulat de pâine. (Solomon 20.13)Nu iubim cu adevărat decât atunci când iubim fără motive. (Anatole France)Nu piroanele L-au ţinut pe Hsistos răstignit, ci iubirea Sa pentru lume. (Părintele Nicolae Steinhardt)Nu raţiunea revoltată faţă de Dumnezeu, ci raţiunea rugătoare, raţiunea smerită, singura care poate construi comuniunea sinceră şi smerită, din iubire între oameni. (Sfântul Cuviosul Paisie de la Neamţ)Nu trupul e frumos, ci alcătuirea şi înflorirea cu care sulfletul colorează trupul; iubeşte dar sufletul care face ca şi trupul să fie frumos. (Sfântul Ioan Gură de Aur)O inimă iubitoare este cea mai adevărată înţelepciune. (Charles Dickens)O iubire generoasă îşi are întotdeauna pregătit testamentul. (Nemer Ibn El Barud)O, Doamne, Tu ierţi pe cei care Te răstignesc şi răstigneşti pe cei care Te iubesc. (Scriitorul Leon Bloy)Ochiul priveşte cele văzute, iar mintea înţelege cele nevăzute. Căci mintea care iubeşte pe Dumnezeu este făclie care luminează sufletul. Cel ce are minte iubitoare de Dumnezeu şi-a luminat mintea sa şi vede pe Dumnezeu prin mintea sa. (Sfântul Antonie cel Mare)Omul nu este ceea ce ştie, nici ceea ce învaţă sau propovăduieşte; el este ceea ce iubeşte, ceea ce trăieşte. (Mitropolitul Nicolae Mladin)Orice bărbat, orice femeie sunt conectaţi la energia pe care mulţi o numesc iubire, dar care, în realitate, este materia primă din care a fost construit universul. (Paulo Coelho)Oriunde este iubit Hristos, eu mă simt în mijlocul fraţilor mei. În Hristos, toţi sunt una şi vorbesc aceeaşi limbă. (Sunt cuvintele unui vestit hindus convertit la creştinism, în secolul trecut, pe numele său Sadhu Sundar Singh.)Patriotismul nu este numai iubirea pământului în care te-ai născut ci, mai ales, iubirea trecutului, fără de care nu există iubire de ţară. (Mihai Eminescu)„Până când, proştilor, veţi iubi prostia? Până când, nebunilor, veţi iubi nebunia? Şi voi, neştiutorilor, până când veţi urî ştiinţa? (Solomon 1.22)Pentru aceea a venit Iisus Hristos în lume, ca să cunoască şi să înţeleagă omul cât de mult îl iubeşte Dumnezeu. (Fericitul Augustin)Pocăinţa e îndreptată mai mult spre bucurie decât spre întristare. Pocăinţa nu este un accent de remuşcări şi autocompătimiri, ci o convertire, o recentrare a întregii noastre vieţi pe Sfânta Treime. Căinţa nu înseamnă privirea în jos la imperfecţiunile proprii, ci în sus spre iubirea lui Dumnezeu. Să priveşti nu ceea ce n-ai reuşit să fii, ci ceea ce poţi încă deveni cu harul lui Hristos. (Mitropolitul Kallistos Ware)Prietenul iubeşte în orice vreme, iar în nenorocire el e ca un frate. (Solomon 17.17)Prin iubire şi credinţă se ispăşeşte păcatul şi prin frica de Dumnezeu te fereşti de rele. (Solomon 16.6)Raiul este bucuria comuniunii de iubire a oamenilor cu Dumnezeu şi cu semenii lor, iar iadul este suferinţa neîmplinirii sau durerea vidului spiritual din sufletul omului, pentru că nu a răspuns iubirii milostive a lui Dumnezeu cât timp a trăit pe pământ. (Patriarhul Daniel)Răul nu este să urăşti câţiva duşmani, ci să nu-l iubeşti suficient pe aproapele tău. (Anton Pavlovici Cehov)Relaţia de iubire cu o altă persoană, divină sau umană, este cea care generează iubire. 11.19Religia este iubire; în niciun caz nu este logică. (Beatrice Webb)Rugăciunea este braţul cu care omul apucă puterea iubirii divine. (Ellen G. White)Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău şi din toată puterea ta şi din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuţi. (Luca10.27)Să ştiţi, iubiţii mei fraţi: orice om să fie grabnic la ascultare, zăbavnic la vorbire, zăbavnic la mânie. (Iacob 1.19)Săracii care se iubesc sunt bogaţi. (Oscar Wilde)

[latan.elena]

