Ce înseamnă educaţia, care sunt etapele de vârstă

[Adrian Pop]

EDUCAŢIA UMANĂ
Cu multi ani in urmă, pe vremea mineriadelor an văzut de la distantă cu câțiva „mineri” băteau cu bastoanele un tânăr student. Am vrut sa intervin, dar înaintea mea a intervenit un profesor vârstnic care a apostrofat pe bătăuși zicând „noi ne străduim să-i formam ca oameni, iar voi vreți sa-i nenorociți?” nu voi uita niciodată episodul următor; unul dintre agresori s-a întors către bătrânul dascăl si l-a lovit cu ciomagul in cap, care s-a spart ca un pepene, evident bătrânul dascăl a murit pentru un ideal.
Ce înseamnă educaţia, care sunt etapele de vârstă, ce potențiale au oamenii când sunt mici, ce se alege de aceste potențiale la maturitate, care sunt mecanismele de formare? Copiii au potențiale uriașe când sunt mici, deoarece au comunicat telepatic cu mama, încă din perioada gravidității. Popoarele unde exista obiceiuri maternale deschise la îmbunatățirea inteligentei materne, ascultarea de sunete armonioase, folosirea inteligenței materne pentru descifrarea unor enigme, ghicitori, rebusuri, cuburi rubic, șah, go, etc. generează copiii cu inteligențe si capacități înalte in multe domenii. După naștere evoluția copiilor depinde de următoarele secvențe:
-emisia si recepția de holograme afective si emoţionale, ce pot fi înțelese cu ajutorul hărților mentale permanent îmbogățite
-dezvoltarea bazelor de date, ce îmbogățesc si rafinează hărțile mentale, permiţând astfel dezvoltarea de noi concepte
-structurarea cheilor de descifrare ale datelor primite, ce corespund anumitor logici de analizare a realității
-modele de aplicare ale rezultatelor analizelor efectuate, dezvoltarea creativității, inventivității, deschiderea orizonturilor si îmbunatățirea paradigmelor de gândire
Întorcându-mă la episodul cu mineriada, putem înțelege unde s-a greşit atunci in programele educaţionale ale perioadei.
-ignorarea potențialelor copilului si lipsa de sensibilitate a părinţilor, au blocat transmiterea si recepția hologramelor afective sau intuitive
-sărăcia limbajului si a obiceiurilor familiei sau societăţii, au împiedicat formarea si rafinarea hărților mentale bogate si rafinate, in schimb au fost folosite modele simplificate ce nu stimulează gândirea si setea de cunoaştere, dar stimulează rămânerea in instinctualitate
-lipsa studiului individual pe pasiunea cognitivă a tinerilor conduce simplitatea logicilor de descifrare a realității si la abrutizarea comportamentală
-lipsa experiențelor practice si directe în natură sau societate, aplatizează percepția realității si inhibă inteligența
Cea mai dramatica consecinţă este următoarea „legea lui Bratianu” mediocritatea atrage mediocritatea si respinge excelența, excelența atrage excelența si respinge mediocritatea.
Ne întoarcem la conceptul de educaţie si la metodele de îmbunătățire a structurilor de personalitate, la descifrarea comportamentelor aberante sau criminale. Ne punem întrebarea „care este influența educaţiei asupra structurilor umane, ce fel de educaţie ridică tânărul sau adultul, ce îl coboară sau in doboară?”
Descifrarea contextului ce permite dezvoltarea personalităţii umane este complexă. Mediul de învăţare si obiceiurile culturale, nivelul de inteligență si direcția de manifestare a acesteia, sunt de asemenea factori importanți. Potențialele umane pozitive sau negative permit dezvoltarea de personalități înalte sau joase, indiferente de nivelul de inteligență
Diferitele etape de vârstă ale copiilor şi tinerilor sunt declanșatoarele unor orizonturi de cunoaştere şi interacțiune socială specifică, ce se manifestă prin comportamente tipice. De menționat că orizonturile de vârsta sunt asociate vârstei mentale ce nu coincide decât în primele stagii de dezvoltare cu vârsta biologică. Dacă la vârsta de un an copilul are orizontul legat de înțelegerea comportamentului emoţional-afectiv al adulților, la vârsta de doi ani s-a produs deja o mare schimbare, orizontul fiind pe identificarea şi recunoaşterea exactă a obiectelor şi șabloanelor comportamentale ale celorlalți, iar la vârsta de trei ani orizontul este centrat pe limitele admisibilității celorlalți faţă de propriile comportamente şi pe regulile sociale.
Aceste salturi de percepție sunt implicit conectate cu orizonturile de interes ale copiilor, cu direcțiile de performanță ale acestora şi mai ales cu stima lor de sine şi cu motivația de a avansa pe noi trepte de emancipare a personalităţii. Salturile de percepție ale copiilor la vârsta şcolară sunt cele care trebuie să determine stilul de predare şi conținuturile educative pentru a creea eficiență în actul învăţării. Orizonturile asociate vârstelor mentale creează profile comportamentale şi de personalitate ce pot fi descoperite la populația umană cu o anumită frecvență statistică şi care pot fi asociate cu nivele de IQ pe scala Stanford-Binet extinsa dincolo de normele statistice.

