Papornița Moșului
Rezultate 1 la 3 din 3

Subiect: Biserica „Sfânta Cruce” din Pătrăuţi,„Nava cosmică” de la Pătrăuţi

  1. #1
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    47.174

    Biserica „Sfânta Cruce” din Pătrăuţi,„Nava cosmică” de la Pătrăuţi



    Biserica „Sfânta Cruce” din Pătrăuţi

    P



    Construită în anul 1487 de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, Biserica „Sfanta Cruce” din Pătrăuţieste:

    • cea mai veche biserică păstrată dintre ctitoriile voievodului
    • cea mai veche biserică ortodoxă Monument Unesco din România
    • cea mai veche biserică construita în stil moldovenesc
    • biserica cu cea mai veche pictura interioara si exterioara din Moldova




    fresca din pronaos „Cavalcada Sfintilor Militari de la Pătrăuți” Arhanghelul Mihail în frunte, urmat de Sf. Împarat Constantin cel Mare, Sfintii Gheorghe, Dimitrie cel Mare, Teodor Tiron şi Stratilat, Procopie, Mercurie, ultimul fiind Sf. Mc. Mina dar si alţi viteji soldați-marturisitori și veșnici-luptători pentru Hristos.






    Cunoscut în documente încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun, satul Pătrăuţi, situat la 10 km de Suceava, fosta capitală a Moldovei, se pare că a fost întemeiat în anul 1330 de un anume Pătru, după cum afirmă tradiţia locului.
    Biserica Pătrăuţi a facut parte din ansamblul singurei mănăstiri de maici ctitorită de Ştefan cel Mare. Mănăstirea era destinată în special îngrijirii răniţilor din luptele purtate în preajma Cetăţii de Scaun a Sucevei.
    Pisania în limba slavonă aflată deasupra portalului de intrare consemnează:
    ”Io Ştefan Voievod, Domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a început să zidească această Mănăstire în numele Sfintei Cruci in anul 6995 (1487) luna iunie ziua 13”.

    Sfântul Ştefan cel Mare construieşte biserici în ultimii 17 ani de viaţă, Biserica din Pătrăuţi fiind construită în primul an de construcţii, adică în 1487. Dispariţia nefericită a bisericii originale de la Putna şi distrugerea bisericii din Milişăuţi au făcut ca Biserica Pătrăuţi să fie astazi cea mai veche biserică păstrată dintre cele ctitorite de Sfântul Ştefan cel Mare.
    Urmele lăsate de arme de asalt pe portalul de intrare în naos ne grăiesc despre istoria tragică a bisericii. Jefuită încă din secolul al XVI-lea, biserica a fost părăsită în repetate rânduri. Urmele celor aproape 200 de ani de părăsire se pot vedea în distrugerile tencuielilor arcelor şi bolţilor din altar şi pronaos. Este salvată la începutul secolului al XVIII-lea de Episcopul Calistru de Cernăuţi, iar din a doua parte a secolului al XVIII-lea, biserica serveşte ca biserică parohială.

    Pictura exterioară de la Pătrăuţi a fost descoperită în anii ’80 ai secolului trecut. Cercetările efectuate atunci la îndemnul profesorului Vasile Drăgut au dus la salvarea unor ample suprafeţe de pictură exterioară. S-a descoperit atunci că biserica a fost pictată la exterior doar pe peretele de apus, în jurul portalului gotic de intrare în biserică. Scena reprezentată este

    „Judecata de Apoi”.



    În „Tabloul votiv„, Sfântul Ştefan cel Mare este reprezentat oferind biserica lui Iisus Hristos, ajutat fiind de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, înaintaşul său în lupta pentru cruce, domnitorul stând alături de soţia sa, Maria Voichiţa, de fiul său Bogdan al III-lea şi de domniţele Maria şi Ana. Bogdan al III-lea, fiul lui Ştefan cel Mare este înfăţişat cu aceeaşi coroană ca şi tatăl său şi cu aceleaşi însemne domneşti pe hainele sale. Tabloul este un adevărat testament în legătură cu viitorul domn al Moldovei.

    sursa: patrauti.ro






  2. #2
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    47.174
    Cavalcada Sfintei Cruci