Scopul împărtăşirii cu Trupul şi Sângele Mântuitorului este sfinţirea sufletului şi a trupului, dar şi dobândirea mântuirii, adică iertarea păcatelor şi viaţa de veci. În acest sens, împărtăşirea euharistică ne dăruieşte putere pentru a răstigni egoismul şi orgoliul din noi şi a cultiva o iubire smerită şi milostivă, exprimată prin rugăciune şi prin fapte bune. (Patriarhul Daniel)Sfatul cel mai important: iubeşte cu tot sufletul şi iartă. (Părintele Arsenie Papacioc)Singurul mod de a realiza lucruri minunate e să iubeşti ceea ce faci. (Steve Jobs)Sunt profund convins că Dumnezeu este iubire; acest gând are pentru mine o vitalitate lirică originară. (Soren Kierkegaard, filosof şi teolog danez)Suntem ceea ce iubim. (Arhimandritul Sofronie Saharov)Suntem modelaţi şi determinaţi de ceea ce iubim. (Johann Wolfgang von Goethe)Şi nu numai atât, ci ne lăudăm şi în suferinţe, bine ştiind că suferinţa aduce răbdare, şi răbdarea încercare, şi încercarea nădejde, iar nădejdea nu ruşinează pentru că iubirea lui Dumnezeu s-a vărsat în inimile noastre, prin Duhul Sfânt, Cel dăruit nouă. (Romani 5.3-5)Tăcerea lui Dumnezeu e, înainte de toate, o tăcere a iubirii… (Vladimir Ghika)Trebuie să te constrângi, să te chinui, să nu-L iubeşti pe Dumnezeu. 9.19Un lucru nu impune Dumnezeu: Să-L iubim cu de-a sila, ci în libertate sacră. (Sfinţii Părinţi)Împacă-te cu tine însuţi şi va fi în pace cu tine şi cerul şi pământul. 7.11Împacă-te cu tine însuţi şi vei în pace cu Dumnezeu şi semenii tăi. (Sfinţii Părinţi)Împăcarea/Asupra prietenului de vei deschide gura, să nu te temi, că este împăcare, afară de batjocură, de trufie, de descoperirea tainei şi de rana vicleană, căci pentru acestea va fugi tot prietenul. (Ecclesiasticul 22.23, 24)Căci dacă, pe când eram vrăjmaşi, ne-am împăcat cu Dumnezeu, prin moartea Fiului Său, cu atât mai mult, împăcaţi fiind, ne vom mântui prin viaţa Lui. Şi nu numai atât, ci şi ne lăudăm în Dumnezeu prin Domnul nostru Iisus Hristos, prin Care am primit acum împăcarea. (Romani 5.10, 11)Când plecăm din această lume trebuie să fim împăcaţi cu semenii nostri, cu noi înşine şi cu Dumnezeu. (Sfinţii Părinţi)Conştiinţa este “pârâşul nostru”, care, “ne pârăşte” de pe acum şi, dacă ne împăcăm cu el, este bine. Iar împăcându-ne cu pârâşul acesta, ne împăcăm cu Dumnezeu. (Părintele Ilie Cleopa)Deci, dacă îţi vei aduce darul tău la altar şi acolo îţi vei aduce aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, lasă darul tău acolo, înaintea altarului, şi mergi întâi şi împacă-te cu fratele tău şi apoi, venind, adu darul tău. (Matei 5.23, 24)În împăcarea cu sine însuşi se află acel dram de fericire pe care îl speră omul pe pământ. (Ugo Foscolo)Meritul şi norocul nu se pot împăca. (Axel Oxenstierna)Plăcerea certurilor este împăcarea. (Alfred de Musset)Fii împăcat cu sufletul tău şi atunci cerul şi pământul se vor împăca cu tine.(Sfântul Isaac Sirul)Liniştea ţine de o împăcare cu sine şi cu Dumnezeu, iar acest pas, această linişte, este începutul curăţirii. (Sfântul Vasile cel Mare)Şi au dus chivotul Domnului şi l-au pus la locul lui, în mijlocul cortului, pe care-l făcuse pentru el David; apoi David a adus arderi de tot înaintea Domnului şi jertfe de împăcare. Iar dacă a isprăvit David de adus arderile de tot şi jertfele de împăcare, a binecuvântat poporul în numele Domnului Savaot. (II Regi 6.17, 18)Împărăţia cerurilor se sileşte, şi silitorii o răpesc pe ea. 3.6Împărat asupra poftelor. 6.6Împlinirea poruncilor ascunde o taină adâncă, dumnezeiască. 9.19În Hristos putem să cunoaştem această sfântă bucurie. 11.19În timp ce lumea secularizată de azi nu se mai roagă lui Dumnezeu, ci este dominată de un spirit de nemulţumire, euharistia bisericii, ca taină a recunoştinţei faţă de Dumnezeu, Creatorul şi Mântuitorul lumii, ne oferă pace sfântă şi bucurie profundă, izvorâte din rugăciune smerită şi fierbinte. Din păcate, omul secularizat a pierdut pacea şi bucuria sufletului, tocmai pentru că a pierdut practica rugăciunii, ca respiraţie a sufletului în prezenţa harică a iubirii milostive a lui Dumnezeu. (Patriarhul Daniel)În vreme de necaz, ia seama la momeala plăcerii, căci întrucât alină necazul e bine primită. (Sfântul Marcu Ascetul)Începutul înţelepciunii este frica de Dumnezeu. 11.9Începutul vindecării depinde de voinţa noastră. 10.17Închide uşa chiliei tale oamenilor, uşa buzelor tale cuvintelor, şi uşa gândurilor tale duhurilor necurate. 3.1Îndumnezeirea 4.11Îndumnezeirea după har. 6.8Îndumnezeirea omului 6.14, 7.8, 9.18Îndumnezeirea/A ajunge nestricăcios înseamnă a participa la dumnezeire.(Cuviosul Clement Alexandrinul)Etapele drumului către Dumnezeu: renunţarea la patimi, iluminarea, îndumnezeirea. 11.5Fiind deci neamul lui Dumnezeu, nu trebuie să socotim că dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului sau pietrei cioplite de meşteşugul şi de iscusinţa omului. (Faptele Apostolilor 17.29)Mântuirea, desăvârşirea, îndumnezeirea. 8.13Scopul vieţii omului, îndumnezeirea. 5.14, 7.8Smerenia, începutul îndumnezeirii. 5.14Urcuşul duhovnicesc: mântuirea, desăvârşirea, îndumnezeirea. 10.19Îndurarea/Adu-ţi aminte de îndurările şi milele Tale, Doamne, că din veac sunt. (Psalmi 24.6)Am observat că tot timpul îndurarea aduce rezultate mai bune decât justiţia strictă. (Abraham Lincoln)Aţi auzit de răbdarea lui Iov şi aţi văzut sfârşitul hărăzit lui de Domnul; că mult-milostiv este Domnul şi îndurător. (Epistola Sobornicească a Sfântului Apostol Iacob 5.11)Aurul şi argintul fals sunt pagube pe care le poţi îndura şi un bărbat priceput uşor descoperă falsul. Dar dacă gândul mincinos al unui prieten stă ascuns în pieptul său şi dacă are viclenie în inima sa, acela e cel mai fals dintre muritorii făcuţi de Dumnezeu, iar dintre toate falsurile, acesta este cel mai greu de cunoscut. (Poetul Teognist, citat de Cuviosul Clement Alexandrinul)Blânda îndurare este adevărata emblemă a nobleţii. (William Shakespeare)Bun este bărbatul care se îndură şi împrumută; îşi rânduieşte vorbele sale cu judecată, că în veac nu se va clinti. Întru pomenire veşnică va fi dreptul; de vorbire de rău nu se va teme. (Psalmi 111.5, 6)Cel care nu bagă în seamă pe prietenul său săvârşeşte un păcat; iar cel ce se îndură de sărmani e fericit. (Solomon 14.21)Chiar dacă, în faţa oamenilor, ei au îndurat suferinţe, nădejdea lor este plină de nemurire. Şi fiind pedepsiţi cu puţin, mare răsplată vor primi, căci Dumnezeu i-a pus la încercare şi i-a găsit vrednici de El. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 3.4, 5)Creştinismul nu ne oferă un mijloc miraculos de a scăpa de suferinţă, ci ne pune la îndemână miraculosul mijloc de a o îndura. (Părintele Nicolae Steindardt)Dar Tu, Doamne, Dumnezeu îndurat şi milostiv eşti; îndelung-răbdător şi mult-milostiv şi adevărat. Caută spre mine şi mă miluieşte, dă tăria Ta slugii Tale şi mântuieşte pe fiul slujnicei Tale. (Psalmi 85.14, 15)Două categorii de oameni se vor mântui: cei care păcătuiesc şi sunt suficient de puternici încât să se căiască şi cei care sunt prea slabi să se căiască cu adevărat, dar sunt pregătiţi cu răbdare, smerenie şi recunoştinţă să îndure toată povara consecinţelor păcatelor lor. În smerenia lor, Dumnezeu îi va primi şi pe aceştia. (Părintele Ambrozie de la Optina, unul dintre ultimii stareţi ruşi de dinainte de venirea comunismului)E bine să îndurăm răul pricinuit nouă de alţii decât să provocăm noi rău altora. (Sfântul Ioan Gură de Aur)El ne-a mântuit, nu din faptele cele întru dreptate, săvârşite de noi, ci după a Lui îndurare, prin baia naşterii celei de a doua şi prin înnoirea Duhului Sfânt. (Evrei 3.5)Fiţi treji, privegheaţi. Potrivnicul vostru, diavolul, umblă, răcnind ca un leu, căutând pe cine să înghită, căruia staţi împotrivă, tari în credinţă, ştiind că aceleaşi suferinţe îndură şi fraţii voştri în lume. (II Petru 5.8, 9)Iar Tu, Doamne, să nu depărtezi îndurările Tale de la mine, mila Ta şi adevărul Tău pururea să mă sprijinească. (Psalmi 9.14)Îmbrăcaţi-vă, dar, ca aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi prea iubiţi, cu milostivirile îndurării, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, cu îndelungă-răbdare, îngăduindu-vă unii pe alţii şi iertând unii altora, dacă are cineva vreo plângere împotriva cuiva; după cum şi Hristos v-a iertat vouă, aşa să iertaţi şi voi. (Coloseni 3.12, 13)Împrumută păcătosul şi nu dă înapoi, iar dreptul se îndură şi dă. (Psalmi 36.21)Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta Şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. (Psalmi 50.1-4)Nu săvârşirea răului te face mai puternic, ci îndurarea lui. (Sfântul Ioan Gură de Aur)Orice rău aduce mai multă vătămare celui care-l face decât celui care-l îndură. (Sfântul Toma de Aquino)Pentru ce ai făcut răul şi n-ai făcut binele, suflete? Lacrimile celor pe care i-ai îndurerat se vor scula asupra ta la Judecată. (Părintele Savatie Baştovoi)(Satana este una din făpturile îndurerate ale creaţiei. 9.11)Să îndurăm suferinţele, căci nimeni nu se încununează dacă n-a fost rănit în luptă şi n-a fost acoperit de praf. (Sfântul Vasile cel Mare)Să nu pomeneşti fărădelegile noastre cele de demult; degrabă să ne întâmpine pe noi îndurările Tale, că am sărăcit foarte. (Psalmi 78.8)Şi Moise a zis: „Arată-mi slava Ta! ” Zis-a Domnul către Moise: „Eu voi trece pe dinaintea ta toată slava Mea, voi rosti numele lui Iahve înaintea ta şi pe cel ce va fi de miluit îl voi milui şi cine va fi vrednic de îndurare, de acela Mă voi îndura„. (Ieşirea 33.18, 19)Vă îndemn, deci, fraţilor, pentru îndurările lui Dumnezeu, să înfăţişaţi trupurile voastre ca pe o jertfă vie, sfântă, bine plăcută lui Dumnezeu, ca închinarea voastră cea duhovnicească, şi să nu vă potriviţi cu acest veac, ci să vă schimbaţi prin înnoirea minţii, ca să deosebiţi care este voia lui Dumnezeu, ce este bun şi plăcut şi desăvârşit. (Romani 12.1, 2)Viaţa e o luptă de care trebuie să ne bucurăm, nu ceva pe care e nevoie să-l îndurăm. (Sfinţii Părinţi)Înfrânarea 9.18Înfrânarea nu ne învaţă să fim cumpătaţi, ci ne dă chiar cumpătarea pentru că este putere şi har dumnezeiesc. (Cuviosul Clement Alexandrinul)Înfrânarea, prin grija lui Dumnezeu. 8.10Înfrânarea/Beţia este demon de bunăvoie, băgat în suflete de către plăcere. Beţia este mama păcatului şi vrăjmaşa virtuţii. Face fricos pe cel viteaz, desfrânat pe cel înfrânat, nu ştie de dreptate şi ucide chibzuinţa. După cum apa stinge focul, aşa şi vinul, nemăsurat, întunecă mintea. (Sfântul Vasile cel Mare)Cauza bolilor: desfrânarea. Medicamentul: înfrânarea. (Părintele Arsenie Boca)Celor ce sunt necăsătoriţi şi văduvelor le spun: Bine este pentru ei să rămână ca şi mine. Dacă însă nu pot să se înfrâneze, să se căsătorească. Fiindcă mai bine este să se căsătorească, decât să ardă. Iar celor ce sunt căsătoriţi, le poruncesc, nu eu, ci Domnul: Femeia să nu se despartă de bărbat! (I Corinteni 7.8-10)Cumpătarea nu produce dorinţe de neînfrânat. (Sfântul Vasile cel Mare)Dar peste dar este femeia ruşinoasă şi nici o comoară nu preţuieşte cât o femeie înfrânată. (Ecclesiasticul 26.17)Educarea bine făcută trupului şi cumpătarea, nu produc dorinţe de neînfrânat. (Sfântul Vasile cel Mare)Fraţilor, prea-săturarea este maica desfrânării, iar postul şi înfrânarea este bogăţia sufletului. (Patericul)Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credinţa, blândeţea, înfrânarea, curăţia; împotriva unora ca acestea nu este lege. (Galateni 5.22, 23)Legea postului a fost dată în Paradis .….. Cuvântul “nu mâncaţi” este o lege a postului şi înfrânării. 6.9Pentru că toţi greşim în multe chipuri; dacă nu greşeşte cineva în cuvânt, acela este bărbat desăvârşit, în stare să înfrâneze şi tot trupul. (Iacob 3.2)Pentru nesaţ mulţi au pierit; iar cel înfrânat îşi va spori viaţa. (Ecclesiasticul 37.34)Preotul însă a răspuns lui David şi i-a zis: „Pâine obişnuită n-am la îndemână, dar este pâine sfinţită; dacă oamenii tăi s-au înfrânat de la femei, pot să mănânce„. (I Regi 21.4)Să ne înfrânăm de la gânduri, tot aşa cum ne înfrânăm şi de la de la fapte. (Evagrie Ponticul)Supunem trupul la chinul înfrânării, ca să putem ajunge prin acest post la curăţia inimii. (Sfântul Ioan Casian)Întărirea credinţei. 4.10Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte. Am spus prietenie? E totuşi un cuvânt destul de slab, mai potrivit ar fi termenul unire duhovnicească cu Dumnezeu, asemenea legăturii dintre soţ şi soţie. La o aşa unire sunt chemaţi toţi oamenii, fiindcă aşa cum zice Scriptura, suntem neam sfânt, neamul lui Dumnezeu şi al Celui Preaînalt prin harul Lui. Dacă nu voim să pierdem acest dar, trebuie să-l păzim prin sfinţenia vieţii noastre. (Seneca)Întristarea pentru păcatele noastre. 1.3Înţelegerea te face îngăduitor. (Doamna de Stael)Înţelegerea/A nu dori şi aştepta nimic pentru sine şi a avea o profundă înţelegere faţă de ceilalţi reprezintă o autentică sfinţenie. (Ivan Turgheniev)Admiraţia este suprema bucurie a înţelegerii. (Albert Camus)Am să vă spun eu ce realizează pustnicii. Dacă mergi foarte departe, într-o pădure, şi devii foarte tăcut, vei ajunge să înţelegi că eşti conectat la tot. (Alan Wats)Analfabetul viitorului nu va mai fi cel care nu ştie să citească, ci acela nu ştie să înţeleagă. (Alvin Toffler)Ascultă-mă, fiule, şi bagă de seamă şi mai pe urmă vei înţelege cuvintele mele. (Ecclesiasticul 31.25)Baza prudenţei constă în a înţelege bine ce e folositor şi ce e vătămător. (John Amos Comenius)Bărbatul înţelept învaţă pe poporul său şi roadele înţelegerii lui rămân. (Ecclesiasticul 37.26)Boala poate fi un prilej de asceză, de apropiere de Dumnezeu. Este o transformare, o transfigurare chiar a urmării păcatului, care este boala, într-un instrument de curăţire de patimi şi de înţelegere a lui Dumnezeu. Răbdarea şi încrederea în Dumnezeu pot fi calea către unirea cu Acesta. (Amma Sincletica)Ca să înţelegi că eşti prost trebuie totuşi să-ţi meargă mintea. (Georges Brassens)Când văd proştii locuind în cele mai strălucitoare palate, înţeleg de ce Diogene locuia întrun butoi. (Traian Demetrescu)Ce e de crezut, să crezi! E o cerinţă adâncă a sufletului omenesc de a avea despre lume o viziune, o înţelegere coerentă şi unificatoare. În lipsa acestei viziuni, acestei înţelegeri, se nasc angoasa şi schizofrenia. (François Jacob, biolog francez, laureat al Premiului Nobel în 1965, împreună cu Jacques Monod şi André Lwoff)Cea mai bună viziune este înţelegerea. (Malcom Forbes)Cel ce vrea să facă ceva şi nu poate, e socotit de către cunoscătorul de inimi, Dumnezeu, ca şi când ar fi făcut. Iar aceasta trebuie să o înţelegem atât cu privire la cele bune, cât şi la cele rele. (Sfântul Marcu Ascetul)Cine cutează, ai zis Tu, să bârfească planurile Mele, din lipsă de înţelepciune? Cu adevărat, am vorbit fără să înţeleg despre lucruri prea minunate pentru mine şi nu ştiam. (Iov 42.3)Cine nu iese din Eu, n-atinge Absolutul şi nu descifrează nici viaţa. (Constantin Brâncuşi)Credinţa e începutul care duce la înţelegere şi deschide mintea spre primirea luminii dumnezeieşti. (Sfântul Chiril al Alexandriei)Cununa înţelepciunii este temerea de Domnul, care odrăsleşte pace şi sănătate nevătămată; dar şi una şi alta sunt daruri de la Dumnezeu, Care revarsă cinste peste cei care Îl iubesc pe Dânsul. El a văzut-oşi a măsurat-o; ştiinţă şi înţeleaptă înţelegere ca ploaia a revărsat şi a înălţat mărirea celor ce o stăpânesc pe dânsa. (Ecclesiasticul 1.17, 18)Cuvântul “fericire” şi-ar pierde înţelesul dacă nu l-am compara cu tristeţea. (Carl Gustav Jung, medic psihiatru şi psiholog elveţian)Dacă nu înţelegem un om, avem tendinţa să îl considerăm prost. (Carl Gustav Jung, medic psihiatru şi psiholog elveţian)Dacă nu poţi explica ceva unui copil de şase ani, atunci nici tu nu ai înţeles. (Albert Einstein)Dar pârâşii care s-au ridicat împotriva lui nu i-au adus nici o învinuire dintre cele rele, pe care le bănuiam eu, ci aveau cu el nişte neînţelegeri cu privire la religia lor şi la un oarecare Iisus mort, de Care Pavel zice că trăieşte. Şi nedumerindu-mă cu privire la cercetarea acestor lucruri, l-am întrebat dacă voieşte să meargă la Ierusalim şi să fie judecat acolo pentru acestea. (Faptele Apostolilor 25.18-20)De aceea le vorbesc în pilde, că, văzând, nu văd şi, auzind, nu aud, nici nu înţeleg. (Matei 13.13)De la oricine aude cuvântul împărăţiei şi nu-l înţelege, vine cel viclean şi răpeşte ce s-a semănat în inima lui; aceasta este sămânţa semănată lângă drum. (Matei 13.19)Deci luaţi seama cu grijă, cum umblaţi, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca cei înţelepţi, răscumpărând vremea, căci zilele rele sunt. Drept aceea, nu fiţi fără de minte, ci înţelegeţi care este voia voia Domnului. (Efeseni 5.15-17)E nevoie de literatură pentru a înţelege lumea. (Alberto Manguel)Este nevoie de multă înţelepciune pentru a înţelege diferenţa dintre bine şi rău. (Sfântul Grigorie Sinaitul)Este temperamentul părţii înfierbântate şi superstiţioase a omenirii, în probleme de religie, să îndrăgească misterele şi, din acest motiv, să le placă cel mai mult ceea ce înţeleg cel mai puţin.(Isaac Newton)Este un lux să fii înţeles. (Ralph Waldo Emerson)Frica de iad este semnul înţelegerii adevăratei vieţi. 7.12Iadul este adevărul înţeles prea târziu. (H. G. Adams)Iar Duhul i-a zis lui Filip: Apropie-te şi te alipeşte de carul acesta. Şi alergând Filip l-a auzit citind pe proorocul Isaia, şi i-a zis: Înţelegi, oare, ce citeşti? Iar el a zis: Cum aş putea să înţeleg, dacă nu mă va călăuzi cineva? Şi a rugat pe Filip să se urce şi să şadă cu el. (Faptele Apostolilor 8.29-31)Iar sămânţa semănată în pământ bun este cel care aude cuvântul şi-l înţelege, deci care aduce rod şi face: unul o sută, altul şaizeci, altul treizeci. (Matei 13.23)Inteligenţa înseamnă a înţelege şi a inventa. (Jean Piaget)Ironia este încărcată de subînţeles: ea spune una, dar dă de înţeles (cui pricepe) altceva. (George Pruteanu)În primul rând, ca să-l înţelegi pe cineva, trebuie să-l iubeşti. Deci atâta înţelegi dintr-un om cât îl iubeşti. (Părintele Pantelimon de la Mănăstirea Oaşa)În tinereţe învăţăm; odată cu vârsta înţelegem. (Marie von Ebner-Eschenbach)Înţelegeţi, dar, cei neînţelepţi din popor, şi cei nebuni, înţelepţiţi-vă odată! Cel ce a sădit urechea, oare, nu aude? Cel ce a zidit ochiul, oare, nu priveşte? (Psalmi 93.7, 8)Înţelegi tu cum cârmuieşte Dumnezeu norii Săi şi în ce fel poate norul să sloboadă fulgerul pe pământ? Înţelegi tu plutirea norilor, minuni ale Aceluia a Cărui ştiinţă este desăvârşită? (Iov 37.15)Înţelepciunea omului chibzuit este de a-şi înţelege calea lui; iar nebunia celor neînţelepţi este înşelăciune. (Solomon 14.8)La tinereţe învăţăm; la maturitate înţelegem. (Ebner-Eschenbach)Lepădarea ta de credinţă te va pedepsi şi răutatea ta te va mustra. Înţelege şi vezi cât e de rău şi de amar de a părăsi pe Domnul Dumnezeul tău şi de a nu mai avea nici o teamă de Mine, zice Domnul Dumnezeul puterilor. (Ieremia 2.19)Libertatea e înţelegerea necesităţii. (Baruch Spinoza)M-am făcut văzătorul unor realitatăţi, ce-mi depăşeau înţelegerea. 12.1Mai bine să înţelegi puţin decât să înţelegi greşit. (Benjamin Franklin)Mai bun este cel care înţelege puţin cu frică, decât cel care prisoseşte cu mintea şi calcă legea. (Ecclesiasticul 19.21)Mai vârtos să înţelegi ce citeşti, că a citi şi a nu înţelege este a vântura vântul şi a fierbe apa. (Miron Costin)Matematica este un joc care se joacă după anumite reguli simple cu semne fără înţeles pe hârtie. (David Hilbert)Mântuitorul spunea în predica de pe munte: Ajunge zilei răutatea ei. Aici se înţelege prin răutate grija, munca şi necazurile, care se repetă zilnic fără încetare, destul deci pentru o singură zi, aşa ca să nu mai adăugăm şi grija zilei de mâine, s-o încărcăm prea mult încât să nu putem avea posibilitatea îndeletnicirii şi cu lucruri spirituale. Nu numai vicleşugul este numit răutate, ci şi cele amintite mai sus (Teologul Teoclitos)Meditaţia este înţelegerea întregii structuri a “eului”, a sinelui, prilej de a vedea dacă este cu putinţă să fii totalmente liber de eu şi să nu cauţi vreun supra-eu. Supra-eul este eul. (Krishnamurti, filosof indian)Mulţi văd ceea ce pari a fi, puţini înţeleg ceea ce eşti. (Niccolò Machiavelli)Nebunul îşi bate joc de jertfa pentru păcat, însă între oamenii drepţi este bună înţelegere. (Solomon 14.9)Neînţelegerea dintre oameni provine din faptul că unii trăiesc mai mult în trecut, iar alţii în prezent. (André Maurois)Neînţelegerea morţii vine dintr-o neîntelegere a vieţii. 7.6Nu ai de ce să te temi de niciun lucru din viaţă. Acesta trebuie numai să fie înţeles. (Marie Curie)Nu înţelegeţi că tot ce intră în gură se duce în pântece şi se aruncă afară? Iar cele ce ies din gură pornesc din inimă şi acelea spurcă pe om. (Matei 15.17, 18)Nu judeca oamenii după ceea ce nu ştiu, judecă-i după ceea ce înţeleg. (Luc de Clapiers, marchis de Vauvenargues)Nu ni-L putem imagina pe Dumnezeu, dar Îl putem înţelege. (Baruch Spinoza)Oamenii răi nu pricep nimic din ceea ce e drept, iar cei ce caută pe Domnul înţeleg tot. (Solomon 28.5)Ochiul priveşte cele văzute, iar mintea înţelege cele nevăzute. Căci mintea care iubeşte pe Dumnezeu este făclie care luminează sufletul. Cel ce are minte iubitoare de Dumnezeu şi-a luminat mintea sa şi vede pe Dumnezeu prin mintea sa. (Sfântul Antonie cel Mare)Omul are libertatea de a alege, şi mintea pentru a înţelege. 10.17Orice adevăr trece prin trei etape. Prima dată, e ridiculizat. A doua oară, negat vehement. A treia oară, e acceptat ca fiind de la sine înţeles. (Arthur Schopenhauer)Orice prost ştie. Scopul este să înţelegi. (Albert Einstein)Pentru aceea a venit Iisus Hristos în lume, ca să cunoască şi să înţeleagă omul cât de mult îl iubeşte Dumnezeu. (Fericitul Augustin)Prin ascultare omul se înalţă şi capătă ochi ascunşi pentru înţelegerea lucrurilor. Ascultătorul vede fără să fie văzut şi aude fără să fie auzit. (Părintele Savatie Baştovoi)Prin înţelepciune, Domnul a întemeiat pământul, iar prin înţelegere a întărit cerurile. (Solomon 3.19)Să fi fost oare nişte nebuni toţi cei care prin mila lui Dumnezeu avem azi înţelegerea şi cunoaşterea lui Dumnezeu? Că ne-a lipsit oare credinţa şi dreptatea tocmai nouă, celor care prin darul lui Hristos am dobândit dreptatea şi urmăm ei? (Origen)Să nu râzi, să nu plângi, să nu urăşti, ci doar să înţelegi. (Baruch Spinoza)Să nu te înalţi întru inima ta pentru că înţelegi cele zise în Scripturi, ca să nu cazi cu mintea în duhul hulirii. (Sfântul Marcu Ascetul)Sănătatea este o convenţie între tine şi corpul tău. (Terri Guillemets)Simplitatea este în sine o complexitate – şi trebuie să te hrăneşti cu esenţa, ca să poţi să îi înţelegi valoarea. (Constantin Brâncuşi)Simţul umorului face parte din arta de a conduce, de a te înţelege cu oamenii, de a duce lucrurile la bun sfârşit. (Dwight David Eisenhower)Sufletul este fiinţă înţelegătoare şi raţională având ca putere mintea, ca mişcare – cugetarea, iar ca efect – înţelegerea. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)Şi Iisus, înţelegând, le-a zis: De ce gândiţi că n-aveţi pâine? Tot nu înţelegeţi, nici nu pricepeţi? Atât de învârtoşată este inima voastră? (Marcu 8.17)Şi le-a zis: Nu pricepeţi pilda aceasta? Dar cum veţi înţelege toate pildele? (Marcu 4.13)Şi s-a iscat între ei şi neînţelegere: cine dintre ei se pare că e mai mare? Iar El le-a zis: Regii neamurilor domnesc peste ele şi se numesc binefăcători. Dar între voi să nu fie astfel, ci cel mai mare dintre voi să fie ca cel mai tânăr, şi căpetenia ca acela care slujeşte. (Luca 22.24-26)Tăcerea înţelegătoare e de preferat cuvintelor nepricepute. (Sfântul Chiril al Alexandriei)Toţi proorocii şi Legea au proorocit până la Ioan. Şi dacă voiţi să înţelegeţi, el este Ilie, cel ce va să vină. Cine are urechi de auzit să audă. (Matei 11.3-5)Trebuie să-L primim pe Dumnezeu aşa cum este El, iar neputinţa mea de a mă ridica la El, să nu-mi permită nicicând să vorbesc altfel despre Dumnezeu, de cum a făcut-o El. Neputinţa de a mă ridica la Dumnezeu, să nu-mi permită să-L cobor pe Dumnezeu. Ce altceva este secularizarea, dacă nu neputinţa de a-L înţelege pe Dumnezeu şi pogorârea lui Dumnezeu între noi? Haideţi să-L facem ca noi, doar, doar ne-o înţelege, doar, doar, o gândi ca noi şi s-o mixa ca şi noi şi va înţelege lucrurile, aşa cum înţelegem noi, şi atunci viaţa noastră va fi foarte comodă şi foarte normală. Nu voi mai avea mustrări de conştiinţă. Ori de câte ori, neputând să-L înţelegem pe Dumnezeu şi făurindu-ne un alt dumnezeu decât Cel care, oricum există, nu vom manifesta decât atitudinea gadarenilor, stăpâni ai ţinutului Gadara care, incomod fiindu-le Dumnezeu, L-au poftit să plece din ţinutul lor. ….. (Episcopul vicar patriarhal Sebastian Ilfoveanu, vezi Dunezeu)Un alt criteriu al spiritualităţii autentice este înţeleapta raportare a omului la cruce. E vorba desigur de crucea ca atitudine existenţială în faţa necazului şi a suferinţei. Viaţa spirituală include înţelegerea spirituală a crucii, care inevitabil e întâlnită în viaţă. Să ai un raport echilibrat cu crucea e într-adevăr o artă spirituală. (Teologul catolic Marko Rupnik)Unii oameni dispreţuiesc tot ce sunt incapabili să înţeleagă. (Alexandru Paleologu)Vă îndemn, fraţilor, pentru numele Domnului nostru Iisus Hristos, ca toţi să vorbiţi la fel şi să nu fie dezbinări între voi; ci să fiţi cu totul uniţi în acelaşi cuget şi în aceeaşi înţelegere. (I Corinteni 1.10)Viaţa nu are subtitrare, ori o înţelegi ori nu… (Wolf Wildfire)