Din punct de vedere statistic manifestările ce arată o vârstă a personalităţii pe peste 20 de ani sunt atât de rare şi de excepționale încât nu sunt incluse în analize. Cu toate acestea ele apar şi lasă o urmă în istorie ceea ce demonstrează că există un potențial evolutiv foarte mare al speciei umane. Pe curbele lui Gauss punctul maximal statistic al frecvenței unui tip de inteligenţă este în jurul vârstei psihologice de 10 ani.
Un mare succes în dezvoltarea personalităţii umane îl poate genera urmărirea nivelului de maturitate al personalităţii individuale şi furnizarea de resurse care pot conduce la stabilizarea nivelului şi asigură trecerea la următorul nivel. Această trecere se face in general prin dezintegrarea pozitivă a personalităţii şi este însoțită de mari frământări personale deoarece efortul de transcendere se poate face numai prin integrarea etajelor cognitiv-evolutive anterioare.
Dacă pentru dezvoltarea nivelelor inițiale de vârstă mentală şi personalitate este suficienta acțiunea educativă a mediului de hrănire, pentru etapele de mijloc este necesară utilizarea unei forme de mentorship, iar pentru etapele ce depășesc vârsta de 20 de ani psihologici este necesar un mare efort propriu.
Drumul necesar parcurgerii etapelor de maturizare a personalităţii nu este liniar, putând avea diferite variante ce conduc la un anumit tip de inteligenţă. Fiecare variantă prescurtată a drumului conduce la profile de personalitate înalt specializate pe o anumită nişă social-economică şi având un anumit tip de profil mental cu variații limitate. Atingerea acestor drumuri este dependentă de stilul de învăţare al copilului in egală măsură cu comanda socială pentru un anumit profil de personalitate sau profesional.
În general copii şi tinerii cu inteligenţă integrată aleg drumul lung prezentat mai jos, in timp ce copii şi tinerii cu inteligenţă prioritar manifestată pe o emisferă cerebrală aleg drumuri mai scurte cu finalizare pe o inteligenţă ce nu presupune un grad înalt de maturizare a personalităţii.
Din punct de vedere statistic manifestările ce arată o vârstă a personalităţii pe peste 20 de ani sunt atât de rare şi de excepționale încât nu sunt incluse în analize. Cu toate acestea ele apar şi lasă o urmă în istorie ceea ce demonstrează că există un potențial evolutiv foarte mare al speciei umane. Pe curbele lui Gauss punctul maximal statistic al frecvenței unui tip de inteligenţă este în jurul vârstei psihologice de 10 ani.
Un mare succes în dezvoltarea personalităţii umane îl poate genera urmărirea nivelului de maturitate al personalităţii individuale şi furnizarea de resurse care pot conduce la stabilizarea nivelului şi asigură trecerea la următorul nivel. Acestă trecere se face in general prin dezintegrarea pozitivă a personalităţii şi este însoțită de mari frământări personale deoarece efortul de transcendere se poate face numai prin integrarea etajelor cognitiv-evolutive anterioare.
Dacă pentru dezvoltarea nivelelor inițiale de vârstă mentală şi personalitate este suficienta acțiunea educativă a mediului de hrănire, pentru etapele de mijloc este necesară utilizarea unei forme de mentorship, iar pentru etapele ce depășesc vârsta de 20 de ani psihologici este necesar un mare efort propriu.
Drumul necesar parcurgerii etapelor de maturizare a personalităţii nu este liniar, putând avea diferite variante ce conduc la un anumit tip de inteligenţă. Fiecare variantă prescurtată a drumului conduce la profile de personalitate înalt specializate pe o anumită nişă social-economică şi având un anumit tip de profil mental cu variații limitate. Atingerea acestor drumuri este dependentă de stilul de învăţare al copilului in egală măsură cu comanda socială pentru un anumit profil de personalitate sau profesional.
În general copii şi tinerii cu inteligenţă integrată aleg drumul lung prezentat mai jos, in timp ce copii şi tinerii cu inteligenţă prioritar manifestată pe o emisferă cerebrală aleg drumuri mai scurte cu finalizare pe o inteligenţă ce nu presupune un grad înalt de maturizare a personalităţii. Istoria dezvoltării sociale a fost marcată de structura logică a arborelui sefirotic, prezentat mai jos. Dezvoltarea nișelor sociale a fost dependentă de direcțiile manifestate ale tipurilor de inteligență. Dezvoltarea pe etape de vârstă, corelate cu direcțiile de evoluție, au croit modelul relaționării dintre mediul de învăţare si dezvoltarea nivelelor de inteligență.