    Cavalcada Sfintei Cruci este o binecunoscuta fresca aflata in Biserica Sfanta Cruce din Patrauti. Cunoscuta si sub numele "Cavalcada Sfantului Constantin” sau "Cavalcada Sfintilor Militari”, aceasta scena este unica in intreaga lume ortodoxa prin compozitia sa iconografica. Surprinzatoare prin dimensiune si tematica, scena Cavalcada Sfintei Cruci, infatiseaza o armata de sfinti militari ucisi in timpul persecutiilor anticrestine. Acestia sunt condusi de Arhanghelul Mihail si de Imparatul Constantin cel Mare intr-o hora cereasca a iubirii si rugaciunii in jurul Sfintei Cruci. Sfantul Stefan cel Mare chema sfintii in ajutorul armatei moldovene ce lupta pentru apararea identitatii crestine in fata turcilor.

    Biserica Sfintei Cruci din Patrauti

    In pofida dimensiunilor sale reduse, fiind cea mai mica dintre ctitoriile stefaniene, Biserica Sfanta Cruce din Patrauti se evidentiaza prin cateva caracteristici remarcabile, dintre care amintim: cea mai veche biserica pastrata dintre ctitoriile Sfantului Voievod Stefan cel Mare; cea mai veche biserica Monument UNESCO din Romania; cea mai veche biserica pastrata construita in stilul moldovenesc de arhitectura; locasul de cult cu cea mai veche pictura interioara si exterioara din Moldova.
    In 1487, cand etapa marilor confruntari militare cu Imperiul Otoman se terminase, Stefan cel Mare a construit biserica de la Patrauti, cu hramul Cinstitei Cruci, hram despre care s-a crezut ca ar fi acelasi cu Inaltarea Sfintei Cruci. Biserica Sfanta Cruce din Patrauti a facut parte din ansamblul singurei manastiri de maici ctitorita de catre Sfantul Stefan cel Mare. Ea este situata in satul Patrauti, localitate aflata la 6 km de Suceava si cunoscuta in documente inca din anul 1330, de pe vremea lui Alexandru cel Bun.



    Datorita formei originale de conservare, atat arhitectural cat si iconografic, Biserica Patrauti a devenit Monument UNESCO in anul 1993. Stilul moldovenesc al arhitecturii, stil ce apare in timpul domniei lui Stefan cel Mare, se caracterizeaza printr-o armonioasa si originala impletire a elementelor bizantine cu cele gotice, cu cele latine si cu elementele specific moldovenesti.
    Stilul picturii este impregnat de umanismul bizantin, culoarea predominanta fiind un ocru auriu numit si "galben de Patrauti”. Luand in considerare inscriptiile in limba greaca de pe scenele din interiorul si exteriorul bisericii, cat si stilul artistului, s-a avansat ipoteza ca biserica a fost pictata imediat dupa ctitorire de o echipa de greci. Pictura exterioara a fost descoperita in anii 1980 cand s-a constatat ca biserica a fost pictata la exterior doar pe peretele de apus.
    Ansamblul iconografic pastreaza scene inegalabile, printre care: tabloul votiv (in naos), judecata de apoi (pe exteriorul peretelui vestic) si Cavalcada Sfintei Cruci de pe peretele vestic al pronaosului, scena unica in intreaga arta de traditie bizantina.

    Cavalcada Sfintei Cruci

    Istoricul de arta Sorin Ulea descrie astfel scena Cavalcada Sfintei Cruci: "... pe peretele de vest al pronaosului bisericii din Patrauti e zugravita o vasta friza care ocupa intreaga latime a peretelui si-l infatiseaza pe imparatul Constantin calare pe un cal sarg, conducand o impozanta cavalcada de sfinti militari, in frunte cu Sfintii Gheorghe si Dimitrie. Imparatul e precedat de Arhanghelul Mihail, conducatorul ostilor ceresti, care deschide simbolic drumul, aratandu-i lui Constantin, cu mana intinsa, o cruce alba aparuta pe cer, in extrema dreapta a compozitiei, deasupra unui munte.”
    Potrivit aceluiasi specialist "este vorba, asadar, de transpunerea iconografica a faimoasei legende povestita de Eusebiu in Vita Constantini, dupa care Constantin, pornit la lupta pentru apararea Crestinatatii, ar fi vazut, in drumul sau spre Roma, deasupra soarelui in asfintit, o cruce luminoasa insotita de cuvintele: «Invinge prin aceasta) [...]. Zugravita chiar deasupra usii de iesire din biserica si ocupand intreaga latime a pronaosului, aceasta compozitie avea, in chipul cel mai evident, menirea sa ramana in ochii tuturor celor care ieseau din biserica, o imagine care sa se graveze in memorie; un exemplu care sa tina mereu treaza in constiinta lor ideea fundamentala a vremurilor are traiau: lupta impotriva cotropitorului otoman si increderea in victoria finala”.