[latan.elena]

Înţelepciunea 2.14Înţelepciunea acestei lumi este mama şi rădăcina tuturor relelor. (Erasmus)Înţelepciunea cărturarului pe încet se câştigă şi cel care nu ia aminte prea mult la grijile vieţii se va înţelepţi. (Ecclesiasticul 38.26)Înţelepciunea creştinului stă în semnele smereniei din sufletul lui. 9.14Înţelepciunea depăşeşte orice avere. (Sofocle)Înţelepciunea domoleşte mânia omului şi faima lui este iertarea greşelilor. (Solomon 19.11)Înţelepciunea duhovnicească. 4.4Înţelepciunea este armonia Sinelui omenesc cu lumea înconjurătoare. (Valeria Mahok)Înţelepciunea este fiica experienţei. (Leonardo da Vinci)Înţelepciunea este mai de preţ decât armele de luptă; dar o singură greşeală nimiceşte mult bine. (Ecclesiastul 9.18)Înţelepciunea este o ştiinţă desăvârşită a lucrurilor dumnezeieşti şi omeneşti. Ea cuprinde totul şi întrucât supraveghează pe toţi oamenii, înţelepciunea este o artă despre viaţă şi ca atare este alături de noi tot timpul cât trăim, îndeplinindu-şi lucrarea ei, adică să ne facă viaţa fericită. (Cuviosul Clement Alexandrinul)Înţelepciunea este viaţă organizată. (Immanuel Kant)Înţelepciunea înalţă capul celui smerit şi-l face să şadă între cei mari. (Ecclesiasticul 11.1)Înţelepciunea înalţă pe fiii săi, şi poartă grijă celor care o caută. (Ecclesiasticul 4.12)Înţelepciunea înseamnă să ştii când nu poţi fi înţelept. (Paul Engle)Înţelepciunea înseamnă să ştii unde să te opreşti, să ştii ce este permis şi ce e interzis. (Lev Tolstoi)Înţelepciunea l-a sprijinit când a fost să-l jecmănească stăpânii hrăpăreţi şi l-a ajutat să dobândească mari averi. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 10.11)Înţelepciunea n-a părăsit pe dreptul cel vândut, ci l-a ferit de păcat. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 10.13)Înţelepciunea ne ajută să rezistăm, pasiunile ne ajută să trăim. (Nicolas Chamfort)Înţelepciunea ne opreşte să judecăm după simple aparenţe, să credem tot ce auzim, să facem tot ce putem, să spunem tot ce ştim şi să cheltuim tot ce avem. (Contele Axel Oxenstierna)Înţelepciunea nu este altceva decât ştiinţa fericirii. (Denis Diderot)Înţelepciunea nu este produsul şcolarizării, ci al încercării de o viaţă pentru a o capta. (Albert Einstein)Înţelepciunea omului chibzuit este de a-şi înţelege calea lui; iar nebunia celor neînţelepţi este înşelăciune. (Solomon 14.8)Înţelepciunea sălăşluieşte în inima celui înţelept, iar în inima celor nebuni nu se arată. (Solomon 14.33)Înţelepciunea trebuie să fie în fruntea tuturor faptelor. (Sfântul Vasile cel Mare)Înţelepciunea vine odată cu suferinţa. (Eschil)Înţelepciunea/A face pe prostul la timpul potrivit este cea mai mare înţelepciune. (Cicero)A Lui este înţelepciunea şi atotputernicia; cine ar putea să-I stea împotrivă şi să rămână teafăr? (Iov 9.4)Adevărata dreptate este cereasca înţelepciune. Mai degrabă să ne lăsăm nedreptăţiţi, decât să nedreptăţim noi pe alţii, iar la vreme de restrişte să fim gata de suferinţă. În nici un caz să răspândim suferinţa. Nu cel nedreptăţit, ci dimpotrivă, cel ce nedreptăţeşte va avea parte de pedeapsa cea mai cruntă. (Eusebiu de Cezareea)Adevărata înţelepciune constă în a nu părea înţelept. (Eschil)Adevărata înţelepciune înseamnă să-ţi recunoşti propria ignoranţă. (Socrate)Adevărata trăsătură după care îl puteţi recunoaşte pe înţeleptul autentic este răbdarea. (Henrik Ibsen)Adună înţelepciune, dobândeşte pricepere! Nu le uita şi nu te depărta de la cuvintele gurii mele! (Solomon 4.5)Aici este înţelepciunea. Cine are pricepere să socotească numărul fiarei; căci este număr de om. Şi numărul ei este şase sute şaizeci şi şase. (Apocalipsa 13.18)Am preţuit înţelepciunea mai mult decât sănătatea şi frumuseţea; am pus-o chiar înaintea luminii, fiindcă strălucirea ei nu se stinge niciodată. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 7.10)Am văzut oameni simpli smerindu-se cu fapta şi s-au făcut mai înţelepţi decât înţelepţii. (Sfântul Marcu Ascetul)Apa este singura băutură pentru un om înţelept. (Henry David Thoreau)Aroganţa scade înţelepciunea. (Proverb arab)Ascultaţi învăţătura, ca să ajungeţi înţelepţi, şi nu o lepădaţi. (Solomon 8.33)Atunci m-am încredinţat că înţelepciunea are întâietate asupra nebuniei tot atât cât are lumina asupra întunericului. Înţeleptul are ochii în cap, iar nebunul merge întru întuneric. Dar am cunoscut şi eu că aceeaşi soartă vor avea toţi. (Ecclesiastul 2.13, 14)Bărbatul înţelept învaţă pe poporul său şi roadele înţelegerii lui rămân. (Ecclesiasticul 37.26)Biciul este bun pentru cal, frâul pentru măgar, iar varga pentru spatele celor nebuni. Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu te asemeni şi tu cu el. Răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept în ochii lui. (Solomon 26.3-5)Bunul simţ, nu vârsta, descoperă înţelepciunea. (Publilous Syrus)Buzele celor fără minte vorbesc mereu de alţii; iar cuvintele celor înţelepţi se vor cumpăni. (Ecclesiasticul 21.27)Ca o pricină de bucurie este pentru nebun săvârşirea unei fapte ruşinoase; la fel este cu înţelepciunea pentru omul priceput. (Solomon 10.23)Calea celui nebun este dreaptă în ochii lui, iar cel înţelept ascultă de sfat. (Solomon 12.15)Caracterul fără înţelepciune poate mult, dar înteligenţa fără caracter nu valorează nimic. (Cicero)Că în mâna Lui suntem şi noi şi cuvintele noastre şi toată înţelepciunea şi ştiinţa lucrurilor. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 7.16)Că înţelepciunea îndreptăţeşte numele ei şi nu la mulţi este arătată. (Ecclesiasticul 6.23)Căci Hristos nu m-a trimis ca să botez, ci să binevestesc, dar nu cu înţelepciunea cuvântului, ca să nu rămână zadarnică crucea lui Hristos. Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu. Căci scris este: „Pierde-voi înţelepciunea înţelepţilor şi ştiinţa celor învăţaţi voi nimici-o”. Unde este înţeleptul? Unde e cărturarul? Unde e cercetătorul acestui veac? Au n-a dovedit Dumnezeu nebună înţelepciunea lumii acesteia? Căci de vreme ce întru înţelepciunea lui Dumnezeu lumea n-a cunoscut prin înţelepciune pe Dumnezeu, a binevoit Dumnezeu să mântuiască pe cei ce cred prin nebunia propovăduirii. Fiindcă şi iudeii cer semne, iar elinii caută înţelepciune, însă noi propovăduim pe Hristos cel răstignit: pentru iudei, sminteală; pentru neamuri, nebunie. (I Corinteni 1.17-23)Căci înţelepciunea este mai bună decât pietrele preţioase şi nici lucrurile cele mai preţioase nu au valoarea ei. Eu, înţelepciunea, locuiesc împreună cu prevederea şi stăpânesc ştiinţa şi buna-chibzuială. (Solomon 8.11, 12)Căci lauda noastră aceasta este: mărturia conştiinţei noastre că am umblat în lume, şi mai ales la voi, în sfinţenie şi în curăţie dumnezeiască, nu în înţelepciune trupească, ci în harul lui Dumnezeu. (II Corinteni 1.12)Căci, chiar când ar fi cineva desăvârşit între fiii oamenilor, de-i va lipsi înţelepciunea cea de la Tine, ca nimica toată se va socoti. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 8.6)Căci, mai ales, spunea el, prin aceea se deosebeşte prietenul de linguşitor; unul vorbeşte numai ce ştie că place, pe când celălalt nu ezită să spună şi cuvinte care supără. De aceea, Sfântul Vasile cel Mare îl numeşte pe adevăratul prieten bărbat înţelept, şi spune despre el că dacă ar locui într-o ţară îndepărtată, şi chiar dacă ochii mei nu l-ar vedea niciodată, tot prieten l-aş socoti. Aşa spunea şi Euripide. (Din emisiunea “Cuvântul care zideşte” de la postul de radio “Trinitas”. Multe din învăţăturile care nu au trimitere la CD-uri au fost luate din această emisiune, realizată de părintele Narcis Stupcanu, precum şi din alte emisiuni transmise de acelaşi post de radio.)Când cel batjocoritor e pedepsit, cel fără minte se înţelepţeşte şi când cel înţelept este dojenit, el câştigă în ştiinţă. (Solomon 21.11)Când orgoliul străluceste prea tare, orice înţelepciune se întunecă. (Paulo Coelho)Când pocăinţa este total asumată, ai devenit un pic mai înţelept. 9.2Când te afli în mijlocul proştilor, cruţă-ţi vremea; iar cu cei înţelepţi zăboveşte fără teamă. (Ecclesiasticul 27.12)Când un înţelept se ceartă cu un nebun, fie că se supără, fie că râde, nu-şi pierde cumpătul. (Solomon 29.9)Când vei dori înţelepciunea şi perspicacitatea la fel de mult precum doreşti să respiri, doar atunci le vei avea. (Socrate)Cântarul strâmb este urgisit de Domnul, şi cântărirea dreaptă este plăcerea Lui. Dacă vine mândria, va veni şi ocara, iar înţelepciunea este cu cei smeriţi. (Solomon 11.1, 2)Ce bine ar fi fost dacă aţi fi tăcut! Câtă înţelepciune ar fi fost din partea voastră!(Iov 13.5)Ce folos aduc banii în mâna celui nebun? Ar putea dobândi înţelepciune, dar nu are pricepere. (Solomon 17.16)Cea dintâi condiţie a fericirii este înţelepciunea. (Sofocle)Cei înţelepţi ascund ştiinţa, iar gura celui fără de socotinţă este o nenorocire apropiată. (Solomon 10.14)Cei pe care adevărul şi înţelepciunea îi conduc în viaţă, pot aduna miere şi de buruieni. (William Cowper)Cei rătăciţi cu duhul vor căpăta înţelepciune şi cei cârtitori învăţătură”. (Isaia 28.24)Cel blând pentru Dumnezeu este mai înţelept decât înţelepţii şi cel smerit cu inima e mai puternic decât cei puternici pentru că poartă jugul lui Hristos. (Sfântul Marcu Ascetul)Cel care îşi bate capul cu înţelepciunea îndeplineşte desăvârşirea minţii şi cel care îşi pierde somnul pentru ea va fi în curând fără de grijă. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 6.15)Cel ce se însoţeşte cu cei înţelepţi ajunge înţelept, iar cel ce se întovărăşeşte cu cei nebuni se face rău. (Solomon 13.20)Cel ce leapădă mustrarea îşi urgiseşte sufletul său, iar cel ce ia aminte la dojană dobândeşte înţelepciune. Frica de Dumnezeu este învăţătură şi înţelepciune, iar smerenia trece înaintea măririi. (Solomon 15.32, 33)Cel ce păzeşte legea este un fiu înţelept, iar cel ce se întovărăşeşte cu clevetitorii face ruşine tatălui său. (Solomon 28.7)Cel cu inimă înţeleaptă primeşte sfaturile, iar cel nebun grăieşte vorbe spre pieirea lui. (Solomon 10.8)Cel încet la mânie este bogat în înţelepciune, iar cel ce se mânie degrabă îşi dă pe faţă nebunia. (Solomon 14.29)Cele mai înţelepte planuri neîncoranate de succes se numesc nebunii. (Mihai Eminescu)Celui ce ascultă porunca nu i se va întâmpla nimic rău, că inima unui om înţelept va cunoaşte timpul şi judecata. (Ecclesiastul 8.5)Certarea înrâureşte mai adânc pe omul înţelept, decât o sută de lovituri pe cel nebun. (Solomon 17.10)Chiar şi nebunul, când tace, trece drept înţelept; când închide gura este asemenea unui om cuminte. (Solomon 17.28)Ci propovăduim înţelepciunea de taină a lui Dumnezeu, ascunsă, pe care Dumnezeu a rânduit-o mai înainte de veci, spre slava noastră, pe care nici unul dintre stăpânitorii acestui veac n-a cunoscut-o, căci, dacă ar fi cunoscut-o, n-ar fi răstignit pe Domnul slavei; ci precum este scris: „Cele ce ochiul n-a văzut şi urechea n-a auzit, şi la inima omului nu s-au suit, pe acestea le-a gătit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El”. (Romani 2.7-9)Cine a cunoscut voinţa Ta, dacă Tu nu i-ai dat înţelepciune şi dacă nu i-ai trimis de sus Duhul Tău cel Sfânt? (Cartea înţelepciunii lui Solomon 8.17)Cine a pus atâta înţelepciune în pasărea ibis sau cine i-a dat pricepere cocoşului? (Iov 38.36)Cine cutează, ai zis Tu, să bârfească planurile Mele, din lipsă de înţelepciune? Cu adevărat, am vorbit fără să înţeleg despre lucruri prea minunate pentru mine şi nu ştiam. (Iov 42.3)Cine iubeşte înţelepciunea bucură pe tatăl său, iar cine umblă cu desfrânatele îşi prăpădeşte averea. (Solomon 29.3)Coborârea Fiului lui Dumnezeu este singurul leac al bolii noastre. Prin iconomie, singurul doctor înţelept al sufletelor noastre, primind în Sine pătimirile noastre, a vindecat boala tuturor. (Leonţiu de Bizanţ, unul dintre marii scriitori bisericeşti)Cununa înţelepciunii este temerea de Domnul, care odrăsleşte pace şi sănătate nevătămată; dar şi una şi alta sunt daruri de la Dumnezeu, Care revarsă cinste peste cei care Îl iubesc pe Dânsul. El a văzut-o şi a măsurat-o; ştiinţă şi înţeleaptă înţelegere ca ploaia a revărsat şi a înălţat mărirea celor ce o stăpânesc pe dânsa. (Ecclesiasticul 1.17, 18)Dacă ne gândim că toate sunt rânduite cu socoteală şi cu înţelepciune, mai trebuie să avem credinţa că nimic din tot ce se întâmplă nu are loc fără un motiv întemeiat şi fără înţelepciunea legată de Dumnezeu. (Sfântul Grigorie de Nisa)Dacă nu vei căuta să te dai în vânt după cuvinte, vei fi la bătrâneţe o comoară de înţelepciune. (Platon)Dacă omul n-ar putea supravieţui după moartea trupească, evident totul ar fi zadarnic. În zadar i s-ar fi însoţit sufletul în nevoi şi pasiuni trupeşti cu tot avântul lor. În zadar ar fi împiedicat trupul de mustrarea şi desfrâul sufletului spre atingerea ţelului final al înclinărilor şi dorinţelor, zadarnică activitatea raţiunii, zadarnică funcţionarea minţii, zadarnică înţelepciunea, dreptatea, practicarea oricărei virtuţi, promulgarea şi controlarea oricărei legi; cu un cuvânt, zadarnică ar fi tot ce poate fi măreţ şi frumos în viaţa oamenilor şi pentru oameni. Ba, ceea ce ar fi şi mai grav, însăşi crearea omului şi înzestrarea lui cu toate darurile s-ar dovedi fără de niciun rost. Însă, fiindcă nici toate aceste lucrări ale lui Dumnezeu şi nici toate aceste daruri care provin de la El nu pot fi socotite zadarnice şi fără rost, atunci în chip necesar trebuie legată de dăinuirea veşnică a sufletului şi prelungirea vieţii trupeşti, precum şi corolarul ei firesc, învierea. (Atenagora Atenianul, filosof creştin din secolul al doilea)Dacă tu eşti înţelept, eşti înţelept pentru tine, şi dacă eşti batjocoritor, singur vei purta ponosul. (Solomon 9.12)Dacă vezi un om care se crede înţelept în ochii lui, să nădăjduieşti mai mult de la un nebun decât de la el. (Solomon 26.12)Dacă vine mândria, va veni şi ocara, iar înţelepciunea este cu cei smeriţi. (Solomon 11.2)Dă sfat celui înţelept, şi el se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel drept, şi el îşi va spori ştiinţa lui. Începutul înţelepciunii este frica de Dumnezeu şi priceperea este ştiinţa Celui Sfânt. (Solomon 9.9, 10)De aceea, oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi la îndeplineşte asemăna-se-va bărbatului înţelept care a clădit casa lui pe stâncă. (Matei 7.24)De este cineva din voi lipsit de înţelepciune, să o ceară de la Dumnezeu. 