Petre Țuțea despre Adevăr

[Adrian Pop]

Petre Țuțea despre Adevăr

http://www.ziarulnatiunea.ro/2012/03...despre-adevar/

[Adrian Pop]

„O babă murdară pe picioare, care stă în faţa icoanei Maicii Domnului în biserică, faţă de un laureat al premiului Nobel ateu – baba e om, iar laureatul premiului Nobel e dihor. Iar ca ateu, ăsta moare aşa, dihor.”
- Petre Țuțea

[Anca Nicoleta]

Nu sunt de acord. Nu toti laureatii premiului Nobel sunt atei. Si sa nu uitam ca ne bucuram de multe descoperiri stiintifice si realizari ale "dihorilor".
Este un om creator un dihor? De la cine primeste un dihor inspiratie pentru realizarile facute? De ce beneficiem/profitam de realizarile dihorilor daca ii dispretuim?

Postarea aceasta nu vine din lipsa de respect. Este doar opinia mea.

Toate bune,

[ana_maria]

Pai de la cine primeste inspiratiile "dihorul"? Si el de ce nu stie de unde vin? Sunt oare meritele lui sau....?

[Anca Nicoleta]

Am inteles ideea. Nu stiu daca pentru el conteaza de la cine primeste sau nu inspiratie. Dar conteaza ca el este cel care primeste inspiratia si o pune in fapta. Meritul lui este ca nu a lasat inspiratia sa moara ci a transformat ideea in realitate pentru folosul tuturora. Idei / inspiratii ne vin tuturora dar nu toti facem ceva. Unii fac, iar eu ii admir. Nu imi pasa in ce cred sau nu cred oamenii. E treaba lor.
Le sunt doar recunoscatoare pentru ca beneficiez de inventiile/descoperirile/munca lor. Inspiratia netransformata in munca e zero, de aceea meritele sunt ale dihorului. Care pentru mine este Om.

[Banu Ionut]

http://www.elefant.ro/carti/religie-...ina-85883.html

Dupa ce este parcurs tratatul ,lui Petre Tutea se inteleg foarte bine multe lucruri.

[ana_maria]

Cel mai corect este sa nu incercam sa judecam pe nimeni...nici pe baba ...nici pe "dihor".....

[Adrian Pop]

Petre Tutea

[IMG]imap://adipop@mail.popservice.ro:143/fetch%3EUID%3E/INBOX%3E40872?part=1.1.2[/IMG]
Prima functie a unei religii reale este consolatoare, fiindcă fara religie am lătra precum cîinii.
Ne nastem, trăim, ne îmbolnăvim, îmbătrînim si murim. Si întreg peisajul speciei om culminează în
cimitir. Destinul uman nu e o invitatie la fericirea de-a trăi. Singurul mod de-a evita nelinistea
metafizică a cimitirelor este religia. Cu religia intri în cimitir în plimbare. Cu filozofia intri în cimitir -
cum a intrat prietenul meu Cioran - prin disperare. Cînd va dispărea ultimul tăran din lume - la toate popoarele, vreau să spun - va dispărea si
ultimul om din specia om. Si atunci or să apară maimute cu haine. A fost întrebat un tăran, în închisoare: ce întelegi din tot ce spune Petre Tutea! Zice: nu înteleg nimic, dar e o grozăvie!
Treisprezece ani de închisoare.... Aveam doar o hăinută de puscărias. Ne dădeau o zeamă chioară
si mămăligă friptă. M-au bătut... M-au arestat acasă. Nici nu tin minte anul... Cînd m-au
anchetat am lesinat din bătaie. Iacătă că n-am murit! Am stat la Interne trei ani. Am fost după
aceea la Jilava , la Ocnele Mari si pe urmă la Aiud. Eu mă mir cum mai sînt aici. De multe ori îmi
doream să mor. Am avut mereu lasitatea de-a nu avea curajul să mă sinucid. Din motive
religioase... Treisprezece ani! Nu pot să povestesc tot ce-am suferit pentru că nu pot să
ofensez poporul român spunîndu-i că în mijlocul lui s-au petrecut asemenea monstruozităti.
M-a întrebat un anchetator:
- De ce ai vorbit împotriva noastră, dom’le?
- N-am vorbit, dom’le.
- Cum n-ai vorbit?
- Păi împotriva voastră vorbeste tot poporul român. Ce să mai adaug eu?
Si mi-au dat 20 de ani muncă silnică făra motive. Mi s-a prezentat sentinta de condamnare ca
să fac recurs. La cine să fac recurs, la Dumnezeu ?
Eu, cultural, sînt un european, dar fundamentul spiritual e de tăran din Muscel. La închisoare,
grija mea a fost să nu fac neamul românesc de rîs. Si toti din generatia mea au simtit această
grijă. Dacă mă schingiuiau ca să mărturisesc că sînt tîmpit, nu mă interesa, dar dacă era ca să
nu mai fac pe românul, mă lăsam schingiuit pînă la moarte. Eu nu stiu dacă vom fi apreciati
pentru ceea ce am făcut; important e că n-am făcut-o niciodată doar declarativ, ci că am
suferit pentru un ideal. E o monstruozitate să ajungi să suferi pentru un ideal în mod fizic.
Eu n-adun nimic. Îmi spunea un popă, zice, păi dumneavoastră vă risipiti asa, vă poate fura
oricine... Zic: uite, părinte, eu, zic, am adoptat conceptia regelui Frantei în materie de risipire
a ideilor mele. Conceptia lui despre cartof. Cînd au venit cartofii din America, tăranii nu-i cultivau.
''Să mîncăm noi buruiana asta din pămînt?...'' Ce a zis regele Frantei? ''Mă, seamănă, mă,
cartofi pe mosia mea si, cînd or vedea tăranii că îi păzesc, or să-si dea seama că-s lucru bun.
Lăsati-i să fure, că asa se răspîndesc cartofii în tară.''
(Vlad Tepes) are meritul de a fi pus pe tronul Moldovei pe cel mai mare voievod român, pe
Stefan cel Mare. Cu armele! Are meritul că l-a si bătut. Si are mai ales meritul că a coborît
morala absolută prin tepele puse în cur la nivel absolut. Dormeai cu punga de aur la cap si ti-era
frică să n-o furi tu de la tine. ăsta-i voivod absolut, Vlad Tepes. Păi fără ăsta istoria românilor e
o pajiste cu miei!

[Adrian Pop]

http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...ht=petre+tutea

[Adrian Pop]