    Una dintre primele interpretari ale scenei ii apartine istoricului de arta francez Andre Grabar. Acesta a sesizat ca armata sfintilor reprezentata acolo este condusa de Arhanghelul Mihail, caruia ii urmeaza Sfantul Imparat Constantin, Sfintii Gheorghe si Dimitrie, apoi, in grup mai mare si mai dificil de identificat, Sfintii Theodori, probabil Sfantul Procopie, Sfantul Mercurie, Sfantul Nestor, Sfantul Artemie si Sfantul Eustratie. Undeva, in dreapta, indicand sensul de mers, se distinge o cruce pe fondul albastru al cerului. Potrivit lui Grabar, prezenta crucii ofera cheia ermineutica a intregii scene: plecarea imparatului Constantin la lupta care va aduce victoria credintei crestine.

    Acesta a atras atentia ca imaginea nu apare in nici o erminie, ea trebuind sa aiba ratiuni speciale. El vede aceste ratiuni in lupta impotriva necredinciosilor a lui Stefan cel Mare - "Nou Constantin”, prezumtiv comandant de cruciada -, procesiunea sfintilor militari sub semnul Crucii avand un sens clar alegoric.
    Exista si opinii potrivit carora ar exista asemanari intre scena de la Patrauti si ciclul Legenda Crucii pictat de Piero della Francesca in biserica San Francesco din Arezzo. Insa, spre deosebire de acestea, compozitia de la Patrauti nu reproduce nici o lupta; dimpotriva, ea degaja o atmosfera de seninatate si liniste, miscarea insasi fiind abia sugerata. Caii imparatului Constantin si ai celor 11 sfinti militari care-i urmeaza au fost pictati in gri, ocru (mai multe nuante) si rosu (mai multe nuante). Desigur ca folosirea numai a acestor culori nu este lipsita de semnificatie. Prin nuante de ocru, pictorii medievali reprezentau pamantul si, in general, tot ceea ce tinea de materie. Rosului ii erau conferite semnificatii bogate, unele chiar contradictorii; culoare a sangelui, el simboliza, in primul rand, viata. Din intregul grup pictat in biserica lui Stefan cel Mare se detaseaza silueta Arhanghelului Mihail, singurul care calareste un cal alb. Pentru oamenii Evului Mediu, albul semnifica puritate, calm, lumina, bucurie, fiind "culoarea care exprima in mod direct lumea dumnezeiasca”. Cum, "in cadrul unei picturi, albul domina imaginea prin stralucirea sa”, inseamna ca zugravii de la Patrauti au vrut sa sugereze - prin folosirea acestei culori - ca cel mai important personaj din intregul grup este Arhanghelul Mihail, si nu imparatul Constantin.
    Asa cum au remarcat Andre Grabar si istoricii de arta care au mers pe urmele lui, scena de la Patrauti este o alegorie, neintalnita ca atare in erminii, si care trebuie explicata numai dupa ce i se identifica sursele. Specialistii au conchis insa ca nici Vita Constantini a lui Eusebiu si nici Panegiricul imparatilor Constantin si Elena, scris de patriarhul Eftimie al Tarnovei si copiat de ieromonahul Iacov la Putna, intamplator sau nu, in 1473-1474, nu au servit drept surse exacte ale scenei.


    Un alt aspect ce trebuie amintit este acela ca scenei de la Patrauti i-a fost oferita si o semnificatie eshatologica. Semnul Crucii, Arhanghelul Mihail, Sfantul Constantin si sfintii militari se regasesc laolalta numai in viziunile legate de Judecata de Apoi.