4.4Deci am zis în inima mea: „Aceeaşi soartă ca şi cel nebun avea-voi şi eu; atunci la ce îmi foloseşte înţelepciunea?” Şi am zis în mintea mea că şi aceasta este deşertăciune. Căci pomenirea celui înţelept ca şi a celui nebun nu este veşnică, fiindcă în zilele ce vor veni amândoi vor fi uitaţi; atunci înţeleptul moare ca şi nebunul. (Ecclesiastul 2.15, 16)Deci luaţi seama cu grijă, cum umblaţi, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca cei înţelepţi, răscumpărând vremea, căci zilele rele sunt. Drept aceea, nu fiţi fără de minte, ci înţelegeţi care este voia Domnului. (Efeseni 5.15-17)Disciplina şi controlul ce singur ţi-l faci sunt începuturile înţelepciunii practice. (Samuel Smiles)Doar un prost învaţă din greşelile proprii. Un înţelept învaţă din greşelele altora. (Otto von Bismarck)Dobândirea înţelepciunii este mai bună decât aurul, iar câştigarea priceperii este mai de preţ decât argintul. (Solomon 16.16)E util să devii înţelept prin durere. (Eschil)Este mai bine să fii prost şi să cunoşti acest fapt, decât să fii prost şi să te crezi înţelept. (Buddha)Este nevoie de multă înţelepciune pentru a înţelege diferenţa dintre bine şi rău. (Sfântul Grigorie Sinaitul)Există trei metode de a dobândi înţelepciunea. Cea dintâi este reflecţia, care este cea mai înaltă. A doua este imitaţia, care este cea mai uşoară. A treia este experienţa, care este cea mai amară. (Confucius)Fără de filosofie şi fără de raţiunea cea dreaptă, nimeni nu poate dobândi înţelepciunea. (Sfântul Justin Martirul şi Filosoful)Fără minciună se împlineşte legea şi înţelepciunea este desăvârşită în sinceritate. (Ecclesiasticul 34.8)Ferice de acela care, pentru a deveni înţelept, trage învăţătură din păţania altuia. (Oxenstierna)Fericit este cel care a aflat înţelepciunea şi cel care o grăieşte la urechile celor care o ascultă. (Ecclesiastul 25.12)Fericit este omul care a aflat înţelepciunea şi bărbatul care a dobândit pricepere, căci dobândirea ei este mai scumpă decât argintul şi preţul ei mai mare decât al celui mai curat aur. (Solomon 3.13, 14)Fiindcă după lumină urmează noaptea, pe când înţelepciunea rămâne nebiruită în faţa răutăţii. (Cartea înţelpciunii lui Solomon 7.30)Fiul meu, mănâncă miere, căci e bună şi un fagure de miere este dulce gurii tale. Să ştii că înţelepciunea este la fel pentru sufletul tău; dacă o dobândeşti, ai un viitor, iar nădejdea ta nu este pierdută. (Solomon 24.13, 14)Fiul meu, să nu se depărteze acestea dinaintea ochilor tăi; păstrează înţelepciunea şi buna chibzuială, căci ele sunt viaţa sufletului tău şi podoabă pentru gâtul tău. (Solomon 3.21, 22)Fiule! Din tinereţile tale alege învăţătura şi până la cărunteţile tale vei afla înţelepciune. Ca şi cel ce ară şi seamănă, apropie-te de ea şi aşteaptă roadele ei cele bune. Căci cu lucrarea ei puţin te vei osteni şi curând vei mânca roadele ei. (Ecclesiasticul 6.18-20)Foc! Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac şi al lui Iacov, nu dumnezeul filosofilor şi al înţelepţilor! (Aceste cuvinte au fost scrise pe o bucată de hârtie, găsită cusută în căptuşeala hainei lui Blaise Pascal, după moartea sa, şi sună pentru noi ca un scurt testament)Frica de Dumnezeu este începutul înţelepciunii; cei fără minte dispreţuiesc înţelepciunea şi stăpânirea de sine. (Solomon 1.7)Frumuseţea se arată, înţelepciunea se ascunde. (Sfinţii Părinţi)Greşeşte şi cel mai înţelept între înţelepţi. (Eschil)Gura celui drept rodeşte înţelepciune, iar limba urzitoare de rele aduce pierzare. (Solomon 10.31)Gura dreptului va deprinde înţelepciunea şi limba lui va grăi judecată. (Psalmi 36.30)Iată Eu vă trimit pe voi ca pe nişte oi în mijlocul lupilor; fiţi dar înţelepţi ca şerpii şi nevinovaţi ca porumbeii. (Matei 10.16)Inima celui înţelept va cugeta la pildele celor înţelepţi, şi o ureche ascultătoare este dorinţa celui înţelept. (Ecclesiasticul 3.28)Inima înţeleaptă caută ştiinţa, iar gura celor nebuni se simte mulţumită cu nebunia. (Solomon 15.14)Intrarea în templul înţelepciunii este o recunoaştere a propriei noastre ignoranţe. (Proverb hindus)Ironia este veselia gândirii şi bucuria înţelepciunii. (Anatole France)Iubirea de Dumnezeu este înţelepciunea slăvită şi cui voieşte El, aceluia o împarte după chibzuinţa Sa. (Ecclesiasticul 1.13)În gura celui nebun este varga mândriei lui; buzele pe cei înţelepţi îi păzesc. (Solomon 14..3)În vremea aceea, răspunzând, Iisus a zis: Te slăvesc pe Tine, Părinte, Doamne al cerului şi al pământului, căci ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor. (Matei 11.25)Începutul înţelepciunii duhovniceşti este frica de Domnul. 4.4Încheierea tristeţii este începutul înţelepciunii. (Krishnamurti, filosof indian)Întâmplarea dureroasă face pe înţelept să-şi aducă aminte de Dumnezeu, şi întristează pe măsura ei pe cel ce a uitat de Dumnezeu. (Sfântul Marcu Ascetul)Întreaga înţelepciune umană se rezumă la două cuvinte: aşteptare şi speranţă. (Alexandre Dumas)Înţelepciune fără carte şi fapte, nu se poate, / Înţelepciune fără credinţă, nu e cu putinţă. (Valeria Mahok)Înţelept este numai cel ce L-a luat pe Dumnezeu drept călăuză pentru a cunoaşte cuibul adevărului. (Sfântul Ambrozie al Mediolanului)Înţelept este numai Dumnezeu. Ceilalţi sunt înţelepţi prin darul lui Dumnezeu.(Sfinţii Părinţi)Înţelept nu este acela care ştie multe, ci acela ale cărui cunoştinţe sunt folositoare. (Eschil)Înţeleptul adevărat are trupul drept sală de meditaţie şi de locuinţă sigură a sufletului. (Sfântul Vasile cel Mare)Înţeleptul ia cu luptă cruntă cetatea vitejilor şi răstoarnă întăriturile în care ei îşi puneau nădejdea. (Solomon 21.22)Înţeleptul înfruntă soarta, prostul doar se plânge-ntruna. (Shota Rustaveli)Înţeleptul merge pe cărarea vieţii ce duce în sus, ca să ocolească drumul iadului care merge în jos. (Solomon 15.24)Înţeleptul nu spune ce ştie, iar prostul nu ştie ce spune. (Proverb turcesc)Înţeleptul poate învăţa mai multe de la o întrebare prostească decât învaţă prostul dintr-un răspuns înţelept. (Bruce Lee)Înţeleptul prins de furtună pe drum se roagă lui Dumnezeu nu pentru a fi ferit de pericol, ci a fi izbăvit de frică. (Ralph Waldo Emerson)Înţeleptul totdeauna este bogat, dar rareori bogatul este înţelept. (Thales)Înţeleptul trebuie să meargă la cel prost, altminteri înţelepciunea ar pieri, deoarece prostul nu vine niciodată la cel înţelept. (Bodenstedt)Înţeleptul trebui să rezolve orice problemă cu vorba, nu cu arma. (Terenţiu)Înţeleptului toate îi sunt apropiate, în afară de cele potrivnice virtuţii. (Sfântul Ambrozie al Mediolanului)Învingerea fricii este începutul înţelepciunii. (Bertrand Russell)Lenea te face să cazi în toropeală; sufletului trândav îi va fi foame. O casă şi o avere sunt moştenire de la părinţi, iar o femeie înţeleaptă este un dar de la Dumnezeu. (Solomon 19.14, 15)Libertatea este să facem ce trebuie, nu ce vrem. (Sfântul Vasile cel Mare)Limba celor înţelepţi picură ştiinţă, iar gura celor nebuni revarsă prostie. (Solomon 15.2)Locul înţelepciunii dumnezeieşti este mintea curată.(Sfântul Maxim Mărturisitorul)Mai puternic este un înţelept decât un voinic şi cel priceput decât unul plin de putere. (Solomon 24.5)Marea înţelepciune e să-ţi alegi prieteni care nu te vor sili la compromisuri. (Camil Petrescu)Mâna leneşilor pricinuieşte sărăcie, iar mâna celor înţelepţi adună avuţii. (Solomon 10.4)Mândria nu dă prilej decât la ceartă, înţelepciunea se află numai la cei ce primesc sfaturi. (Solomon 13.10)Memoria este mama înţelepciunii. (Eschil)Mirarea este începutul înţelepciunii. (Socrate)Modestia şi înţelepciunea sunt complementare. (Bernard Fontenelle)Mulţi primesc sfaturi, dar numai cei înţelepţi profită de ele. (Proverb englezesc)Muzica este o revelaţie mai mare decât toată înţelepciunea şi filosofia. (Lugwig van Beethoven)Nebunul se uită în casă din uşă, iar omul cel învăţat stă afară. Semn de om prost este a asculta la uşă; iar cel înţelept se va îndepărta de astfel de necinste. (Ecclesiasticul 21.25, 26)Niciun om nu este îndeajuns de înţelept, nici îndeajuns de bun, ca să îi fie încredinţată o putere nelimitată. (Charles Caleb Colton)Nimeni nu ajunge la înţelepciune din întâmplare. (Seneca)Nu certa pe cel batjocoritor ca să nu te urască; dojeneşte pe cel înţelept, şi el te va iubi. (Solomon 9.8)Nu dispreţui vorba celor bătrâni, că şi ei au învăţat de la părinţii lor. Că de la ei vei învăţa înţelepciunea şi îndemânarea de a da răspuns bun la nevoie. (Ecclesiasticul 8.9)Nu e de niciun folos înţelepciunea, dacă nu-i adaugi blândeţea. (Sfântul Ioan Gură de Aur)Nu este înţelept acela care va părăsi o certitudine pentru o incertitudine. (Samuel Johnson)Nu este nici înţelepciune, nici pricepere şi nici sfat care să aibă putere înaintea Domnului. (Solomon 21.30)Nu există pentru oameni un câştig mai mare decât prevederea şi o minte înţeleaptă. (Sofocle)Nu fi înţelept în ochii tăi; teme-te de Dumnezeu şi fugi de rău; aceasta va fi sănătate pentru trupul tău şi o înviorare pentru oasele tale. (Solomon 3.7, 8)Nu putem dobândi înţelepciunea, dacă nu trăim în mod înţelept. (Sfântul Grigorie de Nazians)Nu vârsta, ci înţelepciunea te face om întreg. (Proverb indian)O inimă iubitoare este cea mai adevărată înţelepciune. (Charles Dickens)O picătură de înţelepciune, izvorâtă din frica de Dumezeu, ne poate mântui. (Sfinţii Părinţi)O picătură de noroc valorează cât un sac de înţelepciune.(Proverb latin)O retragere înţeleaptă este la fel de glorioasă ca şi un atac cutezător. (Baltasar Gracian)O, adâncul bogăţiei şi al înţelepciunii şi al ştiinţei lui Dumnezeu! Cât sunt de necercetate judecăţile Lui şi cât sunt de nepătrunse căile Lui! (Romani 11.33)Oamenii furioşi nu sunt întotdeauna înţelepţi. (Jane Austen)Oare nu la bătrâni sălăşluieşte înţelepciunea şi priceperea nu merge mână în mână cu vârsta înaintată? (Iov 12.12)Omul bogat este înţelept în ochii lui, dar cel sărac şi priceput îl dovedeşte cu mintea. (Solomon 28.11)Omul înţelept îşi ascunde ştiinţa, pe când inima celor nebuni propovăduieşte nebunia. (Solomon 12.23)Omul priceput are înaintea ochilor lui înţelepciunea, iar ochii celui nebun se uită la capătul pământului. (Solomon 17.24)Omul simplu crede toate vorbele; omul înţelept veghează paşii săi. (Solomon 14.15)Orice om înţelept lucrează cu chibzuinţă, numai cel nebun îşi desfăşoară nebunia. (Solomon 13.16)Pacea gândurilor este mai scumpă decât orice înţelepciune. (Părintele Savatie Baştovoi)Pe buzele omului priceput se află înţelepciunea; toiagul este pentru spatele celui lipsit de chibzuinţă. (Solomon 10.13)Pe lângă porţi, în împrejurimile cetăţii, la intrarea porţilor, strigă tare: „Către voi, oamenilor, se îndreaptă strigătul meu şi glasul meu către voi, fii ai oamenilor. Voi, cei simpli, învăţaţi cuminţenia şi voi, cei nebuni, înţelepţiţi-vă! (Solomon 8.3-5)Pentru aceea m-am rugat şi mi s-a dat înţelepciune, am chemat, şi duhul cuminţeniei a coborât în mine. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 7.7)Pentru că înţelepciunea este mai sprintenă decât orice mişcare, ea pătrunde şi îşi face loc pretutindeni prin curăţia ei. Ea este suflul puterii lui Dumnezeu, ea este curata revărsare a slavei Celui Atotputernic, astfel că nimic nu poate s-o mânjească. Ea este strălucirea luminii celei veşnice şi oglinda fără pată a lucrării lui Dumnezeu şi chipul bunătăţii Sale. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 7.24-26)Postul, împreună locuitor al trezviei şi ziditor al întregii înţelepciuni. 