Orizonturi de cunoaştere şi acțiune manifestare socială	Factori stimulatori	Factori inhibitori
Copierea comportamentului afectiv al adulților în relația socială, inteligenţă de adaptare 1-2	Interacțiunea stimulativă cu copilul, antrenarea simțurilor acestuia prin varietate şi încurajare, cunoaşterea corpului propriu	Ignorarea acțiunilor copilului sau limitarea acestora în mod abuziv conduce la subdezvoltare şi retard
Înțelegerea comportamentului emoţional-afectiv al adulților, inteligenţă competitoare genetică 2-3	Dialogul emoţional pozitiv şi încurajator-laudativ cu copilul, Jocul de-a bau-bau, de-a literele, cifrele, gama muzicală, citirea hârților	Ignorarea sau răspunsul negativ sau nediferențiat la acţiunile copilului, conduce la lipsa de încredere şi frică
Identificarea şi recunoaşterea exactă a obiectelor şi șabloanelor comportamentale ale celorlalți, inteligenţă competitoare socială 3-4	Recunoaşterea şi validarea succeselor şi corectarea erorilor, jocul de-a răsplata ascunsă şi identificare corectă a comportamentului, învăţarea unei limbi străine şi al unui instrument	Ignorarea sau trimiterea pe căi greșite a copilului, conduce la izolare şi lipsă de reacție la stimulii externi şi teama de greșeală personală
Limitele admisibilității celorlalți faţă de propriile comportamente şi pe regulile sociale, inteligenţă de execuție creativă 4-5	Jocul de-a imitarea adultului şi a performanțelor acestuia, descoperirea detaliilor relevante	Ignorarea sau comportament agresiv din partea adultului, conduce la incapacitate de adaptare şi abandon/negare
Descoperirea şi antrenarea propriilor abilităţi, inteligenţă de autopercepţie 5-6	Jocul de-a înțelegerea paternurilor culturale şi de-a societatea, crearea de scenarii	Tratarea de sus a copilului ce nu este privit ca un partener autentic, conduce la confuzie asupra propriei personalități şi eșecuri repetate
Intuirea rolului social prin evaluarea propriilor abilităţi, inteligenţă existențială 6-7	Jocul competitiv-cooperatist, încurajarea performanței şi depășirii limitelor proprii	Plictiseala şi munca repetitivă, conduce la evitarea efortului fără sens şi găsirea unor preocupări aleatorii
Competiţia pe însușirea de instrumente de gândire, inteligenţă intra-personală 7-8	Jocul de-a iniţiativa şi descoperirea de întrebări cheie şi de experimente personale	Renunțarea la succes personal şi ignorarea adulților, conduce la demotivare şi sentimentul de a fi abandonat
Descoperirea domeniilor de interes propriu şi câştigarea de cunoaştere specifică domeniului, inteligenţă integratoare 8-9	Experimentul în echipă şi dezbaterea pe idei şi ipoteze plauzibile asupra unor fenomene	Izolarea faţă de alți copii şi ascunderea sau negarea potențialului propriu pentru a se integra în grup
Înțelegerea regulilor de bază şi cunoștințelor semnificative din domeniul de interes, inteligenţă estetică 9-10	Inițierea in complexitatea fenomenelor şi diversitatea manifestărilor cu armonia sinergiilor şi conexiunilor dintre fenomene	Evadarea în oniric şi căutarea flow-ului în evenimente necontrolabile sau dăunătoare dezvoltării personalităţii