    In Evanghelia dupa Matei, se spune: "Atunci se va arata pe cer semnul Fiului Omului si vor plange toate neamurile pamantului si vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere si cu slava multa” (Matei, 24, 30). "Si va trimite pe ingerii Sai, cu sunet mare de trambita, si vor aduna pe cei alesi ai Lui din cele patru vanturi, de la marginile cerurilor pana la celelalte margini” (Matei, 24, 31). Aparitia Crucii reprezinta, asadar, ultimul semn care prevesteste pogorarea lui Hristos ca judecator si inceperea judecatii. Crucea este cheia care deschide portile Raiului pentru credinciosi. Arhanghelul Mihail, "figura majora a escatologiei in apocaliptica iudaica, apoi crestina” , este cel in a carui grija cade desteptarea mortilor si conducerea tuturor sufletelor la judecata.

    Prin urmare, compozitia de la Patrauti pare sa reproduca momentul care precede inceperea Judecatii de Apoi: odata ce semnul Fiului Omului a aparut, Arhanghelul Mihail conduce sufletele spre locul unde va pogori Judecatorul. Semnificatia escatologica a scenei capata si mai multa consistenta daca tinem seama ca, pe acelasi perete de vest al bisericii, dar in exterior, se afla pictata chiar Judecata de Apoi. Aplicand principiul potrivit caruia pictura din interiorul si din exteriorul bisericilor "se determina reciproc, exact ca fata si dosul unei manusi”, se poate spune ca, la Patrauti, credinciosii vedeau, la iesirea din biserica, un „serial” in doua episoade: primul episod (aflat chiar deasupra usii) il constituia pregatirea pentru judecata prin aparitia semnului Crucii, iar al doilea episod (de In acest context, si frescele din biserica Patrautilor se mai imbogatesc in semnificatii.

    Scena Cavalcada Sfintei Cruci de la Patrauti poate fi vazuta ca o ampla rugaciune a lui Sfantului Stefan cel Mare, adresata acestor purtatori de Cruce (fie ca era vorba de Sfantul Imparat Constantin, fie de sfintii mucenici), atat pentru lupta cu necredinciosii din aceasta lume, cat si pentru buna calauzire spre scaunul Judecatii de Apoi.

    Radu Alexandruhttps://www.crestinortodox.ro/liturg...ci-137351.html




  3. #3
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    47.174
    „Nava cosmică” de la Pătrăuţi, prezentată mâine elitei cercetătorilor, la Institutul de Fizică Atomică de pe Platforma Măgurele


    Proiecţiile solare simbolice care au fost descoperite de preotul Gabriel Herea la Biserica „Sfânta Cruce” din Pătrăuţi, monument UNESCO, vor fi prezentate, mâine, de acesta, la Institutul de Fizică Atomică, într-un seminar organizat în cadrul festivităţii de premiere a olimpicilor la fizică şi astrofizică. La manifestare vor fi prezenţi coordonatorii programelor de cercetare de la toate institutele din ţară. Preotul Herea a declarat, ieri, că va prezenta fragmente din filmul documentar „Soarele Moldovei”, la care lucrează împreună cu Lucian Cotovanu, precum şi diagrame realizate de Tudor Cătălin Urcan, referitoare la proiecţii.
    „Această comunicare îşi propune să aducă în atenţia cercetătorilor români observaţii asupra mai multor aliniamente ce se petrec între spaţii simbolice ale bisericii şi razele Soarelui, în zile importante ale calendarului bisericesc şi solar. Proiecţiile simbolice au fost descoperite între anii 2003 şi 2018 în biserica de la Pătrăuţi, iar fotografiile ce stau la baza acestei comunicări sunt rodul multor ore de monitorizare efectuate între anii 2016 şi 2018. În acest moment al cercetării avem curajul să afirmăm că dimensiunile şi formele bisericii de la Pătrăuţi au fost generate în deplină armonie cu mersul Soarelui pe bolta cerească şi eu spun că e important că am trezit interesul la acest nivel”, a declarat preotul Herea.
    Ceea ce demonstrează cercetarea preotului este că din a doua săptămână din decembrie şi până în a treia săptămână a lunii ianuarie proiecţia soarelui prin fereastra de sud a naosului bisericii construite de Ştefan cel Mare în 1487 atinge patru puncte simbolice care pot fi asociate foarte uşor sărbătorilor Naşterii Domnului. Iisus Hristos „Soare al dreptăţii” este profeţit de Steaua magilor, care călătoreşte până la Peştera Betleemului. „Iisus Hristos a venit pe pământ pentru a coborî şi a lumina în mijlocul iadului. Lumina trece peste icoana Sf. Auxenţie, serbat la 13 decembrie, dată la care în vremea lui Ştefan cel Mare era solstiţiul de iarnă. Ziditorii bisericii au dorit să obţină aceste proiecţii”, a explicat preotul.