2.9Prin înţelepciune se ridică o casă, prin bună chibzuială se întăreşte şi prin ştiinţă se umplu cămările ei de tot felul de avuţie scumpă şi plăcută. (Solomon 24.3, 4)Prin înţelepciune, Domnul a întemeiat pământul, iar prin înţelegere a întărit cerurile. (Solomon 3.19)Privighetoarea înţeleaptă cântă fiecare cântec de două ori. Ca să nu crezi că nu poate retrăi primul extaz spontan. (Robert Browning)Prudenţa este fiul cel mai mare al înţelepciunii. (Victor Hugo)Rădăcina înţelepciunii, cui s-a descoperit? Şi izvoarele ei, cine le cunoaşte? (Ecclesiasticul 1.6)Rugăciunea este lucrare nesfârşită, mai presus de orice artă sau ştiinţă. Prin rugăciune intrăm în legătură cu Fiinţa Cea fără de început, sau altfel spus, însăşi viaţa lui Dumnezeu intră în noi prin acest canal. Rugăciunea este un act de înaltă înţelepciune, care întrece orice frumuseţe şi vrednicie. În rugăciune aflăm sfânta încântare a duhului nostru…. (Arhimandritul Sofronie Saharov)Să ia aminte cel înţelept şi îşi va spori ştiinţa, iar cel priceput va dobândi iscusinţa de a se purta, pătrunzând cu mintea pildele şi înţelesurile adânci, graiurile celor înţelepţi şi tâlcuirea lor nepătrunsă. (Solomon 1.5, 6)Să nu te jenezi niciodată să recunoşti că ai greşit. Asta înseamnă că ai evoluat şi azi eşti mai înţelept decât ieri. (Jonathan Swift)Sărăcia a moştenit înţelepciunea. (Cuviosul Clement Alexandrinul)Singur înţeleptul este liber. (Sfântul Ambrozie al Mediolanului)Smerenia este mama înţelepciunii. Dacă ai smerenia, le vei avea şi pe toate celelalte. (Sfântul Vasile cel Mare)Spun şi înţelepţii prostii, dar le mai selectează. (Grigore Vieru)Spune înţelepciunii: „Tu eşti sora mea!”, şi numeşte priceperea prietena ta, ca ea să te păzească de femeia străină, de femeia altuia, ale cărei cuvinte sunt ademenitoare. (Solomon 7.4, 5)Stai în tovărăşia celor bătrâni şi cu cel înţelept te uneşte. (Ecclesiasticul 6.35)Sufletele înţelepte se pleacă chiar şi faţa dreptei socoteli a vrăjmaşului. (Dimitrie Cantemir)Suprema înţelepciune este de a distinge binele de rău. (Socrate)Şi am zis: „Mai bună este înţelepciunea decât puterea; dar înţelepciunea celui sărac este urgisită, şi cuvintele lui nu sunt luate în seamă”. (Ecclesiastul 9.16)Şi aţi uitat îndemnul care vă grăieşte ca unor fii: „Fiul meu, nu dispreţui certarea Domnului, nici nu te descuraja, când eşti mustrat de El. Căci pe cine îl iubeşte Domnul îl ceartă, şi biciuieşte pe tot fiul pe care îl primeşte”. Răbdaţi spre înţelepţire, Dumnezeu se poartă cu voi ca faţă de fii. Căci care este fiul pe care tatăl său nu-l pedepseşte? (Evrei 12.5-7)Şi acum Tu, Doamne Dumnezeul meu, ai pus pe robul Tău rege în locul lui David, tatăl meu; însă eu sunt foarte tânăr şi nu ştiu să conduc. Şi robul Tău este în mijlocul poporului Tău pe care l-ai ales, popor nesfârşit de mare, care din pricina mulţimii lui nu se poate nici socoti, nici număra. Dăruieşte-i dar robului Tău minte pricepută, ca să asculte şi să judece poporul Tău şi să deosebească ce este bine şi ce este rău; căci cine poate să povăţuiască pe acest popor al Tău, care este nesfârşit de mare?” Şi i-a plăcut Domnului că Solomon a cerut aceasta. Şi a zis Dumnezeu: „Deoarece tu ai cerut aceasta şi n-ai cerut viaţă lungă; n-ai cerut bogăţie, n-ai cerut sufletele duşmanilor tăi, ci ai cerut înţelepciune, ca să ştii să judeci, iată Eu voi face după cuvântul tău; iată, Eu îţi dau minte înţeleaptă şi pricepută, cum nici unul n-a fost ca tine înaintea ta şi cum nici nu se va mai ridica după tine. Ba îţi voi da şi ceea ce tu n-ai cerut: bogăţie şi slavă, aşa încât nici unul dintre regi nu va fi asemenea ţie, în toate zilele tale. Şi dacă vei umbla pe drumul Meu, ca să păzeşti legile Mele şi poruncile Mele, cum a umblat tatăl tău David, îţi voi înmulţi şi zilele tale”. (III Regi 3.7-14)Şi mi-am întors privirea să văd înţelepciunea, nebunia şi prostia. Căci ce poate să facă un om de rând peste ceea ce a făcut un rege? (Ecclesiasticul 2.12)Şi mi-am silit inima ca să pătrund înţelepciunea şi ştiinţa, nebunia şi prostia, dar am înţeles că şi aceasta este vânare de vânt, că unde este multă înţelepciune este şi multă amărăciune, şi cel ce îşi înmulţeşte ştiinţa îşi sporeşte suferinţa. (Ecclesiastul 1.17, 18)Tăcerea intră cu nouă părţi din zece în înţelepciune. (Honoré de Balzac)Tăcerea înseamnă înţelepciune, dar să taci tot timpul nu e înţelept. (Proverb evreiesc)Trupul poate să supravieţuiscă şi fără carne şi toate celelalte. Problema pleacă tot din mintea noastră; acolo se petrec dorinţele de a mânca de frupt în zi de post şi tot acolo se găsesc şi argumentele pentru care am fi îndreptăţiţi să nu postim. Aşa dar, să ne cercetăm fiecare şi să vedem ceea ce putem face şi ce nu. Efectele postului nu se pot simţi imediat. Uneori e nevoie de 40 de zile, alteori , ca în cazul proorocului Ilie, trei ani şi şase luni, sau poate o viaţă întreagă. Cert este faptul că postul ne face mai înţelepţi, ne poate arăta pregătiţi pentru toate ispitele şi valurile vieţii. Alte roade pe care le dobândim în urma postului sunt tainice. În fiecare biserică îngerii înscriu pe cei care postesc. Ia aminte, dar, ca nu cumva din pricina unei mici plăceri, ce ţi-o dau bucatele, să suferi paguba de a nu fi înscris de înger, fugind dinaintea celui care înrolează ostaşi. Este mai mică primejdia când un soldat aruncă pavăza şi fuge, decât atunci când un creştin aruncă postul, arma cea tare şi puternică. (Sfântul Vasile cel Mare)Un înţelept face din veninul său interior remediu pentru sine; sau precept de tămăduire pentru semeni… Însă cine nu se luptă contra Răului, s-a şi predat inamicului. (Constantin Brâncuşi)Un ocărâtor este vinul, un zurbagiu băutura îmbătătoare şi oricine se lasă ademenit nu este înţelept. (Solomon 20.1)Un om care rătăceşte de pe drumul înţelepciunii, se va odihni curând în adunarea celor morţi. (Solomon 21.16)Unde nu este ascultare, nu cheltui vorba şi, când nu este vreme, nu te arăta înţelept. (Ecclesiasticul 32.5)Unii înţelepţi au definit frumuseţea, ca fiind simetria şi armonia privirilor sufletului. (Sfântul Vasile cel Mare)Unii numesc înţelepţi pe cei ce deosebesc lucrurile sensibile. Dar înţelepţi sunt cei ce stăpânesc voile lor. (Sfântul Marcu Ascetul)Unii tac din înţelepciune, alţii din prostie. Oricum ar fi, tăcerea lor vorbeşte. (Dimitrie Cantemir)Urechea care ascultă o dojană folositoare vieţii îşi are locaşul printre cei înţelepţi. (Solomon 15.31)Varga şi certarea aduc înţelepciune, iar tânărul care este lăsat (în voia apucăturilor lui) face ruşine maicii sale. (Solomon 29.15)Vârsta este înţelepciune, dacă ţi-ai trăit viaţa cum trebuie. (Miriam Makeba)Verdictul dat de un singur înţelept cântăreşte mai mult decât toate părerile proştilor. (Robert Browning)Viaţa duhovnicească este un astfel de tărâm, în care înţelepciunea acestei lumi nu poate pătrunde. (Sfântul Teofan Zăvorâtul)Vinul şi femeile înşeală pe cei înţelepţi. (Ecclesiasticul 19.2)Virtutea este suveranul bine. Ştiinţa, onorurile, bogăţia sunt bunuri false, care trebuie dispreţuite. (Diogene din Sinope, citat de Sfântul Vasile cel Mare) Epictet îl socotea pe Diogene model de înţelepciune şi omul cel mai apropiat de desăvârşire.Vorba celui cuvios este totdeauna cu înţelepciune; iar cel nebun se schimbă ca luna. (Ecclesiasticul 27.11)Vorbele celui înţelept spuse domol sunt mai ascultate decât strigătul unui stăpân între nebuni. (Ecclesiastul 9.17)Zicând că sunt înţelepţi, au ajuns nebuni. Şi au schimbat slava lui Dumnezeu Celui nestricăcios cu asemănarea chipului omului celui stricăcios şi al păsărilor şi al celor cu patru picioare şi al târâtoarelor. (Romani 1.22, 23)Învingând ispitele, ne vom păzi mintea de judecată şi de mânie, două dintre cele mai mari ispite care pândesc pe om. 10.7Jertfa celor fără de lege este urâciune înaintea Domnului, iar rugăciunea celor drepţi este plăcerea Lui. (Solomon 15.8)Jertfa făcută în dragoste şi credinţă, asemenea rugăciunii, este cea bine primită, aduce ajutorul lui Dumnezeu, ţine la un loc casele, înmulţeşte roadele, apără de primejdie şi ne apropie, o clipă mai devreme, de raiul în care ne-a vrut Dumnezeu. De aceea, atunci când vrem ajutorul lui Dumnezeu, se cuvine să ne străduim şi noi mult mai mult, şi prin efortul nostru, prin mâna noastră întinsă către Dumnezeu, să primim de la El ajutorul cel de Sus. Şi cum putem face acest lucru? Uitându-ne cu atenţie la cei din jur, făcând binele semenilor noştri şi, cu siguranţă, răsplata lui Dumnezeu nu se va lăsa aşteptată. (Profesorul Alexandru Nemoianu)Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. (Psalmi 50.18)Jertfa nu vrea moarte pentru moarte, ci moarte pentru viaţă. (V. Jankélévitch)Jertfa presupune ajutorul ce-l poţi oferi celui de lângă tine. 9.5Jertfa trebuie dăruită lui Dumnezeu, o, Paladie, ca un miros de bună mireasmă şi ca o datorie, o petrecere sfântă şi strălucirile unei vieţi alese. (Sfântul Chiril al Alexandriei)Jertfa/Asumarea suferinţei reprezintă jertfă şi cruce. (Părintele Constantin Coman)Că de ai fi voit jertfă, ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei. (Psalmi 50.17-20)Că de n-ar fi avut nădejde că vor învia cei care mai înainte au căzut, deşert şi de râs lucru ar fi a se ruga pentru cei morţi. Şi a văzut că celor care cu bună cucernicie au adormit, foarte bun dar le este pus. Drept aceea, sfânt şi cucernic gând a fost, că a adus jertfă de curăţie pentru cei morţi, ca să se slobozească de păcat. (II Macabei 12.44-46)Ce foloseşte idolului jertfa? Că nici nu mănâncă, nici nu miroase; aşa este cel care stăpâneşte avuţia, dar nu se poate bucura de ea. (Ecclesiasticul 30.19)Cel care păzeşte legea înmulţeşte jertfele. Jertfeşte jertfă de împăcare cel care ia aminte la porunci. Şi cel care mulţumeşte este ca şi cel care aduce jertfă făină curată de grâu; şi cel care face milostenia este ca şi cel care jertfeşte jertfă de laudă. Plăcut este Domnului când te depărtezi de răutate şi jertfă cu curăţenie este când te desparţi de strâmbătate. Să nu te arăţi în faţa Domnului cu mâinile goale, că toate jertfele sunt din porunca legii. Jertfa dreptului unge jertfelnicul şi mirosul ei bun este înaintea Celui Preaînalt. Jertfa bărbatului drept este primită şi pomenirea ei nu se va uita. (Ecclesiasticul 35.1-7)Copiii mei, acestea vi le scriu, ca să nu păcătuiţi, şi dacă va păcătui cineva, avem mijlocitor către Tatăl, pe Iisus Hristos cel drept. El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre, dar nu numai pentru păcatele noastre, ci şi pentru ale lumii întregi. Şi întru aceasta ştim că L-am cunoscut, dacă păzim poruncile Lui. (I Ioan 2.1-3)Credinţa este jertfa de iubire pe altarul inimii. (Sfinţii Părinţi)Creştini suntem şi un Dumnezeu avem Care este în ceruri, pe Acela Îl cinstim, iar idolilor nu jerfim. (Sfinţii Mucenici Dionisie Areopagitul şi însoţitorii săi: Luchian episcopul; Rustic preotul şi Elefterie diaconul. Pentru aceasta li s-au tăiat lor capetele.)Curăţiţi aluatul cel vechi, ca să fiţi frământătură nouă, precum şi sunteţi fără aluat; căci Paştile nostru Hristos S-a jertfit pentru noi. (I Corinteni 5.7)Dacă orice credinţă mântuieşte, atunci jertfa lui Hristos este fără rost. Dacă orice interpretare a Bibliei este corectă, atunci toată istoria Bisericii este o absurditate. (Părintele Constantin Necula)Dacă ştiaţi ce înseamnă: Milă voiesc iar nu jertfă, n-aţi fi osândit pe cei nevinovaţi. (Matei 12.7)Dar mergând, învăţaţi ce înseamnă: Milă voiesc, iar nu jertfă; că n-am venit să chem pe drepţi, ci pe păcătoşi la pocăinţă. (Matei 9.13)De aceea mă jur casei lui Eli că vina casei lui Eli nu se va şterge, nici prin jertfe, nici prin prinoase de pâine în veci„. (I Regi 3.15)De acesta n-au voit să asculte părinţii noştri, ci l-au lepădat şi inimile lor s-au întors către Egipt, zicând lui Aaron: „Fă-ne dumnezei care să meargă înaintea noastră; căci acestui Moise, care ne-a scos din ţara Egiptului, nu ştim ce i s-a întâmplat„. Şi au făcut, în zilele acelea, un viţel şi au adus idolului jertfă şi se veseleau de lucrurile mâinilor lor. (Faptele Apostolilor 7.39-41)De Dumnezeul meu nu mă voi lepăda, al lui Hristos am fost, sunt şi voi fi, şi idolilor nu voi jertfi, nici nu le voi pleca genunchiul meu. (Sfântul Mucenic Mina, înainte de a fi decapitat)Deci, logica crucii e logica iubirii. A avea un raport înţelept cu crucea înseamnă a avea capacitatea să jertfeşti liber din ceea ce ai pentru a dărui. Şi când eşti dispus să jerfeşti, orice necaz ţi s-ar întâmpla nu provoacă disperare şi cârteală, ci te ajută să rămâi senin şi lucid, o stare necesară pentru a reuşi şi s-o iei totdeauna de la capăt. (Teologul catolic Marko Rupnik)Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. (Psalmi 50.16, 17)Dragostea faţă de Dumnezeu şi de aproapele se face cunoscută mai ales prin ascultare şi prin împărtăşirea cuvântului Domnului Iisus Hristos, dar şi prin slujirea jertfelnică a aproapelui. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)Făptuirea dreptăţii şi a judecăţii este mai de preţ pentru Domnul decât jertfa sângeroasă. (Solomon 21.3)Fiecare treaptă urcată reprezintă un nou altar de jertfă. (Nicolae Iorga)Hristos, Arhiereul jerfelor noastre, ocrotitorul şi ajutorul slăbiciunii noastre, prin El vedem ca-ntr-o oglindă, nepătata şi preaînalta Lui Faţă, prin El s-au deschis ochii inimii noastre, prin El nepriceputa şi întunecata noastră minte înfloreşte la lumina Lui, prin El Stăpânul a voit să gustăm cunoştinţa cea nemuritoare. (Sfântul Clement Romanul)Iar în ziua cea dintâi a Azimilor, când jertfeau Paştile, ucenicii Lui L-au întrebat: Unde voieşti să gătim, ca să mănânci Paştile? Şi a trimis doi din ucenicii Lui, zicându-le: Mergeţi în cetate şi vă va întâmpina un om, ducând un urcior cu apă; mergeţi după el. Şi unde va intra, spuneţi stăpânului casei că Învăţătorul zice: Unde este odaia în care să mănânc Paştile împreună cu ucenicii Mei? Iar el vă va arăta un foişor mare aşternut gata. Acolo să pregătiţi pentru noi. (Marcu 14.12-15)Iubirea, sursa care alimentează întotdeauna starea de jertfă. 