Enciclopedia înţelepciunii

[Adrian Pop]

Enciclopedia ințelepciunii-770p.pdf


Enciclopedia înţelepciunii este o carte despre oameni remarcabili, ale căror convingeri şi cunoştinţe privind experienţa vieţii s-au transmis prin viu grai de la popor la popor şi din generaţie în generaţie.Enciclopedia înţelepciunii reprezintă o concentrare de înţelepciune milenară din domenii precum cultura, arta şi istoria întregii omeniri.Enciclopedia înţelepciunii este o carte despre naşterea ideilor, transformarea înţelesurilor, desfăşurarea proceselor, despre dezvoltarea epocilor şi a civilizaţiilor.înţelepciunea marilor gânditori ai lumii, în care se conţine întreaga filozofie a vieţii, acumulată în paginile cărţii de faţă, oricât de veche ar fi, este actuală şi perenă.Genul acestei cărţi este unul aparte, nu atât enciclopedic, cât filozofic. Toţi semnatarii acestor maxime, oricât de celebri, se închină în faţa înţelepciunii vieţii.Cunoaşlerea-i măreaţă şi frumoasă,Cunoaşterea-i mai scumpă ca un şirag de perfe,Căci limpid nimiceşte orice comoară,Dar înţefeptul şi-nvăţatul nu piere niciodată.

Jăf-Samarţandi

Din punctul meu de vedere Dle Doctor, un om ajunge la nivelul de a fi intelept in momentul in care in discutii cu orice interlocitor, acesta revine sa se consulte impreuna in diverse probleme.

[Adrian Pop]

Cugetări ale lumii antice
❖ Pe săracii care visează la bogăţie îi aşteaptă, în căutările lor, doar eşecul.
Tentaţia de îmbogăţire este echivalentă cu cea de îmblânzire a unor
elefanţi sălbatici. /
❖ Nebunul se consolează cu trecutul, prostul cu viitorul, înţeleptul cu
prezentul.
❖ O ceartă fără motiv - iată semnul prostiei.
❖ Binele străluceşte din depărtare ca vârfurile munţilor Himalaya. Răul nu
se vede nici de aproape, la fel cum nu se văd săgeţile slobozite noaptea.
❖ Cel nobil vorbeşte doar despre virtuţile aproapelui, chiar dacă aceluia
îi lipsesc; cel josnic, doar despre defecte. Şi chiar dacă amândoi greşesc,
primul merge în ceruri, iar al doilea în infern.
❖ Avuţiile, chiar şi cele mai neînsemnate, sunt preţuite cu adevărat doar
atunci când cel ce năzuieşte la fericire în viaţă le poate oferi: căci ceea
ce este oferit se preschimbă în comoară, iar ceea ce este păstrat are parte
doar de distrugere.
❖ Bogăţia şi sănătatea constantă, prietenul şi nevasta cu vorbă dulce, fiul
ascultător şi cunoaşterea folositoare - iată cele şase bucurii ale acestei
lumi.
❖ Teme-te de pericol înainte de a-şi face el apariţia; când pericolul deja
există, nu te teme, înfruntă-1.
❖ Nu te face Brahman nici părul încâlcit, nici neamul şi nici naşterea.
Brahman şi fericit eşti atunci când în tine sălăşluieşte adevărul şi dharma.
❖ Fii binevoitor cu oaspetele, chiar dacă acesta îţi este duşman. Copacul
face umbră chiar şi tăietorului de lemne.
❖ Fii recunoscător lumii; să doreşti fiecăruia binele - iată ce e mai nobil şi
mai scump decât orice binefacere; în plus, aceasta nu cere nicio cheltuială.
❖ în caz de neputinţă, mânia e nemăsurată.
Eu sunt principalul, de-i vorba de dreptate,
Şi dacă pe căi greşite-am apucat-o,
Ce soartă va avea poporul meu, urmându-mă în ale sale fapte?
❖ Prostul se gândeşte în copilărie doar la părinţi, în tinereţe doar la femeia
iubită, la bătrâneţe doar la copii. Şi nu mai are timp să se gândească la
sine însuşi.
❖ Binefăcătorul triumfăde două ori: pe lumea aceasta şi pe cealaltă. „Eu
sunt cel care am făcut binele!" se bucură el. Iar când atinge fericirea el
triumfă.
❖ Inimii slăbite de iubire nu-i poţi cere linişte şi fermitate.