    Preotul Herea: la Pătrăuţi ziditorii bisericii au creat „o <navă cosmică> aşa cum nu mai fusese construită niciodată”
    Chiar dacă biserica de la Pătrăuţi nu este singura din lume cu proiecţii solare simbolice, ceea ce o face unică din acest punct de vedere este că aici avem proiecţii pe ambele solstiţii şi echinocţii.
    Variabilele care generează aceste proiecţii sunt: înălţimea platoului pe care este construită biserica, înălţimea dealului de pe apus, înălţimea dealului de pe răsărit, poziţionarea bisericii pe platou, lungimea bisericii, lăţimea bisericii, înălţimea bisericii, înălţimea şi lăţimea portalului de intrare, lăţimea portalului naosului şi poziţionarea ferestrelor. „Când ai atâtea variabile şi ies atât de multe proiecţii, care se mai şi leagă într-o succesiune de imagini simbolice, atunci începem să înţelegem de ce stilul moldovenesc de arhitectură e unic, aşa cum se scrie de peste 80 de ani. Au deţinut ştiinţa relaţionării arhitecturii cu Soarele şi au dorit să o exploateze la maximum, creând o <navă cosmică> aşa cum nu mai fusese construită niciodată”, a arătat preotul Herea.
    Printre cele mai spectaculoase proiecţii solare simbolice în biserica medievală de la Pătrăuţi se numără cea prin trei rânduri de uşi, până la altar, care are loc la apusul Soarelui, la echinocţiu.
    Potrivit preotului Herea, există surse scrise care afirmă ca o asemenea proiecţie exista în Templul din Ierusalim, la răsăritul Soarelui, dar fără a se indica o anumită zi când s-ar fi petrecut această proiecţie. O astfel de proiecţie există până astăzi şi în sudul Egiptului, în templul de la Abu Simbel.
    Proiecţii punctuale mai sunt la Catedrala Santa Maria del Fiore, în Biserica Mântuitorului din Novgorod, Rusia, unde lumina Soarelui atinge icoana Adormirii Maicii Domnului în luna august, când este celebrată această sărbătoare, şi icoana Naşterii Domnului în decembrie şi ianuarie. În Baptisteriul de la Parma, Soarele proiectează în cristelniţă în ziua Sfântului Ioan Botezătorul şi pe reprezentarea lui Iisus Hristos în apa Iordanului, în perioada Paştelui. De asemenea, bisericile coloniale catolice din America sunt construite în aşa fel încât să producă proiecţii solare simbolice.


    Proiecţiile solare şi perfecţiunea planurilor după care a fost construită fac din Biserica Pătrăuţi una dintre cele mai fascinante ctitorii ale voievodului Ştefan cel Mare. Studierea geometriei construcţiei, realizată de cercetătorul clujean Tudor Cătălin Urcan, a demonstrat că între elementele constructive ale bisericii ”există relaţii geometrice ordonatoare”, că în urmă cu peste 530 de ani nimic nu a fost construit la voia întâmplării. Alinierea controlată a razelor solare, gândită din timpul construcţiei bisericii, arată cunoştinţele avansate de matematică, fizică şi astronomie deţinute de constructori şi utilizarea lor pentru potenţarea simbolisticii creştine.”Drumul luminii” în biserica de la Pătrăuţi începe de deasupra uşii de la intrarea în biserică, la solstiţiul de iarnă, care pentru creştini aduce Crăciunul, Naşterea Domnului. La răsăritul soarelui, de după Dealul Zmăului raza luminoasă pătrunde pe fereastră direct în biserică şi proiectează în scurtă vreme deasupra uşii de intrare, marcând intersecţia diagonalelor pătratului ce formează peretele de vest al pronaosului. La amiază, fascicolul luminos inundă steaua în şase colţuri din naos. În simbolistica creştină, steaua în şase colţuri, cu cele două triunghiuri ale sale, este Hristos, Dumnezeu în cer şi om pe pământ. O a treia rază merge în altar, în nişa care simbolizează Peştera din Betleem şi Mormântul de la Ierusalim (proscomidiar).