9.5Împăraţii Tarsisului şi insulele daruri vor aduce, împăraţii arabilor şi ai reginei Saba prinoase vor aduce. (Psalmi 71.10)Jertfeşte banii tăi, pentru un frate şi un prieten, ca să nu ruginească sub o piatră, pierzându-se. (Ecclesiasticul 29.13)Jertfeşte lui Dumnezeu jertfă de laudă şi împlineşte Celui Preaînalt făgăduinţele tale. (Psalmi 49.15)Jertfiţi jertfa dreptăţii şi nădăjduiţi în Domnul. (Psalmi 4.5)Mai bună este o bucată de pâine uscată în pace, decât o casă plină cu carne de jertfe, dar cu vrajbă. (Solomon 17.1)Ne temem de moarte pentru că nu mai primim jertfa lui Hristos. 11.13Nebunul îşi bate joc de jertfa pentru păcat, însă între oamenii drepţi este bună înţelegere. (Solomon 14.9)Nimeni nu ajunge la Dumnezeu decât ridicându-se prin jertfă. (Sfântul Chiril al Ierusalimului)Nu există jertfă fără iubire şi iubire fără jertfă. (Părintele Calistrat de la Bârnova)Nu nădăjdui în jertfa nedreaptă, că Domnul este judecător şi nu este la El părtinire. (Ecclesiasticul 35.13)O, de v-aţi întoarce şi v-aţi pocăi, ar rămâne de pe urma voastră o binecuvântare, un prinos şi o jertfă cu turnare pentru Domnul Dumnezeul vostru! (Ioil 2.14)Pentru ce dar voi călcaţi în picioare jertfele Mele şi prinoasele Mele de pâine, pe care le-am poruncit Eu pentru locaşul Meu, şi pentru ce tu ţii mai mult la fiii tăi decât la Mine, îngrăşându-i pe ei cu toată pârga poporului Meu Israel? (I Regi 2.29)Pentru robii stomacului, pântecele este Dumnezeu sensibil. Prin lăcomie, omul aduce jertfă pântecelui şi gurii sale, în loc să aducă jertfă curată lui Dumnezeu. (Sfântul Grigorie Palama)Prin jertfă mă realizez şi mă descopăr pe mine. 9.5Prin jertfă, Iisus Hristos ni se alătură, face parte din fiinţa noastră şi trăieşte în noi. 9.5Să ne aţintim privirile la cei care slujesc în chip desăvârşit măreţei slave a lui Dumnezeu. (Din Epistola către Corinteni a Sfântului Clement Romanul, episcopul Romei. Împăratul Traian a poruncit să fie aruncat în mare cu o ancoră de gât, pentru că a adus la Hristos pe mulţi aristocraţi romani şi a refuzat să aducă jertfă zeilor. A fost contemporan cu Sfinţii Apostoli. La vârsta de 24 de ani s-a decis să plece şi să-şi caute părinţii şi fraţii, care dispăruseră într-un naufragiu. Este momentul când îl întâlneşte pe Sfântul Barnaba şi pe fraţii săi, deveniţi ucenicii Sfântului Petru. Prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu îşi va întâlni şi părinţii. Dintre toate operele puse sub numele Sfântului Clement, numai una este autentică şi anume: Scrisoarea întâi către Corinteni. Este o operă care se păstrează în limba greacă, latină, siriacă şi coptă.)Sensul jertfei 9.5Sufletul bun, gândul curat şi conştiinţa sănătoasă sunt cele mai bune jertfe care I se pot aduce lui Dumnezeu. (Minucius Felix)Şaptezeci de ani am de când slujesc lui Dumnezeu şi acum să jertfesc idolilor? (Sfântul Artemon, torturat şi decapitat)Şapte zile se aduce jertfă pentru păcat câte un ţap pe zi; de asemenea să se aducă jertfă câte un viţel din cireada de boi şi câte un berbec din turma de oi, fără meteahnă. Şapte zile să facă ispăşire pentru jertfelnic, să-l cureţe şi să-l sfinţească. (Iezechiel 43.25, 26)Şi când a deschis pecetea a cincea, am văzut, sub jertfelnic, sufletele celor înjunghiaţi pentru cuvântul lui Dumnezeu şi pentru mărturia pe care au dat-o. (Apocalipsa 6.9)Şi ridicându-şi Avraam ochii, a privit, şi iată la spate un berbec încurcat cu coarnele într-un tufiş. Şi ducându-se, Avraam a luat berbecul şi l-a adus jertfă în locul lui Isaac, fiul său. (Facerea 22.13)Şi să dea jertfă, precum s-a zis în Legea Domnului, o pereche de turturele sau doi pui de porumbel. (Luca 2.24)Trebuie să jerfeşti, trebuie necontenit să jertfeşti artei tale toate nimicurile vieţii. (Ludwig van Beethoven)Vă îndemn, deci, fraţilor, pentru îndurările lui Dumnezeu, să înfăţişaţi trupurile voastre ca pe o jertfă vie, sfântă, bine plăcută lui Dumnezeu, ca închinarea voastră cea duhovnicească, şi să nu vă potriviţi cu acest veac, ci să vă schimbaţi prin înnoirea minţii, ca să deosebiţi care este voia lui Dumnezeu, ce este bun şi plăcut şi desăvârşit. (Romani 12.1, 2)Viaţa fără Hristos, moarte este, iar moartea pentru El înseamnă viaţă. (Sfântul Zenovie, episcopul Ciliciei, când i s-a cerut să se lepede de Hristos şi să aducă jertfă zeilor pentru a scăpa cu viaţă.)Judecă-te cu inimă de judecător, iar pe celălalt cu inimă de mamă. 12.4Judecata s-o laşi în seama lui Dumnezeu. 10.4La omul cu însuşiri mediocre şi virtutea e mediocră. (Jean Racine)Lemnul duhovnicesc este rugăciunea. 10.5Lepădarea de sine. 1.10, 5.3, 8.9, 10.17Lepădarea de sine este lupta cu mândria. 2.5Lepădarea de sine înseamnă să te goleşti de tine şi să te umpli de Dumnezeu. (Sfinţii Părinţi)Lepădarea de sine, asumarea crucii şi urmarea lui Hristos. 10.17Lepădarea de sine, cea mai grea cruce. 9.7Limba este cartea de nobleţe a unui neam. (Vasile Alecsandri)Liniştea este esenţa inimii. (Paul Ferrini)Liniştea este începutul purificării sufletului. (Sfântul Vasile cel Mare)Liniştea ţine de o împăcare cu sine şi cu Dumnezeu, iar acest pas, această linişte, este începutul curăţirii. (Sfântul Vasile cel Mare)Liniştea/A observa liniştea şi a respira profund şi calm este cel mai uşor mod de a-ţi deschide inima. (Paul Ferrini)Apele liniştite sunt adânci. (Dostoievski)Atunci se va socoti cineva că are pacea şi liniştea, când va înlătura gândurile deşarte. (Sfântul Ambrozie al Mediolanului)Caracteristica vinovaţilor este neliniştea. (Seneca)Căci şi când ne aflam la voi, v-am dat porunca aceasta: dacă cineva nu vrea să lucreze, acela nici să nu mănânce. Pentru că auzim că unii de la voi umblă fără rânduială, nelucrând nimic, ci iscodind. Dar unora ca aceştia le poruncim şi-i rugăm, în Domnul Iisus Hristos, ca să muncească în linişte şi să-şi mănânce pâinea lor. (I Timotei 3.10-12)Când eşti în pace şi nu ai altă luptă, atunci mai mult te smereşte, ca nu cumva bucurie străină intrând, să ne lăudăm şi să fim daţi la război. Că de multe ori Dumnezeu pentru neputinţele noastre, nu ne lasă să fim daţi spre luptă, ca să nu pierim. (Avva Visarion)Când nu îţi găseşti liniştea în tine însuţi, zadarnic o cauţi altă parte. (François de la Rochefoucauld)Ceea ce are preţ înainte lui Dumnezeu este frumuseţea sfinţeniei, un duh blând şi liniştit. (Ellen G. White)Cei mai buni medici din lume sunt: dr. Dietă, dr. Linişte şi dr. Veselie. (Jonathan Swift)Cel ce ascultă, orice ar face, are pace în inima sa. 9.22Cine poartă în sine pacea de la Dumnezeu, acela o va putea revărsa şi asupra celor din jur. 11.4Cine-şi vede păcatele va vedea pacea. 6.6Dacă oamenii ar şti ce mare lucru este a fi în harul lui Dumnezeu, nu s-ar înspăimânta de nicio suferinţă şi ar suporta în linişte orice durere, deoarece harul este rodul răbdării. (Sfânta Roza de Lima, patroana Americii Latine, a statului Peru şi a Insulelor Filipine)De multe ori fericirea ne plictiseşte, pe când nenorocirea ne linişteşte. (Chateaubriand)Dobândeşte pacea în inima ta şi mii de oameni din jurul tău se vor mântui. (Sfântul Serafim de Sarov)E mai bine să fii liniştit decât fericit. (Proverb bengalez, care se referă la fericirea cea trecătoare din viaţa aceasta, şi ea tot trecătoare)Este foarte important să ne reculegem înainte de a ne ruga, să petrecem câteva clipe în linişte, gândindu-ne numai la Dumnezeu şi dând la o parte toate grijile şi problemele de peste zi. (Evagrie Ponticul)Faima şi liniştea nu vor dormi niciodată în acelaşi pat. (Michel Montaigne)Femeia să se înveţe în linişte, cu toată ascultarea. Nu îngăduiesc femeii nici să înveţe pe altul, nici să stăpânească pe bărbat, ci să stea liniştită. (I Timotei 2.11, 12)Fericire: să ai căldură în iglu, petrol în lampă şi linişte în suflet. (Proverb eschimos)Iisus le-a zis: De ce vă este frică, puţin credincioşilor? S-a sculat atunci, a certat vânturile şi marea şi s-a făcut linişte deplină. Iar oamenii s-au mirat, zicând: Cine este Acesta că şi vânturile şi marea ascultă de El? (Matei 8.26, 27)Isihia 1.7, 3.1Împacă-te cu tine însuţi şi va fi în pace cu tine şi cerul şi pământul. 7.11Împacă-te cu tine însuţi şi vei în pace cu Dumnezeu şi semenii tăi. (Sfinţii Părinţi)În faţa minţii liniştite, întreg universul se predă. (Lao Tse)În timp ce lumea secularizată de azi nu se mai roagă lui Dumnezeu, ci este dominată de un spirit de nemulţumire, euharistia bisericii, ca taină a recunoştinţei faţă de Dumnezeu, Creatorul şi Mântuitorul lumii, ne oferă pace sfântă şi bucurie profundă, izvorâte din rugăciune smerită şi fierbinte. Din păcate, omul secularizat a pierdut pacea şi bucuria sufletului, tocmai pentru că a pierdut practica rugăciunii, ca respiraţie a sufletului în prezenţa harică a iubirii milostive a lui Dumnezeu. (Patriarhul Daniel)Înlăturarea pasiunilor este liniştea şi seninătatea sufletului, iar liniştea sufletului este izvorul cel mai productiv de virtuţi. (Sfântul Vasile cel Mare)Învăţătura conform căreia cunoaşterea de sine sau după Dumnezeu, sau alt termen, precum osândirea de sine şi plângerea de sine, asociate cu smerenia şi amintirea de Dumnezeu dezleagă deprimarea şi dăruiesc pace şi alinare. (Sfântul Isihie)Limba clevetitoare pe mulţi i-a clătinat şi i-a risipit dintr-un neam într-alt neam şi cetăţi tari a surpat şi casele celor mari a stricat. Limba clevetitoare femei vrednice a izgonit şi le-a lipsit de ostenelile lor. Cel care ascultă de ea, nu va afla odihnă, nici nu va locui cu linişte. (Ecclesiasticul 28.15-17)Mândria ne face să ne amăgim întotdeuna. Dar adânc înăuntrul nostru, dincolo de suprafaţa conştiinţei obişnuite, o voce mică şi liniştită ne spune “Ceva e în neregulă”. (Carl Gustav Jung, medic psihiatru şi psiholog elveţian)Mulţi sunt lacomi să ştie când va avea loc următoarea eclipsă de lună, sau să afle ce este cu petele din soare, dar de norii păcatului din viaţa lor nu se neliniştesc deloc. (Sadhu Sundar Singh, un vestit hindus convertit la creştinism în secolul trecut)Muzica răscoleşte toate sentimentele; şi, ca şi după o furtună, sufletul, liniştindu-se, devine mai bun, mai îngăduitor, mai nobil. (Vasile Conta)Nimic nu aduce atâta odihnă şi linişte sufletului nostru, ca bunătatea şi smerenia. (Sfântul Ioan Gură de Aur)Nimic nu este mai preţios decât liniştea sufletului. (Sfântul Ioan Casian)Nu începe o duşmănie cu el care e mai puternic decât tine! Găseşte-ţi liniştea doar atunci când ai învins pe cel care e duşmanul din tine. (Kabus)Pacea e mai de preţ decât orice avere. (Sfântul Ioan Gură de Aur)Pacea gândurilor este mai scumpă decât orice înţelepciune. (Părintele Savatie Baştovoi)Pentru a avea o viaţă fericită trebuie să ai o minte liniştită. (Cicero)Primii creştini au înţeles că, pentru a deveni Templu al Duhului Sfânt, trebuie să se înalţe la Cer, acolo unde S-a înălţat şi Hristos. Ei au mai înţeles că această înălţare este condiţia însăşi a misiunii lor în lume, a slujirii de către ei a lumii. Pentru că acolo – în cer – ei erau cufundaţi în viaţa cea nouă a Împărăţiei; şi atunci când, după această <<Liturghie a înălţării >>, ei se reîntorceau în lume, feţele lor reflectau lumina, << bucuria şi pacea>> acelei Împărăţii, şi erau cu adevărat martori ai ei. (Teologul Alexander Schmemann)Religia este, ca să spunem aşa, adâncul liniştit al mării, care rămâne liniştit oricât de înalte ar fi valurile. (Ludwig Wittgenstein)Rugăciunea isihastă 2.7Să dormim liniştiţi somnul credinţei şi să-L lăsăm pe Dumnezeu să lucreze. (Richard Wurmbrand)Sileşte-te să te cunoşti pe tine însuţi, că atunci vei cunoaşte multe. Cine-şi vede păcatele va vedea pacea. Mulţi vor să ştie ce se petrece în ţările străine, dar ce se găseşte în sufletul lor nu vor să caute. (Sfântul Macarie Egipteanul, 6.6)Taie prieteşugul celor mulţi, ca să nu se ridice război asupra minţii tale şi va tulbura chipul liniştii. (Avva Dula)Trebuie să învăţăm muzica pentru împodobirea şi liniştirea caracterului. (Cuviosul Clement Alexandrinul)Un arbore mi-e mai drag decât un om, în pădure mă simt fericit – fericit în pădure unde fiecare co-pac grăieşte prin tine. Doamne ce minunăţie! În păduri, pe dealuri e linişte, linişte spre a Te slăvi! (Ludwig van Beethoven)Unde este pace, acolo este Hristos, fiindcă Hristos este pace. (Sfântul Ambrozie al Mediolanului)Vorbirea este instrumentul acestei lumi prezente. Liniştea este misterul lumii ce va veni. (Sfântul Isaac Sirul)Zis-a un bătrân: Sufletul sporeşte în priveghere, în rugăciune, în post şi în tăcere liniştită; şi mai ales de toate în smerenie, căci aceasta este sporirea cea adevărată a sufletului, ca în tot ceasul să fii smerit şi tuturor plecat, zicând în sine că tot omul este mai vrednic şi mai bun decât tine. Fără smerenie nu e nicio nădejde în mântuire.Linişteşte-ţi inima mânioasă şi înfuriată, sileşte-ţi mânia să asculte de raţiune, ca şi calul de frâu. 12.2

[latan.elena]

Liniştirea 3.1Lipsa de răutate. 1.10, 10.3Literatura nu există fără virtute. Pentru că literatura îşi are rădăcinile în adevăr, iar adevărul reprezintă virtutea. (Bankim Chandra Chattopadhyay)Luarea crucii. 2.5, 8.9, 10.2, 1017Lucrurile adevărate sunt cele care au permanenţă dincolo de moarte. 1.10Lupta cu gândurile ispititoare. 5.11Lupta cu patimile. 8.20, 11.5, 12.4, 12.5Lupta cu tine însuţi. 8.12În partea 1 se află subcategoriile: A fi imun – Curăţia
În partea 2 se află subcategoriile: Desăvârşirea – Isteţimea
În partea 3 se află subcategoriile: Iubirea – Liniştea
În partea 4 se află subcategoriile: Meditaţia – Răsplata
În partea 5 se află subcategoriile: Rânduiala – Voinţa

Articol publicat in Împăcarea - Virtute, Îndumnezeirea - Virtute, Îndurarea - Virtute, Înfrânarea - Virtute, Înţelegerea - Virtute, Înţelepciunea - Virtute, Iubirea - Virtute, Jertfa - Virtute, Liniştea - Virtute, Virtuţile si etichetat cu Abraham Lincoln, Alan Wats, Albert Camus, Albert Einstein, Alberto Manguel, Alexander Schmemann, Alexandre Dumas, Alexandru Nemoianu, Alexandru Paleologu, Alfred de Musset, Alvin Toffler, Ambrozie al Mediolanului, Ambrozie de la Optina, Anatole France, André Maurois, Antoine de Saint-Exupéry, Anton Pavlovici Cehov, Antonie cel Mare, Arsenie Boca, Arsenie Papacioc, Arthur Schopenhauer, Atenagora Atenianul, Axel Oxenstierna, Baltasar Gracian, Bankim Chandra Chattopadhyay, Barnaba, Baruch Spinoza, Benjamin Franklin, Bernard Clairvaux, Bernard Fontenelle, Bertrand Russell, Blaise Pascal, Bodenstedt, Bruce Lee, Buddha, Calistrat de la Bârnova, Camil Petrescu, Carl Gustav Jung, Charles Caleb Colton, Charles Dickens, Chateaubriand, Chiril al Alexandriei, Chiril al Ierusalimului, Cicero, Clement Alexandrinul, Clement Romanul, Comenius, Confucius, Constantin Brâncuşi, Constantin Coman, Constantin Galeriu, Constantin Necula, David Boia, David Hilbert, Denis Diderot, Dimitrie al Rostovului, Dimitrie Cantemir, Diogene din Sinope, Dionisie Areopagitul, Doamna de Stael, Dostoievski, Dumitru Stăniloae, Dwight David Eisenhower, Ebner-Eschenbach, Elefterie, Ellen G. White, Epictet, episcopul Ciliciei, Eschil, Euripide, Eusebiu de Cezareea, Evagrie Ponticul, filosof indian, filosof şi teolog danez, François de La Rochefoucauld, Gala Galaction, George Pruteanu, George Topârceanu, Georges Brassens, Grigore Vieru, Grigorie de Nazians, Grigorie de Nisa, Grigorie Palama, Grigorie Sinaitul, Henrik Ibsen, Henry David Thoreau, Honoré de Balzac, Ilie Cleopa, Immanuel Kant, Ioan Casian, Ioan Gură de Aur, Iov, Isaac Newton, Isaac Sirul, Isihie, Iulius Cezar, Ivan Turgheniev, Jane Austen, Jean Piaget, Jean Racine, Johann Wolfgang von Goethe, John Amos Comenius, Jonathan Swift, Juan Vinge, Jules Renard, Justin Martirul şi Filosoful, Kabus, Kallistos Ware, Krishnamurti, Lao Tse, laureat al Premiului Nobel, Leon Bloy, Leonardo da Vinci, Leonţiu de Bizanţ, Lev Tolstoi, Lope de Vega, Lorenzo Stramusoli, Ludwig van Beethoven, Macarie Egipteanul, Maica Gavrilia Papaianis, Malcom Forbes, Marcu Ascetul, Marie Curie, Marie von Ebner-Eschenbach, Marko Rupnik, Martin Luther King, Maxim Mărturisitorul, medic psihiatru şi psiholog elveţian, Michelangelo, Mihai Eminescu, Miriam Makeba, Miron Costin, Moise, Narcis Stupcanu, Nemer Ibn El Barud, Niccolò Machiavelli, Nicolae Iorga, Nicolae Mladin, Nicolae Steinhardt, Nicolas Chamfort, Origen, Oscar Wilde, Otto von Bismarck, Pablo Neruda, Paisie de la Neamţ, Pantelimon de la Mănăstirea Oaşa, Patriarhul Daniel, Patriarhul Fotie, Paul Engle, Paul Evdokimov, Paul Ferrini, Paulo Coelho, Rabindranath Tagore, Ralph Waldo Emerson, Richard Wurmbrand, Robert Browning, Sadhu Sundar Singh, Samuel Johnson, Samuel Smiles, Savatie Baştovoi, Sebastian Ilfoveanu, Seneca, Shota Rustaveli, Siluan Atonitul, Simeon Noul Teolog, Socrate, Sofian de la Antim, Sofocle, Sofronie Saharov, Solomon, Soren Kierkegaard, Steve Jobs, Teoclitos, Teofan Zăvorâtul, Terenţiu, Terri Guillemets, Thales, Toma de Aquino, Traian Demetrescu, Ugo Foscolo, unul dintre marii scriitori bisericeşti, V. Jankélévitch, Valeria Mahok, Valeriu Gafencu, Vasile Alecsandri, Vasile cel Mare, Vasile Conta, Victor Hugo, Vladimir Ghika, William Cowper, William Shakespeare, Wolf Wildfire, Wolfgang Amadeus Mozart, Zenovie. Virtuţile (Desăvârşirea – Isteţimea)

Virtuţile (Meditaţia – Răsplata)

[latan.elena]

A accepta
A acoperi
A ademeni
A aduce
A aduna
A agonisi
A ajunge
A ajuta
A alege
A aluneca
A alunga
A amâna
A apăra
A aprinde
A apuca
A arăta
A arde
A arunca
A ascunde
A asigura
A aştepta
A atârna
A aţâţa
A atinge
A atrage
A auzi
A avea
A avea nevoie
A bate
A bea
A birui
A călca
A căpăta
A cârmui
A câştiga
A căuta
A cere
A cerşi
A certa
A citi
A clinti
A coborî
A conduce
A considera
A consta
A construi
A conta
A conţine
A continua
A contribui
A crede
A creşte
A cruţa
A cuceri
A cultiva
A cumpăra
A cuprinde
A curge
A da
A dăinui
A dărâma
A dăuna
A decide
A defini
A depăşi
A depinde
A deschide
A descoperi
A deveni
A dezbina
A dezlega
A dezvolta
A distruge
A dobândi
A dojeni
A domoli
A duce
A evita
A exista
A explica
A face
A fi (a – d)
A fi (d – s)
A fi (s – z)
A folosi
A frânge
A fugi
A fura
A găsi
A goni
A grăi
A greşi
A ieşi
A împărţi
A împleti
A împlini
A împrumuta
A impune
A înceta
A închide
A încredinţa
A încurca
A îndemna
A îndrepta
A îndupleca
A înfrânge
A înfrunta
A îngădui
A îngriji
A înlătura
A înmulţi
A însoţi
A întări
A întârzia
A întinde
A intra
A întreba
A învăţa
A învinge
A iscodi
A justifica
A lăsa
A lega
A lepăda
A locui
A lua
A lucra
A mânca
A merge
A mulţumi
A nimici
A observa
A obţine
A oferi
A părăsi
A păstra
A pătrunde
A pleca
A presupune
A prinde
A procura
A pune
A purta
A putea
A rămâne
A răpi
A recunoaşte
A renunţa
A respinge
A reuşi
A risipi
A săpa
A scoate
A scutura
A se aplica
A se apropia
A se deştepta
A se elibera
A se feri
A se îndepărta
A se sălăşlui
A se uita
A se umfla
A semăna
A sili
A spune
A sta
A stârni
A stârpi
A stărui
A şterge
A şti
A stinge
A străbate
A strânge
A străpunge
A sufla
A suna
A supune
A susţine
A tăia
A târî
A ţine
A trage
A trimite
A ucide
A umbla
A urmări
A vărsa
A vesti
A vinde
A voi
A zăbovi
A zdrobi
Abaterea
Absenţa
Absolutul
Abţinerea
Accesul
Acoperământul
Acţiunea
Activitatea
Acum
Adâncul
Adăpostul
Adesea
Adevărul
Admiraţia
Afacerea
Aflarea
Albina
Alcătuirea
Altarul
Amăgirea
Amar
Ambiţia
Ameninţarea
Amintirea
Angoasele
Anii
Anume
Apa
Aparenţa
Apariţia
Apăsarea
Aprig
Aproapele
Argintul
Aripile
Arma
Arta
Ascuţişul
Asemenea
Aşezarea
Aspectul
Aspru
Astăzi
Aşternut
Atacul
Ateismul
Atenţia
Atunci
Aurul
Autentic
Autorul
Avantajul
Banii
Bărbatul
Bătrânii
Băutura
Baza
Biblia
Biciul
Binecuvântarea
Binele
Biserica
Boala
Bogăţia
Botezul
Braţele
Brazda
Bucuria
Bun
Bunăvoinţa
Buruienile
Butoiul
Buzele
Căderea
Câinele
Căinţa
Călăuza
Călcâiul
Căldura
Calea
Calmul
Călugărul
Calul
Cămara
Cămaşa
Cancerul
Candela
Cântările
Cântarul
Cantitatea
Capacitatea
Capătul
Capul
Caracterul
Carnea
Cartea
Casa
Căsătoria
Cauza
Ceasul
Cenuşa
Certitudinea
Cerul
Cetatea
Cheia
Cheltuiala
Chemarea
Chibzuinţa
Chinul
Chipul
Cinstirea
Ciuda
Civilizaţia
Clătinarea
Cocoşul
Colţul
Combinaţia
Comod
Complexul
Complicat
Complimentul
Comportamentul
Comunicarea
Comuniunea
Concepţia
Condamnarea
Condiţia
Confruntarea
Consecinţa
Conştientul
Conştiinţa
Contemplarea
Contrariul
Controlul
Conversaţia
Convingerea
Copacul
Copiii
Corect
Coroana
Cortul
Corupţia
Crearea
Creierul
Creştin
Crezul
Criteriul
Crucea

• Semnul crucii – Crucea

Cugetarea
Cuibul
Cultura
Cumpăna
Cumplit
Cunoaşterea
Cununa
Cuptorul
Curajul
Curând
Cursa
Cutezanţa
Cutremurul
Cuvântul
Cuvenit
Dacă
Darurile
Dascăl
Datoria
Dealul
Decât
Defectele
Degetele
Degrabă
Deloc
Demagogia
Demnitatea
Deosebit
Departe
Deplin
Deprinderea
Des
Deşertǎciunile
Despărţirea
Destul
Determinarea
Dezordinea
Dialogul
Diavolul

• Demonizarea subtilă – Diavolul

Diferenţa
Dificil
Dimineaţa
Dimpotrivă
Dinţii
Direct
Disperarea
Divinul
Doar
Doctorul
Domeniul
Dominarea
Domnul
Dorinţa
Dovada
Drag
Dramul
Dreapta
Drumul
Duhovnicul
Duhul Sfânt
Dulce
Dumnezeu
Durerea
Economia
Educaţia
Efectul
Efortul
Elementul
Elevul
Emoţia
Energia
Entuziasmul
Eroarea
Eşecul
Esenţa
Etapele
Eternul
Evaluarea
Exact
Exagerarea
Examenul
Excepţia
Excluderea
Exerciţiul
Experienţa
Extazul

• Entazul – Extazul

Extrem
Ezitarea
Făclia
Făgăduinţa
Faima
Falsul
Familia
Faptele
Făptura
Fără
Faţă
Fecioria
Femeia
Fenomenul
Fereastra
Fericirea
Ficţiunea
Fiecare
Fierbinte
Figuri
Fiica
Fiinţa
Filosofia
Fin
Firea
Firescul
Fiul
Floare
Fluturele
Foamea
Focul
Forma
Forţa
Fraţii
Frâul
Frica
Frigul
Frumuseţea
Fulgerul
Fumul
Funcţia
Furtuna
Gândurile
Gata
Gâtul
Gelozia
Generaţia
Geniul
Genunchii
Germenii
Glasul
Gloria
Gluma
Gol
Graba
Grăsimea
Grâul
Grăuntele
Greu
Grijile
Groapa
Groaza
Grozav
Gura
Gustul
Guvernarea
Haina
Harul
Hotărârea
Hotarul
Hoţia
Hrana
Iadul
Iarba
Icoana
Ideile
Ieri
Iisus Hristos
Iluzia
Imaginaţia
Imaginea
Îmbinarea
Îmbrăcarea
Imitarea
Împărăţia
Implicarea
Important
Imposibilul
Împotriva
Împrăştierea
Împrejur
Împreună
În afară
Înainte
Înalt
Înălţarea
Înapoi
Înăuntru
Încălţămintea
Încărcat
Începutul
Încercările
Încet
Închinarea
Închipuirea
Încrederea
Îndeajuns
Îndeletnicirea
Îndelung
Îndestularea
Îndoiala
Îndrăzneala
Inelul
Infinit
Informarea
Îngerii
Ingineria
Îngust
Inima
Inspiraţia
Instinctul
Instruirea
Instrumentul
Întâlnirea
Întâmplarea
Intelectul
Inteligenţa
Întemeierea
Intenţia
Interesul
Intermediul
Întoarcerea
Întregul
Întristarea
Intuiţia
Întunericul
Invenţia
Invers
Înverşunarea
Învierea
Ironia
Ispăşirea
Ispitele
Istoria
Izbăvirea
Izgonirea
Izvorul
Jaful
Joaca
Jos
Judecata
Jugul
Jurământul
Justiţia
Lacrimile
Lămurit
Lângă
Lanţul
Larg
Laţul
Lauda
Lăuntric
Leacul
Lecţia
Legământul
Legea
Lepra
Libertatea
Licenţa
Limba
Limita
Lipsa
Literatura
Locul
Logica
Lovirea
Lucrul
Lumea
Lumina
Luna
Lung
Lupta
Lupul
Luxul
Măcar
Maica Domnului
Mâine
Mâinile
Majoritatea
Mama
Mângâierea
Mântuirea
Mare
Măreţia
Marginea
Martiriul
Martori
Mărturisirea
Măsura
Matematica
Materialul
Matur
Mecanismul
Medicamentul
Mediocru
Memoria
Menţinerea
Mereu
Meritul
Metoda
Mic
Mierea
Mijloc
Minoritatea
Mintea

• Căderea în propria lumină a minţii – Mintea
• Paza minţii – Mintea

Minunile
Mirarea
Mireasma
Mirosul
Mişcarea
Misterul
Mituirea
Moartea
Modelul
Modul
Momeala
Momentul
Moral
Mormântul
Moştenirea
Motivul
Mult
Muntele
Murdăria
Mustrarea
Muzica
Naşterea
Nasul
Naţiunea
Natura
Neamul
Nebunia
Necazurile
Necesar
Necontenit
Necunoaşterea
Nefericirea
Negarea
Neglijarea
Nemurirea
Nenorocirile
Nepăsarea
Neputinţa
Nervii
Neted
Nicăieri
Nici
Nimeni
Nimic
Nisipul
Nivelul
Noaptea
Normal
Norocul
Noroiul
Norul
Nou
Numai
Numărul
Numele
Nunta
Oasele
Obiceiul
Obligaţia
Obrazul
Obstacolul
Ochii
Ocolul
Ocupat
Odihna
Oglinda
Oile
Omul
Opera
Opinia
Oprirea
Optimistul
Opusul
Orbirea
Ordinea
Organizarea
Orice
Originea
Păcatul

• Batjocura – Păcat
• Blestemul – Păcat
• Căderea – Păcat
• Crima – Păcat
• Deznădejdea – Păcat
• Hula – Păcat
• Indiferenţa – Păcat
• Insulta – Păcat
• Necredinţa – Păcat
• Nedreptatea – Păcat
• Ocara – Păcat
• Omorul – Păcat
• Sminteala – Păcat
• Violenţa – Păcat

Pădurea
Paguba
Paharul
Pâinea
Palma
Pământul
Pânda
Pântecele
Pârâşul
Paraşuta
Părerea
Părinţii
Partea
Participarea
Părul
Păsările
Pasiunea
Pasul
Patericul
Patimile

• Acedia – Patimă
• Aroganţa – Patimă
• Asuprirea – Patimă
• Bârfa – Patimă
• Beţia – Patimă
• Calomnia – Patimă
• Cârtirea – Patimă
• Clevetirea – Patimă
• Defăimarea – Patimă
• Desfătarea – Patimă
• Desfrânarea
• Dispreţul – Patimă
• Duhul răutăţii – Patimă
• Fărădelegea – Patimă
• Făţărnicia – Patimă
• Furia – Patimă
• Ignoranţa – Patimă
• Îngâmfarea – Patimă
• Înjosirea – Patimă
• Înşelăciunea – Patimă
• Invidia – Patimă
• Iubirea de argint – Patimă
• Judecarea aproapelui – Patimă
• Lăcomia – Patimă
• Lăcomia pântecelui – Patimă
• Laşitatea – Patimă
• Lauda – Patimă
• Lenea – Patimă
• Linguşirea – Patimă
• Mândria – Patimă
• Mânia – Patimă
• Minciuna – Patimă
• Obrăznicia – Patimă
• Orgoliul – Patimă
• Osândirea – Patimă
• Pizma – Patimă
• Plăcerea ca Patima – Patimă
• Poftele – Patimă
• Răutatea – Patimă
• Răzbunarea – Patimă
• Revolta – Patimă
• Semeţia – Patimă
• Slava deşartă – Patimă
• Ticăloşia – Patimă
• Trândăvia – Patimă
• Trufia – Patimă
• Ura – Patimă
• Urâciunea – Patimă
• Vanitatea – Patimă
• Viciile – Patimă
• Viclenia – Patimă

Pătimirea
Patul
Păzirea
Pecetea
Pedeapsa
Perfect
Pericolul
Permanent
Perseverenţa
Persoana
Pesimistul
Peştele
Petele
Petrecerea
Piatra
Picăturile
Picioarele
Pictura
Piedicile
Pieirea
Pieptul
Pierderea
Pieţele
Pilda
Plăcerea
Plânsul
Planul
Plata
Plictiseala
Plin
Ploaia
Plutirea
Poarta
Podoaba
Poezia
Politicul
Pomenirea
Pomul
Poporul
Porcul
Pornirea
Poruncile
Posibilul
Postul
Postul în NT
Postul în VT
Poticnirea
Potolirea
Potrivit
Potrivnic
Povara
Povaţa
Pozitivul
Practica
Praful
Prăpădul
Prăpastia
Praştia
Preajma
Precum
Predarea
Preferinţa
Pregătirea
Prejos
Preoţia
Presus
Preţul
Pretutindeni
Prevederea
Prezent
Pricina
Prietenul
Prigoana
Prilej
Primejdia
Primirea
Primul
Principiul
Prinoasele
Prisosul
Privegherea
Privirea
Probabil
Problemele
Procesul
Producerea
Produsul
Profesia
Profesorul
Profeţia
Profund
Progresul
Proiectul
Pronia
Proorocia
Propovăduirea
Propriu
Prostia
Protejarea
Providenţa
Provocarea
Prudenţa
Public
Pumnul
Punctul
Punga
Purificarea
Pururea
Pustiul
Puterea
Puternic
Puţin
Putinţa
Rădăcina
Raiul
Ramurile
Rândul
Rănile
Rar
Răscumpărarea
Răspunsul
Răstignirea
Răsucit
Râsul
Rătăcirea
Răul
Râul
Războiul
Realitatea
Realizarea
Rece
Reflecţia
Refugiul
Refuzul
Regina
Regulile
Relaţia
Relativitatea
Religia
Remediul
Repede
Repetarea
Reprezentarea
Respiraţia
Reţinerea
Revelaţia
Rezolvarea
Rezultatul
Ridicarea
Riscul
Roadele
Robia
Rostul
Rugăciunea

• Cereri în rugăciune – Rugăciunea

Rugina
Ruina
Ruperea
Ruşinea
Sabia
Sacrul
Sacul
Săgeata
Salvarea
Sămânţa
Sănătatea
Sângele
Şansa
Şanţul
Sărăcia
Sarea
Şarpele
Sărutarea
Savanţii
Săvârşirea
Scăderea
Scânteia
Scăparea
Scara
Scaunul
Schimbarea
Şcoala
Scopul
Scrisul
Scuiparea
Scump
Scurt
Scutul
Seara
Secerişul
Secretul
Semnul
Senin
Sensibilitatea
Sensul
Sensul existenţei
Sentimentul
Separarea
Setea
Sfânta Împărtăşanie
Sfânta Liturghie
Sfânta Spovedanie
Sfânta Treime
Sfârşitul
Sfatul
Sfeşnicul
Sigur
Simbolul
Simţul
Sinele

• Cunoaşterea de sine – Sinele
• Iertarea de sine – Sinele
• Iubirea de sine – Sinele
• Lepădarea de sine – Sinele

Sinele Eul
Singur
Slab
Slava
Sluga
Slujba
Slujirea
Smochinul
Soarele
Soarta
Societatea
Socoteala
Soiul
Soluţia
Somnul
Şovăiala
Spaima
Spălarea
Spatele
Special
Spiritual
Sporul
Sprijinul
Stâlpul
Stânca
Stânga
Stăpân
Starea
Statul
Stelele
Ştiinţa
Ştirile
Stomacul
Straja
Strălucirea
Strâmb
Strâmt
Strategia
Stricăciunea
Strigătul
Strivirea
Structura
Studiul
Sublimul
Subtilul
Subţire
Succesul
Suferinţa
Suficient
Sufletul
Sunetul
Supărarea
Superficial
Suprafaţa
Suprem
Surorile
Surpriza
Sursa
Sus
Suspinul
Taina
Talanţii
Talentul
Tâlhăria
Tămâia
Ţara
Ţărâna
Tare
Tăria
Târziu
Ţâşnirea
Tatăl
Teama
Temelia
Temniţa
Templul
Tendinţa
Teoria
Ţepuşele
Teribil
Terminarea
Testamentul
Testul
Timpul

• Clipa – Timpul

Tinerii
Ţinta
Toiagul
Toleranţa
Totdeauna
Trădarea
Trăirea
Traista
Trâmbiţa
Transformarea
Trebuie
Treburile
Trecător
Trecere
Trecutul
Treptele
Trezirea
Tristeţea
Triumful
Tronul
Truda
Trupul
Tulburarea
Tunetul
Turnul
Uimirea
Uitarea
Ultimul
Umanul
Umbra
Umerii
Umorul
Umplerea
Unic
Unirea
Universul
Urcuşul
Urechea
Urgia
Uriaş
Urma
Urmarea
Uşa
Uscat
Uşor
Utilul
Văduvia
Valoarea
Vălul
Vânătoarea
Vântul
Vârful
Varga
Vârsta
Vârtos
Vas
Vătămarea
Vechi
Vecinul
Vederea
Veninul
Venirea
Veselia
Veşmântul
Veşnicia
Vestea
Viaţa
Victoria
Viermele
Viitorul
Vindecarea
Vinovăţia
Vinul
Vipera
Virtuţile

• A fi imun – Virtute
• A lua aminte – Virtute
• A suporta – Virtute
• Armonia – Virtute
• Asceza – Virtute
• Ascultarea – Virtute
• Blândeţea – Virtute
• Bunătatea – Virtute
• Calitatea – Virtute
• Cercetarea – Virtute
• Concentrarea – Virtute
• Credinţa – Virtute
• Cuminţenia – Virtute
• Cumpătarea – Virtute
• Curăţia – Virtute
• Desăvârşirea – Virtute
• Discernământul – Virtute
• Disciplina – Virtute
• Dragostea – Virtute
• Drept – Virtute
• Dreptatea – Virtute
• Echilibrul – Virtute
• Evlavia – Virtute
• Fericirea ca Virtute – Virtute
• Generos – Virtute
• Hărnicia – Virtute
• Iertarea – Virtute
• Iluminarea – Virtute
• Împăcarea – Virtute
• Îndumnezeirea – Virtute
• Îndurarea – Virtute
• Înfrânarea – Virtute
• Înţelegerea – Virtute
• Înţelepciunea – Virtute
• Iscusinţa – Virtute
• Isteţimea – Virtute
• Iubirea – Virtute
• Jertfa – Virtute
• Liniştea – Virtute
• Meditaţia – Virtute
• Mila – Virtute
• Milostenia – Virtute
• Modestia – Virtute
• Munca – Virtute
• Nădejdea – Virtute
• Nobleţea – Virtute
• Onoarea – Virtute
• Osteneala – Virtute
• Pacea – Virtute
• Pocăinţa – Virtute
• Priceperea – Virtute
• Răbdarea – Virtute
• Rânduiala – Virtute
• Răsplata – Virtute
• Raţiunea – Virtute
• Râvna – Virtute
• Recunoştinţa – Virtute
• Respectul – Virtute
• Rezistenţa – Virtute
• Sârguinţa – Virtute
• Seriozitatea – Virtute
• Sfinţenia – Virtute
• Simplitatea – Virtute
• Sinceritatea – Virtute
• Smerenia – Virtute
• Speranţa – Virtute
• Străduinţa – Virtute
• Superioritatea – Virtute
• Tăcerea – Virtute
• Tămăduirea – Virtute
• Trezvia – Virtute
• Umilinţa – Virtute
• Urcuşul – Virtute
• Voinţa – Virtute
• Voinţa superioară (raţională) – Virtute

Visul
Viteaz
Viu
Viziunea
Vorbirea
Vrajba
Vrăjmaşul

• Iubirea vrăjmaşului – Vrăjmaşul

Vrednic
Vremea
Vremelnic
Zadarnic
Zâmbetul
Zăpada
Zborul
Zgomotul
Ziarele
Zidirea
Ziua


Sursa:http://pildele-cartilor-sfinte.com/v...-partea-3.html