Interes pentru însușirea tehnicilor ce permit dezvoltarea abilităţilor şi performanţa în utilizarea acestora pe domeniul de interes, inteligenţă emoţională 10-11	Inițierea asupra tehnicilor de cunoaştere-autocunoaștere şi cultivarea pasiunilor pe domenii de cunoaştere	Cultivarea neîncrederii în forțele proprii şi atitudinea criticist descurajatoare ce conduce la neîncredere permanentă în propriile capacități
Descoperirea limitelor proprii în evoluția cognitivă, inteligenţă de mediu 11-12	Gradarea eforturilor astfel încât să permită succesul personal prin eforturi creative şi soluţii inedite	Insistarea pe defectele copilului şi ignorarea calităților acestuia, conduce la izolare şi negativism
Redefinirea orizonturilor de așteptare proprii prin înțelegerea limitărilor personale, 12-13	Descoperirea punctelor tari ale copiilor şi întărirea lor până la nivel de performanță	Punerea copiilor în sistemul de succes-eșec prin competiții ce transforma majoritatea în perdanți, conduce la confuzie asupra rolului lor social şi scopurilor sau idealurilor personale sau de grup
Specializarea pe domenii înguste, inteligenţă tehnologică 13-14	Oferirea de materiale de specialitate şi integrarea copiilor în echipe de profesioniști sau pasionaţi de domeniul vizat	Tratarea lor nediferențiată şi ignorarea dinamicii lor mentale prin evaluare cantitativă, conduce la totală confuzie asupra a ce sunt buni sau unde pot fi utili
Extinderea dorinței de cunoaştere pe câmpuri cognitive înrudite domeniilor înguste, inteligenţă de business 14-15	Încurajarea găsirii unei forme de a-şi pune ideile într-o formă transmisibilă către ceilalți oameni şi optimizarea limbajului prin studierea modului de conectare a informațiilor pe domenii conexe şi abordări trans disciplinare	Repetarea cunoștințelor fără aprofundare şi fără acceptarea punctelor personale de vedere, conduce la inhibarea quasi-totală a creativității şi inventivității
Deschiderea către domenii mai largi cu menținerea dezvoltării pe nișa îngustă inițială, inteligenţă antreprenorial-exploratorie 15-16	Dezvoltarea cunoaşterii laterale şi descoperirii patern-urilor de structurare pe domenii diverse, utilizarea logicilor specifice fenomenelor în analizarea comportamentelor	Reducționismul şi aplicarea abuzivă a unui singur instrument de cunoaştere sau a unei singure logici conduce la conflicte cognitive şi abandonarea câmpurilor de pasiune
Colaborarea cu alţii ce au orizonturi comune de interes, inteligenţă intra personală şi înțelepciune 16-17	Integrarea în rețele de expertiză şi aplicare-dezbatere de idei cu posibilitatea colaborării pentru validarea acestora	Izolarea tânărului prin lipsa de interlocutori sau de recunoaștere a rezultatelor, conduce la alienare socială
Dezvoltarea instrumentelor de gândire critică şi analitică şi cucerirea poziției de lider de grup, inteligenţă spirituală 17-18	Antrenarea inteligentei prin rezolvarea de probleme cu mai multi pași logici sau/şi mai multe trasee posibile de rezolvare	Utilizarea standardelor şi procedurilor fără posibilitatea flexibilizării abordării, conduce la contradicții şi paradoxuri cu riscuri de dezechilibru personal sau eșec[i]
Dezvoltarea cogniției şi personalităţii prin încercare eroare, reluare, rezolvare sau abandonare a direcției de lucru şi reorientare către altă direcție, inteligenţă de armonizare a componentelor 18-19	Introducerea tehnicilor de gândire complexă şi dinamică şi analizarea realității prin noi unghiuri de vedere	Forțarea logicii admise binare şi dihotomice prin extensii dincolo de domeniul ei de valabilitate, conduce la paradoxuri şi epuizare în încercarea de a utiliza instrumente improprii
Dezvoltarea prin efort individual şi pe domenii de pasiune a abilităţilor, inteligenţă artistico-muzical-armonică 19-20	Descoperirea armoniei naturii în construcțiile naturale pe mai multe etaje de complexitate, precum şi a perfecțiunii inginerești a soluțiilor naturale complexe	Încercările de explicare/demonstrare prin repetarea experimentului, conduc la parazitarea evaluărilor calitative şi pierderea viziunii sistemice
Expunerea publică a abilităţilor şi începerea câștigării încrederii în sine, inteligenţă de găsire a soluțiilor neinvazive şi etice 21-22	Descoperirea modelelor de comunicare triangulată din natură şi începerea transmiterii cunoaşterii dobândite către alţii	Izolarea informațională şi rămânerea la nivel de viziune fără a dezvolta limbaj specific, conduce la alienare socială
Descoperirea de căi de eficientizare a proceselor de pe domeniul propriu de interes, inteligenţă de aplicare conform normelor şi procedurilor 22-23	Descoperirea regulilor ce stau în spetele manifestărilor şi a modului de lucru cu aceste reguli	Lipsa de dialog cu terți de pe același domeniu şi pe același palier de dezvoltare, conduce la blocarea înțelegerii prin lipsa cererii şi excesul ofertei
Aprofundarea cunoaşterii prin transfer de bune practici şi formarea unei culturi extinse pe domeniu sau pe domenii conexe, inteligenţă aplicativă 23-24	Integrarea înțelegerii în unitatea realizărilor anterioare umane prin corelarea realizărilor şi analiza nevoilor sociale de cunoaştere la un anumit moment	Izolarea propriilor realizări şi neintegrarea sistemica, conduce la blocarea capacității de aprofundare şi rafinare a înțelegerii
Experimentarea propriilor ipoteze de lucru şi găsirea de metode de eficientizare, inteligenţă dedicată 25	Traducerea propriei înțelegeri în termeni experimentabili şi validarea cunoaşterii prin experiment, extinderea pe experimente conexe	Imposibilitatea confirmării experimentale a înțelegerii conduce la blocarea dialogului cu alţii
Cucerirea atenției celorlalți în privinţa propriilor abilităţi, inteligenţă conducătoare 25-26	Lucrul cu alţii în dialog sincron pe mai multe teme	Izolarea de complexitatea dialogului conduce la poziţii sociale izolate si excentrice
Descoperirea de metode inovative de lucru şi expunerea lor publică, inteligenţă vizionară 26-27	Descoperirea metodei optime de inducere a înțelegerii şi curiozității altora pe rezultatele obținute	Lipsa metodei de abordare a celorlalți, conduce la izolarea cercetătorului şi a cercetării
Dezvoltarea unei cunoașteri profunde cu intuirea şi identificarea de căi noi şi inedite de abordare a realității, inteligenţă academică 27-28	Extinderea mijloacelor noi de cunoaştere pe diferite câmpuri şi domenii de realitate şi crearea de metode şi instrumente de lucru	Utilizarea unui singur instrument complex, conduce la nedeschiderea de orizonturi pentru ceilalți
Trăirea prin intuire a fenomenelor şi descoperirea regulilor de generare ale acestora, inteligenţă de integrare şi comparare 28-29	Trăirea fenomenologică şi redarea ei în limbaj algoritmizat până la ipotezele de bază ale teoriei avansate	Urmărirea strictă a aplicării regulilor în găsirea de consecințe, conduce la blocarea periodică a viziunii fenomenului
Identificarea paternurilor de manifestare ale fenomenelor prin noile instrumente de analizare, inteligenţă analitică 29-30	Descoperirea invarianților structurali şi alfabetelor comportamentale ale fenomenelor studiate cu instrumentele descoperite	Neidentificarea regulilor structurare conduce la blocarea înțelegerii pe etape superioare de rafinament
Descoperirea manifestărilor realității prin abordarea noilor instrumente de analiză, inteligenţă de strategie şi tactică 30-31	Descoperirea pârților impuse de reguli şi ale celor liber alese oferite de logicile sistemului de gândire nou descoperit	Forțarea metodologiilor de lucru prin eliminarea cazurilor ce nu se integrează într-un concept local, conduce la blocarea aplicabilității generale
Descoperirea limitelor de utilizare şi al domeniului maximal de cunoaştere generat de noile instrumente, inteligenţă modelatoare 31-32	Modelarea diferitelor fenomene ale realității prin utilizarea instrumentelor potrivite naturale de abordare şi ale condițiilor de aplicare	Forțarea înțelegerii prin utilizarea unui singur instrument de lucru, conduce la teorii cu aplicabilitate parțială şi blocarea evoluției personale
Generalizarea instrumentelor de gândire prin variabilizarea parametrilor şi clasificarea rezolvărilor pe situații diferite, inteligenţă echilibrantă 32-33	Axiomatizarea generalizată pe teorii instrumente de lucru cu logici incluse şi nivele de complexitate ale domeniului de cunoaştere	Blocarea variabilizării conduce la incapacitatea de abordare a teoriilor universale şi la specializarea locală
Descoperirea structurii de bază şi a modului de manifestare pe diferite situații şi în diferite contexte, inteligenţă de consultanță şi expertiză 33-34	Crearea portofoliilor de cunoaştere pe situații diverse cu instrumente specifice de abordare a fenomenelor şi de modelare a situațiilor	Sărăcia portofoliului de instrumente şi strategii de cunoaştere conduce la epuizarea instrumentelor existente şi la blocarea evoluției
Descoperirea limbajului asociat ce poate face ca acestă cunoaştere să poată fi transmisă altora, inteligenţă complexă 34-35	Abordarea instrumentelor de cunoaştere prin prisma semanticii fenomenologice şi a alfabetelor şi gramaticilor anexe	Lipsa alfabetizării conduce la flexibilitate redusă a abordărilor şi sărăcie a rezultatelor
Cunoaşterea implicită necondiționată de logică sau instrumente de gândire 35-36	Utilizarea automată a complexități şi dinamicii înțelegerii, similară cu utilizarea unui aparat senzorial pentru cunoaştere	Lipsa simțirii fenomenelor conduce la eforturi multiple şi îndelungate în găsirea abordărilor şi strategiilor corecte
Armonia personalităţii, descoperirea potențialelor umane sau universale, inteligenţă de leadership istoric 36-37	Trăirea in armonia personalităţii şi deschiderea completă câmpurilor afectiv-cognitive similar cu ale copiilor mici, dar pe un nivel complet de dezvoltare a personalităţii şi cunoaşterii universului	Îndoiala şi încercarea de a profita de poziţia câștigată pentru obținerea unei poziţii superioare conduce la blocarea realizării armoniei personalităţii şi deschiderii complete cognitive

Modul in care se concep si se structurează programele educaţionale sunt determinante pentru traseele si evoluția socială al oamenilor. Diferenţa intre savanți, profesori, mineri sau criminali este creata de modul in care s-au structurat hărțile mentale, sub influenta emoțiilor pozitive sau negative create de mediul educaţional. Aceasta a condus la hărţi mentale bogate si rafinate, sau sărace si simplificate. Bazele de date formate sub influența curriculei şcolare, a marcat de asemenea evoluția gândirii, cunoaşterii, nivelului de aprofundare si capacitatea de aplicare. Cheile de descifrare date de ştiinţe, de observaţiile detaliilor relevante sunt esențiale pentru dezvoltarea inteligentelor umane, pozitive sau negative, in funcţie de hologramele afective rulate. Modelele de aplicare practică sunt definitorii pentru toate direcțiile de dezvoltare sustenabila si echilibrata atât in relațiile cu mediul socio-economic cat si in comportamentele de echilibrare ecologică.
Concluzia este unică, este necesară o evoluție, revoluție in educaţie, pentru a putea depăși crizele actuale si viitoare. Schimbarea modului de gândire simplista si cantitativă bazata pe putere, avere, poziție socială, ne-a condus deja către crize multiple si profunde, ce nu se pot rezolva fără emanciparea umană si schimbarea paradigmelor de gândire. Este necesara utilizarea gândirii calitative, corelative, bazate pe relevanță, a gândirii complexe si dinamice, formate pas cu pas, din copilărie si pana la vârsta adultă. Traducerea in limba română si completarea cu vectorii necesari structurării sociale este data mai jos
Structura data de arborele sefirotic este străveche si a stat la baza civilizațiilor actuale.
O dovada in acest sens este rugăciunea tatăl nostru
Tatăl Nostru rugăciune

Tatăl nostru
Care ești in ceruri (Keter), coroana leadership

Sfințească-se numele Tău
Vie împărăția Ta (Binah) înțelegerea

Faca-se voia Ta
Precum in cer așa si pre Pământ ( Hokmah) înțelepciunea

Pâinea noastră cea de toate zilele (Da’at) cunoaşterea
Da-ne-o noua astăzi

Si ne iartă noua greșelile noastre (Gevirah) puterea

Precum si noi iertam greșiților noștri (Hesed) blândețea

Si nu ne duce pre noi in ispita (Tiferet) frumusețea

Ci ne izbăvește de cel rău (Hod) recunoaşterea

Ca a Ta este împărăția (Nedzah) victoria

Slava si puterea (Yesod) fundația

In numele Tatălui
Al Fiului
Al Sfântului Duh (Malkhut) regatul

Amin.
In aceasta perioada de tulburare si crize la nivel planetar, este necesar un salt evolutiv al personalităţii umane. Scala de apreciere este prezentata in acest material, condițiile istorice exista, pe ele s-a creat drumul dezvoltării umane. Sunt in mod evident necesare eforturile si programele de redresare si echilibrare, ceea ce presupune reforma din educaţie menționată anterior.

---