    Cea mai spectaculoasă aliniere este de echinocţii, la apus
    În preajma echinocţiului, la răsărit raza marchează pragul bisericii. La apus, se petrece cea mai spectaculoasă aliniere de la Pătrăuţi, când raza soarelui trece prin cele două uşi din piatră, prin Uşile Împărăteşti şi inundă Sfânta Masă din altar.
    În 22 martie, între orele 17.00 şi 18.00, se conturează un aliniament clar între soare la apus - uşa de intrare în biserică - portalul naosului - Sfintele Uşi - Sfânta Masă din altarul de la Pătrăuţi. Practic, se formează un fascicul luminos continuu între uşa de la intrare şi Sfânta Masă, care se păstrează aproximativ două săptămâni, după care raza se retrage.
    Fascicolul de lumină trece prin Sfintele Uşi din postul Paştelui până la solstiţiul de vară.
    Cea mai bună dovadă că nimic nu este întâmplător în ”fenomenul luminii” la Pătrăuţi este aliniamentul de la solstiţiul de vară. Trebuie să spunem aici că piatra de temelie a bisericii a fost pusă de Ştefan în ziua de 13 iunie 1487, dată indicată cu precizie de astronomi ca fiind a solstiţiului de vară, după calendarul iulian. Pisania în limba slavonă aflată deasupra portalului de intrare consemnează: ”Io Ştefan Voievod, fiu al lui Bogdan Voievod, domn al Ţării Moldovei, am pus piatră de temelie acestei case în cinstea Sfintei Cruci în anul 6995, luna iunie, ziua 13”.
    La solstiţiul de vară, fascicolul de lumină ajunge pe cea de-a doua stea în şase colţuri, de sub portretul domnitorului Ştefan cel Mare, apoi merge şi inundă complet latura de nord a Sfintei Mese, locul în care se citeşte Evanghelia Învierii. Măsurătorile efectuate de preot şi colaboratorul său au arătat că pe steaua în şase colţuri raza este în vârf de unghi. Staţionează aici doar 3-4 zile, o singură dată pe an, la solstiţiul de vară.
    Preotul a mai constatat că, în data de 21 iunie 2017, la răsăritul soarelui raza a intrat în biserică prin fereastra de est a turlei şi s-a oprit pe imaginea Profetului Isaia, care este zugrăvit cu un pergament cu inscripţia: "3. De la răsăritul soarelui până la apus, lăudaţi numele Domnului! 4. Preaînalt e peste toate neamurile Domnul…” (Psalmii 112, 3). Singurul comentariu al preotului Herea legat de asocierea Profetului Isaia cu textul Psalmilor lui David şi despre dubla reprezentare a lui Isaia în turla de la Pătrăuţi a fost că sunt ”neobişnuite” şi a făcut trimitere la un studiu de iconografie al profesorului Emil Dragnev.
    Arhitectura şi simbolistica bisericii de la Pătrăuţi reprezintă, fără nici o îndoială, după cum afirmă părintele Herea, ”un act cultural deliberat, cu o sacralizare a creaţiei, nu o multiplicare a acesteia. Orice biserică este o reconstituire a cosmosului complet al lui Dumnezeu”.
    Menţionăm că Biserica "Sfânta Cruce” din Pătrăuţi este unicat şi în alte privinţe: este cea mai veche biserică păstrată dintre ctitoriile voievodului, cea mai veche biserică ortodoxă Monument UNESCO din România, cea mai veche biserică păstrată construită în stil moldovenesc, biserica cu cea mai veche pictură interioară şi exterioară din Moldova şi a făcut parte din ansamblul singurei mănăstiri de maici ctitorită de Ştefan cel Mare, destinată în special îngrijirii răniţilor din luptele purtate în preajma Cetăţii de Scaun a Sucevei.


    Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava: https://www.monitorulsv.ro/Local/201...#ixzz7IyUwkS00
    Follow us: @monitorulsv on Twitter | Monitorul.de.Suceava on Facebook



    Bisericii „Sfânta Cruce” din Pătrăuți YOUTUBE

    https://www.youtube.com/results?sear...C4%83u%C8%9Bi+

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •