LOURDES si MAGLAVIT - prof dr. G Marinescu carte rară ed 1936
LOURDES si MAGLAVIT - prof dr. G Marinescu carte rară ed 1936
www.popservice.ro
www.papornitamosului.ro
[U][COLOR=#800080][
e-mail - adipop@popservice.ro
ID Messenger: zalmoxa_adipop
skype - adrianpop58
http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu
Carte rară LOURDES si MAGLAVIT - prof dr. G Marinescu ed 1936
UNIVERSUL ediția originală necenzurată.
Se înființează o comisie specială, condusă de medicul neurolog Gheorghe Marinescu, membru al Academiei Române, președinte al Societății Române de Neurologie, deci o autoritate de necontestat în domeniu, pentru a-l consulta pe ciobanul din Maglavit. Celebrul profesor se deplasează personal în Oltenia pentru a-l observa în mediul său. Concluziile le publică într-un volum care face multă vâlvă în epocă. Profesorul Marinescu vorbește fără echivoc despre un fenomen mistic ce nu poate fi oprit.
Predare în București nu expediez in alte orașe din țară.
www.popservice.ro
www.papornitamosului.ro
[U][COLOR=#800080][
e-mail - adipop@popservice.ro
ID Messenger: zalmoxa_adipop
skype - adrianpop58
http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu
In fiecare carte, mesaj, film, discutie, Clipa, gand....exista ceva care completeaza imaginea pe ansamblu...ceva metafizic, care-ti arata pasii logici....Asta daca esti atent si nu uiti ce ti-ai propus sa faci.
www.popservice.ro
www.papornitamosului.ro
[U][COLOR=#800080][
e-mail - adipop@popservice.ro
ID Messenger: zalmoxa_adipop
skype - adrianpop58
http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu
PREFA TA
On dolt demander de ma part
que je cherche la verité et non
pas que je la trouve.
D'Alembert L'Encyclopedie
Credinta
i
tiinta, desi au o origine comund,
totusi difera prin caracterele Thr, de oarece, in
prima, predomind afectivitatea iar, in cea de a
doua, nevoia de a cerceta, de a observa si de a
experimenta, chiar de a reproduce fenomenele na-
turei. Cea dinted, sub forma de religiune, se adre-seazd multimii, am zice umanitatii, cdci nu exista
nici un popor gird ca sti aibd o forma de religiune.
Stiinta, din contra, este mai mult sau mai putin
apanaji`4 unui numdr restrans de oameni, cari
se si bucAT6 de foloasele ei. Oricum ar fi, credinta
ca si stiinta sunt atribute ale fiintei omenesti, ele
evoluiazd in timp
i in spatiu, iar mediul
i mora-
vurile, in care trdeste omul, au o mare influentd
asupra desvoltdrii Mr. qi una i alta conduc la lu-
cruri mari, la fapte mari, atunci cand urmdresc
un scop nobil
i frumos. Din nenorocire, stiinta, ca
credinta, cunosc eclipse care nu numai cd nu
www.digibuc.ro
7
sumi, WO Eli a gdsit un rdsunet in srfletul mul-
tor oameni de elitii.
Sper cd oamenii politici, in special intelectuali-
tatea olteand, vor da un concurs efectiv, indlttind
la Maglavit o bisericd, o Koala' fi un dispensar
probdnd fi de data aceasta cd inteleg valoarea
morald, redeqteptatd attit de puternic prin umilul
peistor dela Maglavit. Oltenia are attitia oameni
politici importanti, chiar si qefi de partide precum
qi oameni bogati. Acegtia sd nu uite cd bogdtia nu
este o virtute, ca morala, iar sdrmana noastrd inte-
ligentd este coveirsitd de fenomenele naturei. Mo-
rala big, ca si sentimentul datorici, salveazd ono-area unui popor si ii asigurd un loc domn in con-
certul natiunilor.Aceia ce m'a imboldit sd scriu opusculul de fatil
este criza morald pe care o streibatem in momen-
tul de. fatei precum fi restrigea ce a cuprins su-
fltul oamenilor cinstiti. Nu vedem chiar in repu-
blica cea mai puternicd, acolo unde civilizatia a
infeitisat cea mai inaltd expresiune petrecandu-se
un fene,men cu desdvdrsire intristdtor pentru dem-
nitatea)meneascd, adicd fuga
pe furie a lui Lind-
bergh, 4est erou al giintei qi al curajului, par&
sindu-qi patria spre a-qi pune la addpost odrasla
de frica gangsterilor Ce ?wine pentru omenire
# pentru civilizatia ei Cu cdtd amdrdciune ve-
dem, dupd realizarea idealului milenar al Romd-
nilor attita putreziciune in societatea noastrd. Sca-
ra valorilor rdsturnatd. Dispretul pentru munca
cinstitd, care e inlocuitä prin afacerile veroase la
care asistám de mai mult timp. Viata ?ward qi plind
de pldceri /And la frenezie este rostul principal
al unor romdni sau streini, care insald naivitatea
www.digibuc.ro
oastrii. Mizeria yi ignoranta in care se gdsefte
neamul romdnesc. Lipsa de interes pentru ocupa-
tiile nobile ale ftiintei desinteresate, cultul min-
ciunei fi dispretul pentru cuveintul dat. S'ar ptirea
cd avea dreptate Talleyrand ctind spunea cuvdn-
tul e dat omului spre a-0 ascunde gclndirea". Jo-
cul cinstit, fair-play, nu e cunoscut deceit judito-
rilor de tennis. Nobletea lui nu e inteleasti de eli-
ta societeitii noastre.
latti atdtea motive care m'au silit sti studiez ca-
zul dela Maglavit, unde un umil Oran proptivti-
duefte in cuvinte simple, uneori istete, o morald
prin excelenta omeneascd qi creqtinii fi care a gei-
sit o resonantii gird seamein in sufletul a sute demii de oameni, dela tdranul analfabet ptinti la o-
mul cult, care isi del' seama de dezastrul moral care
ne amenintd.
Ultima modificare făcută de Adrian Pop; 18.02.2021 la 20:03.
www.popservice.ro
www.papornitamosului.ro
[U][COLOR=#800080][
e-mail - adipop@popservice.ro
ID Messenger: zalmoxa_adipop
skype - adrianpop58
http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu
.
LOURDES
1 MAGLAVIT
In fata fenomenelor prodigioase, cum sunt: ea-
sdritul si apusul soarelui, eruptia vulcanilor, ful-
gerul si träznetul, viielia, inältimea uriasä a mun-
tilor, intinderea nemärginitä a märei, omul ca si
Ooedip cautd sä deslege aceste taine ale naturei. Na-
tura insä nu vrea, decât cu greutate, sä-si dea pe
fata secretele ei. De aceea omul creaz5, forte supra-
naturale si zeii din cer cari animd elementele na-
turei. Existenta unor fiinte care conduc natura, pe
care au creiat-o si care li se supune, devine o ne-
voe imperioasa.
Numai thudiind fiinta omeneasca, in evolutia ei,
ne vom pu)pa da seamŕ de intelesul miracolelor
savarsite in tmplele antice, ale diverselor popoare,
precum si mai de curând la Lourdes, in Franta,si la Maglavit, in Oltenia noastrd. Am apropiat
aceste cloud din urmä localiati, desi depärtate in
spatiu, deosebite prin moravuri si rit religios, dar
având o mare afinitate, prin faptul eŕ eroii ace-
stei drame, o copild de 14 ani, francezä catolicä,
si un bärbat tânär, oltean ortodox, cu o mentali-
tate simplŕ., pästori si putin instruiti, sau chiar
nestiutori de carte, dar simtind in sufletul lor pul-sarea unei forte deosebite care ii impinge de a sä-
www.digibuc.ro
Ultima modificare făcută de Adrian Pop; 18.02.2021 la 23:50.
www.popservice.ro
www.papornitamosului.ro
[U][COLOR=#800080][
e-mail - adipop@popservice.ro
ID Messenger: zalmoxa_adipop
skype - adrianpop58
http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu
Tarsi fenomene insemnate, pe care carturarii, pre-
latii, sau oamenii politici n'ar fi fost in stare sa
le fad. In virtutea constitutiei lor speciale si a
inconstientului dinamic, au provocat o rniscare
afectivä, de ordin mistic religios, cum de mult
timp istoria n'a avut sä inregistreze.Am crezut folositor sä le studiez la lumina psi-hologiei si a moralei in patru conferinte, din care
cloud au avut lac la Fundatia Carol, la 3 si 24
Noembrie 1935 ora 6 seara.
II.
LOURDES SI BERNARDETTE SOUBIROUS
Totul era pustiu si tdcut pe malurile râului Gave
la stânca Massabieile, de lângä Lourdes, mic ora-
sel din sudul Frantei, la poalele muntilor Pirinei,
in ziva de Joi 11 Februarie 1858, zi friguroasd si ce-
toasd, când o fatd de 14 ani, Bernardette Soubirous,veni acolo cu sora sa Maria si cu prietena sa Jeamie
Abbadie, dupe vreascuri de fäcut foc. In spatele
ei, oräselul Lourdes dormea, moara din apropiere
era opritä iar ramurile plopilor stau
l'Aemiscate...
Si astäzi? Astäzi pe acea stand ti: gäsesc trei
biserici, imnurile si rugaziunile se 'Afialtŕ in aer;
nu e zi, chiar pe vreme rea, färä credinciosi si
fárd rugdciuni; de altfel, unii streMi s'au stabilit
la Lourdes si nu vor sä mai plece. Aproape tot
timpul anului intalnim acolo mii si mii de oameni
veniti uneori cu trenuri speciale. Pelerini din toatŕ
lumea, chiar din pärtile cele mai depärtate, umplu
sträzile orasului, bisericile, pestera din stânca Mas-
sabieille si locurile care o inconjoard. Dupd statis-
tici autentice, la Lourdes vin anual cam 300.000
pelerini.
www.digibuc.ro
11
Cui se datoreste aceastä schimbare? De ce vin
acesti pelerini? Pentru cä In clipa in care Bernar-
dette Soubirous se desCälta ca sŕ tread, garla, care
o despärtea
de stand,
ea a väzut in
pestera
deasupra unui macies, pe Fecioara Maria, pe care
a reväzut-o Inca de 17 ori
i pentru cŕ Sf. Fecioara
i-a vorbit
i i-a dat noi energii prin poruncile care
aU ajuns la auzul ei.
Bernardette Soubirous s'a nAscut, la 7 Ianuarie
1844, din paSinti saraci, cari apoi au fost complet
ruinati. sase luni dupd nastere fu incredintata u-
nei femei din Bartrés, sat din apropierea lui Lour-
dres, anume Marie Aravant, care o tinu la ea cin-
sprezece luni,
apoi
pärintii ei o luard acasa. Fata
avea o sandtate normald, dar In 1854 fu atinsä de
o forma usoard de holerk dupa care îi ramase osräbiciune a plämanilor. Cu toate acestea, era o
fatä, voioasä si ascultätoare ;
oertatk nu faspun-
dea.
La 14 ani nu stia sa citeascd nici sŕ scrie.
Pentru
usura familia,
In Septembrie
1857
f
luata, de aceiasi femeie case o alaptase,Marie Arakant, tot la Bartčs ;acolo i se incredintä
pazirea unei turme de oi. Desi Marie Aravant voia
sa o invete carte seara, leciile mergeau cu greu,
din cauzd cä Bernardette parea d are o memorie
ingrata, cazi nu putea inväta frazele ce i se repe-
tau de mai multe ori, poate si din cauza insuficien-
tei profesoarei improvizate sau fiindd nu intele-
gea repede cuvintele franceze, Bernardette fiind
obisnuitä sal vorbeasca in dialectul local.
In sufletul Bernardettei crestea treptat dorinta
de a pdräsi Bartrčs si sŕ vind acask in Lourdes, sä
www.digibuc.ro
Ultima modificare făcută de Adrian Pop; 18.02.2021 la 23:54.
www.popservice.ro
www.papornitamosului.ro
[U][COLOR=#800080][
e-mail - adipop@popservice.ro
ID Messenger: zalmoxa_adipop
skype - adrianpop58
http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu
18
ce te-ai uitat la statui, la icoane, la vase si la flo-
rile din aceasta capela ?"
Fiinda Sf. Fecioard se uita inteacolo cu
platere, si eu faceam la fel"
räspunse Bernar-
dette.
La 27 Martie are o aparitie noud, In care Sf. Fe-cioard li desvalueste ca ea este Imaculata Concep-
tie.
Pelerinii devin din ce in ce mai numerosi.
Un raport al medicilor din localitate conchide
cd Bernardette nu e bolnavä; sefii clerului se opun
ia internarea ei, cum voiau sä facä autoritätile ci-
vile, tare voiau sa punä capat acestui cult ile-
gal al Sf. Fecioare si eventualelor fraude pe care
le banuiau, desi, cum am spus, Bernardette si fa-
milia ei sunt cu totul desinteresaite, nu primesc
nici un ban, nici un cat de mic dar dela pelerini.
Locuitorii din Lourdes dupd ce construesc gratis
o sosea la pestarä, capteazd apoi apa din izvorul des-
copecrit de Beranardette. Sf. Fecioard spusese Ber-
nardettei si prin ea tuturor crestinilor: Mergeti
de beti qi NI spalati la ftintenzei".
Aceasta este un
simbol care fu Inteles ca toti crestiiiii trebue sa
se purifice de pacate, iar, pe de
alte'parte sä
se
scalde in isvor spre a se vindeca. De peste o jumä-
tate de secol s'au publicat, cum vom vedea mai
jos, vindecari miraculoase, din care unele s'ar pä-
rea ca turburä rezultatele stiintei. Dacd asupra
corpului influenta
pelerinajului
la Lourdes se
poate contesta, influenta asupra mintilor a fost
insemnata. Multe suflete turburate s'au vindecat
acolo. Aceasta probeaza cá miracolele sunt tot-
deauna utile d.acd nu necesare.
Procurorul general acuza pe Bernardette ca. e
www.digibuc.ro
Ultima modificare făcută de Adrian Pop; 19.02.2021 la 00:16.
www.popservice.ro
www.papornitamosului.ro
[U][COLOR=#800080][
e-mail - adipop@popservice.ro
ID Messenger: zalmoxa_adipop
skype - adrianpop58
http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu
pranz la altarul grotei cat si la altarele basilicei
bisericei rnatanilor.
Pelerinii se roaga, In genunchi, In fata pesterii;
beau apä din isvor. Brancardierii duc bolnavii
de-i scaldä la piscine.
Unii pelerini, Bretoni
i Vendeeni, urmeazŕ dru-
mul pe care-I facea
i Bernardette, adica dela bi-
serica parohiald din Lourdes la stanca Massabieil-
le; ei strabat o parte din oras cu prapurele In vant,
cantand rugáciuni.
Toate clasele sociale se Intalnesc aci: nobili,
rani, ofiteri, literati, lucrdtori.
Toate costumele
din toate provinciile Frantei
ě din diferite täri,
t9ate limbile sunt
reprezentate aici. Vine
lume
chiar din fundul Oceaniei.
Vara, pelerinii se roaga toata noaptea In fata
grotei.
La Lourdes se poate constata Inca
i azi
mi-
racolele pe care le face credinta
care poate
muta muntii din loc, dupa, cum este scris In Sf.
Scriptura. Actiik9ea sugestiva pe care o produce
intregul spectacol de la Lourdes este incompara-
bill Ea are chiar asupra boalelor organice o actiu-
une mult mai mare cleat aceea pe care o pot ad-
mite medicii
.
Cand vedem evlavia nemarginitä,
credinta fara limita ale bietilor bolnavi, ne expli-
cam, pana la un punct, de ce aceasta actiune su-gestiva poate sa fie atat de mare.
Dar, cand oamenii cu judecata rece, printre care
In primul rand suntem noi, medicli, socotim ca
numai afectiunile tuberculoase, care nu pot fi in-
fluentate prin sugestie, reprezinta cam jumatate
din cazurile care ti cauta vindecarea la Lourdes,
www.digibuc.ro
22
iar, pe de alta parte, având In vedere cä pentrtt
tubercu1o0 greutatile cdlätoriei, emotiile prin care
tree 0 lipsa sfaturilor medicale sunt atâtia factoriräufäcdtori, trebue, dupd cum admit 0 multi me-
dici catolici, ca bolnavii sä, fie preveniti In aceastä
privintä. Afard de aceasta, de multe ori insuccesul
pelerinajului la Lourdes zdrobeqte sufletul bolna-
vului, care pornise de acasä cu atâta entuziasm,
-,
zice d-rul german Aigner 1).
Jean de Beaucorps 2)
desorie tottwi urmätoarele
cazuri vindecate la Lourdes :
Leonie Levęque a venit, la 15 Iulie 1908, la Lour-
des, având pe frunte o leziune de 5 cm., cu cloud
gäuri care supurau 0 pentru care suferise In za-
dar §eapte oueratii. Nu putea sa mai Inghitä de
15 zile, decât apd. Starea ei generalä era gravd,
si suferea foarte mult. Aflându-se In grädinä la
Lourdes, se produse vindecarea ei subitd la ora 6
din acea zi, In timpul unei slujbe religioase.
Din
acest moment, bolnava merge, mánânca 0 doarme
färä suferinte. La miezul noptii rana incepe sä se
cicatrizeze, cicatrizarea fiind coriepletä
dupä
2
zile
fapt constatat de medicii dela Lourdes 0
de medicii obisnuiti ai bolnavei.
Henriette Hauton avea InfätWarea unei mumiiuscate, din cauza vársáturilor permanente qi a u-nei diarei incoercibile, la care se asociaserá, de 9
ani, hemoragii ale stomacului 0 intestinelor. A-
ceste fenomene au durat ani de zile. Ajunsese sä
aibd 18 kilograme greutate. Transportatä la Lour-
1) Die Wunderheilung von Lourdes, de Dr. Ed. Aigner
Die Umschau 1 Januar 1913.
2) Contele Jean de Beaucorps. Lourdes
les guerisons.
www.digibuc.ro
23
des, i se face lotiuni pe piept cu apa din piscinä, i
se da un pahar cu apa inghetata ca sa bea. Acest
pahar opri definitiv värsaturile si chiar disente-
ria. A doua zi, fiind pe un brancard, In timp ce
procesiunea trecea
i bolnava primea binecuvan-
tarea, simti cŕ Ii reveni bruse fortele
i
strigä:
M'am vindecat Ce bun e Dunmezeu "
Toate fenomenele disparusera brusc, pofta de
mancare reveni
i bolnava se transforma intfo
fata sanatoasä in timp de 2 zile. Dupä 3 luni can-
tarea 50 de kilograme.
La 16 Iu lie 1912, Dr. Jean Bon a prezentat pu-
blic In fata Facultdtii de medicina din Lyon, o
teza intitulata: Asupra cdtorva
vindecdri
dela
Lourdes, din care lublm urmatoarele:
In 1906, un ziarist Jean de Bonnefon ceruse ca
Lourdes sa fie inchis In numele higienei :
Dr. Eu-
One Vincent, prafesor agregat la facutatea de
medicinä din Lyon, rdspunde D-lui de Bonnefon
bazandu-se pe stirile pe care le primise dela mal
multe mii de doctori atat francezi cat 0 straini
in modul urmator.
Cine sunt medicii care au redijat certificatele
dela Lourdes ? Dupe profesorul Vincent dela Lyon
350 medici au isscalit
indeplinesc o dato-
rie recunoscand
ca. la Lourdes se
petrec vin-
decari nesperate, printr'o actiune speciala, pe care
stiinta n'a cunoastei pe care n'o poate explica
numai prin fortele naturei".
i printre numele
trecute In aceasta lista gasim 42 interni
i fosti
interni ai spitalelor, 42 medici
i chirurgi ai spi-
talelor, 12 profesori de Facultate si 2 membri ai
academiel de medicina (Duret, Ch. Fiessinger).
www.digibuc.ro
23
des, i se face lotiuni pe piept cu apa din piscinä, i
se da un pahar cu apa inghetata ca sa bea. Acest
pahar opri definitiv värsaturile si chiar disente-
ria. A doua zi, fiind pe un brancard, In timp ce
procesiunea trecea
i bolnava primea binecuvan-
tarea, simti cŕ Ii reveni bruse fortele
i
strigä:
M'am vindecat Ce bun e Dunmezeu "
Toate fenomenele disparusera brusc, pofta de
mancare reveni
i bolnava se transforma intfo
fata sanatoasä in timp de 2 zile. Dupä 3 luni can-
tarea 50 de kilograme.
La 16 Iu lie 1912, Dr. Jean Bon a prezentat pu-
blic In fata Facultdtii de medicina din Lyon, o
teza intitulata: Asupra cdtorva
vindecdri
dela
Lourdes, din care lublm urmatoarele:
In 1906, un ziarist Jean de Bonnefon ceruse ca
Lourdes sa fie inchis In numele higienei :
Dr. Eu-
One Vincent, prafesor agregat la facutatea de
medicinä din Lyon, rdspunde D-lui de Bonnefon
bazandu-se pe stirile pe care le primise dela mal
multe mii de doctori atat francezi cat 0 straini
in modul urmator.
Cine sunt medicii care au redijat certificatele
dela Lourdes ? Dupe profesorul Vincent dela Lyon
350 medici au isscalit
indeplinesc o dato-
rie recunoscand
ca. la Lourdes se
petrec vin-
decari nesperate, printr'o actiune speciala, pe care
stiinta n'a cunoastei pe care n'o poate explica
numai prin fortele naturei".
i printre numele
trecute In aceasta lista gasim 42 interni
i fosti
interni ai spitalelor, 42 medici
i chirurgi ai spi-
talelor, 12 profesori de Facultate si 2 membri ai
academiel de medicina (Duret, Ch. Fiessinger).
www.digibuc.ro
24
Trebue sä se §tie cä, la Lourdes bolnavii sunt exa-minati de medici la sosirea lor
i dup5. aceea.
La pagina 172 a lucrärei sale Quelques cas de
guérison de Lourdes et la
Foi
qui
guerit
Dr.
Vouch ne dä, cazul D-rei Aurélie Huprelle care,
dupe Dr. Hardiviliers, prezenta la 20 Aprilie 1895,
când acesta o väzu intâia oara, fenomene de tu-
berculoza pulmonarä.
Dupe o lunä toate simptomele se agravaserä. Se
formase o cavernä, mare sub clavicula stângä.
Dispnea, durerile toracice, junghiurile complec-teaz5. tabloul. Dr. Harclivilliers o revdzu când s'a
suit in trenul pentru Lourdes la 19 August. Bol-
nava semi-agonicd, impiedica pe vecinii din vagon
s5, doarmd din cauza respiratiei zgomotoase. Ma-
rl de aceasta geamurile fura scoborâte din cauza
putoarei respiratiei el. La 7 de dimineata bran-
cardierii o iau in primire, o hemoptizie se produce
pe când bolnava era transportata astfel la pesterä.
Intinsd pe o panzd in forma' de hamac, D-ra Hu-
prelle fu cufundata in piscinä. Dupä o senzatie
de constrictie si de anixitate urmá, o bunä, stare
desävärsitd. Bolnava se declara vindecata. Dupá
aceia mânca cu poftŕi dorml un somn reparator.La biroul de constatdri dela Lourdes, prof. Sou-
lié dela Lyon, membru al Academiei de medicinä,
examinând bolnava, chiar in aceiaq zi de 21 Au-
gust, cu dr. Boisarie, nu putu constata vre o urmä
de leziune tuberculoasd. La 30 August Dr. Hardi-
villiers constata si el cŕ toate simptomele de tu-
berculozd dispäruserd.
Dup5, 13 ani, la 3 Februarie 1908, D-rul Giraudfäcând radioscopia D-rei Aurélie
Huprelle
con-
statä. leziuni vechi de tuberculoz5. vindecate.
www.digibuc.ro
25
Prof. Maurice Letulle, membru al academiei de
medicinä, confirmg 0 el tuberculoza acestei bol-
nave, eliminând ipoteza unei afectiuni nervoase
(histeria).
Prof. Gueniot, fost presedinte al Academiei de
medicink fu de aceeas pdrere cu Letulle
i conchi-
se ea' având in vedere intensitatea leziunior si re-
peziciunea vindecdrii nu se poate explica prin da-
tele actuale ale stiintei.
Când Carrel, ilustrul InvAtat dela Rockfeller In-
stitue din New-York, era tânär prosector la Lyon,
Ingrijea pe o fatá de 12-13 ani atinsd de o supu-
ratie rece a fossei iliace drepte. Dupd toate trata-
menteIe medicale
i chirurgicale neobtinând nici
o ameliorare, imitând pe Charcot i pe altii, Carrelrecomandd bolnavei sd se ducä la Lourdes.
La o mas5, la care participd mai multi profesori,
Carrel povesti numai faptele miraculoase, nef5.-
când nici un comentariu.
Inutil sa mai insistam", täie profesorul C... cu-
vântul lui Carrel. Cu asemena idei, D-le, pot sd
spun c5, nu vei avea nici un rost printre noi. Nici
o datŕ Facultatea de medicind din Lyon nu-ti va
deschide portile".
Atunci", zise Carrel dacd este asa, má duc..."
s'a dus In America la
Institutul
Rockeffeller
unde a devenit o luming a biologiei moderne.Molinery, fost intern al spitalelor, dd 4 cazuri de
vindecare la Lourdes si anume :
un cancer, un
morb a1 lui Pott, o encefalitŕ, o tuberculozA pulmo-
nard. Vindecarea In aceste cazuri a fost bruscd,
atunci când boala atinsese maximum, ceeace pare
anormal
i In contradictie cu mersul progresiv al
www.digibuc.ro
www.popservice.ro
www.papornitamosului.ro
[U][COLOR=#800080][
e-mail - adipop@popservice.ro
ID Messenger: zalmoxa_adipop
skype - adrianpop58
http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu
Prof. Maurice Letulle, membru al academiei de
medicinä, confirmg 0 el tuberculoza acestei bol-
nave, eliminând ipoteza unei afectiuni nervoase
(histeria).
Prof. Gueniot, fost presedinte al Academiei de
medicink fu de aceeas pdrere cu Letulle
i conchi-
se ea' având in vedere intensitatea leziunior si re-
peziciunea vindecdrii nu se poate explica prin da-
tele actuale ale stiintei.
Când Carrel, ilustrul InvAtat dela Rockfeller In-
stitue din New-York, era tânär prosector la Lyon,
Ingrijea pe o fatá de 12-13 ani atinsd de o supu-
ratie rece a fossei iliace drepte. Dupd toate trata-
menteIe medicale
i chirurgicale neobtinând nici
o ameliorare, imitând pe Charcot i pe altii, Carrelrecomandd bolnavei sd se ducä la Lourdes.
La o mas5, la care participd mai multi profesori,
Carrel povesti numai faptele miraculoase, nef5.-
când nici un comentariu.
Inutil sa mai insistam", täie profesorul C... cu-
vântul lui Carrel. Cu asemena idei, D-le, pot sd
spun c5, nu vei avea nici un rost printre noi. Nici
o datŕ Facultatea de medicind din Lyon nu-ti va
deschide portile".
Atunci", zise Carrel dacd este asa, má duc..."
s'a dus In America la
Institutul
Rockeffeller
unde a devenit o luming a biologiei moderne.Molinery, fost intern al spitalelor, dd 4 cazuri de
vindecare la Lourdes si anume :
un cancer, un
morb a1 lui Pott, o encefalitŕ, o tuberculozA pulmo-
nard. Vindecarea In aceste cazuri a fost bruscd,
atunci când boala atinsese maximum, ceeace pare
anormal
i In contradictie cu mersul progresiv al
www.digibuc.ro
26
boalei. Neapärat cá se fac rezerve asupra acestor
pretinse vindecdri.
Inteo teed prezidatä la Paris de Loeper, decan
fiind D-1 Roger, D-nul Henry Monier spune 1) ca:
Bolnavi gravi, suferind de turburäri functionale
si organice
diferite, recunoscuti
incurabili sau
foarte Incet curabili de catre medicii care il. Ingri-
ieau, au fost vindecati brusc, o femeie pe când se
gäsea la bae la piscinä, altele douä pe când asis-
tau la slujba religioasä. Femeia care schiopätafiindcä ii lipsea trei centimetri la membrul sdu
inferior drept,
n'a mai schipätat,
ambele sale
membre inferioare au dobândit o lungime egalä;
azele femei care nu mai puteau sŕ se dea jos din
pat, si sä meargd, una fiind cahectica avansatd,
cealaltä fiind atinsä de boala lui Pott complicati
cu paraplegie, s'au sculat si au mers.
Din acest moment, aceste bolnave
au
reluat,
odatá cu revenirea functiunei normale a corpului
lor, viata pe care o duceau Inainte de board.; sem-
nele boalei au dispärrut repede. Autorul crede c1
bolnavii s'au vindecat fiindcd au crezut. pi In pri-
vinta autentitätii acestor vindeari sunt sceptici,
pentru care efectele credintei nu pot invinge le-
gile naturii.Zola care In 1892 a vizitat Lourdes, a Intrebuin-
tat, In romanul sdu cu acelas nume, o metodŕ cri-
ticatä de medicii dela Lourdes. Pe de o parte a
negat, In parte, miracolele constatate la Lourdes,
iar pe de altd parte, a cdutat sä le explice. Teorialui se reduce la fraza: suflul vindecdtor al multi-
1) Dr. Henry Monier. Etude medicale de quelques gué-,rison survenues 6. Lourdes. Thčse de Paris, 7 Avril 1930
www.digibuc.ro
www.popservice.ro
www.papornitamosului.ro
[U][COLOR=#800080][
e-mail - adipop@popservice.ro
ID Messenger: zalmoxa_adipop
skype - adrianpop58
http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu
27
tailor", care se referd la atmosfera morald
dela
Lourdes cu rugäciuni, cu fiorul religios care patrun-
de panA, la oase, sau de sugestie daca ne gändim
ra o putere curativa psihicd. Zola nu precizeaza
Ina, care din aceste douá forte intervine.
Pe de altd parte Zola schimbä chiar faptele in
romanul sdu (Lourdes"), dupâ cum aratä Jean
de Beaucorps in cartea sa Lourdes", desi chiar la
Lourdes
,
la un banchet ce i s'a oferit de liberi eu-
getatori, spusese cä deviza lui este faire de la ve-
rite et encore de la verité".
In romanul lui Zola, Beaucorps gäseste descrise
Aft repezeald 20-30 vindecäri obtinute realmentt,
la Lourdes. E drept ca Zola cerceteazd si 4 vin-
decäri importante, pe care le vazuse 1nsui, dar
pe care le prezintä tendentios. Unul din cazuri de
vindecdri din roman se referä la un personaj
In-
chipuit.
Celelalte
3 nu corespund cu faptele
reale, cu miracole copiate dupd natura.
1. Clementina Trouvé, atinsä de o osteo-perios-
titŕ calcaneului rezistentd la tratament dupd Dr.
Cibiel din Lusignan (Vienne) si-a cufundat in apa
dela Lourdes piciorul bolnov,
i
1-a scos vinc3e-
cat imediat. Faptul acesta e confirmat printr'un
proces verbal fäcut imediat de mai multi medici.
Zola in romanul lui o trateazä pe bolnavd
drept
exageratoare, vindecatŕ insd intr'un chip
inde-
lungat.
2. Marie Lemarchand atinsä de Lupus al fetii
având o parte a corpului paralizatä e descrisä
In toate amänuntele de Zola. Sositä la Lourdes la
20 August 1892 se prezentä la piscira a doua zi,
21 August, pe la orele 4 p. m. Intrŕ in bae, far:A ea
apa sä-i fi atins fata,
i simti o arsurd groasnick
www.digibuc.ro
28
care s'a propagat in tot corpul. Dupl durere, se
simti foarte bine si
smulgandu-si
pansamentui
strigâ: sunt vindecatŕ ". In adevdr, partea pa-
ralizatä se putea misca, tumefactia rânilor
dispŕ-
ruse, supuratia Incetase, cicatrizarea se fâcea in-stantaneu. Acest fapt fu constatat imediat de Dr.
d'Hombres, care se gäsea atunci la piscing. Vin-
decarea ei fusese atât de Insemnatd 'Meat medicul
ei curant, Dr. Me lle, nu o mai recunoscu.
i In
acest caz Zola descrie bolnava ca fiind vindecatŕ
lent, prin aplicatii constante cu apa dela Lourdes.
3. Maria Lebranchu, descrisg, de Zola sub nu-
mele de la Grivotte, o ftizicA In gradul al III-lea,cu bacilul lui Koch In profunziune. Scuipa sânge
aproape zilnic. Plead, In stare gravd la Lourdes ;
pe drum era gata sá sucombe. Ajunse la Lour-
des aproape In agonie, la 20 August 1892. ChiarIn ziva aceasta fu dusä cu brancardul la pisciná ;
bŕesita nu voi sŕ o lase sá intre In apa rece ca
ghiata fiindcd li era fried ea va muri In bae ;darbolnava ceru cu insistentd. Deabea intratä In bae,shnti dureri atroce. I se pArea câ i se arde pieptul
cu un fier ros, pe urmd simti o bunä stare nespusä
sári In sus, simtindu-se puternicd pe picioa-
re si strigd : M'am vindecat ".
Aceastd ftizicâ care de 9 luni nu pärdsise patul,
merge, se duce la grotä, apoi la birouI de constata-
re unde se &eau vreo 30 medici. Examinatâ de
câtiva dintre acestia, hicheierea a fost c'd ea era
perfect vindecatá ;
nu se mai gasea nici urma de
leziune pulmonard. pi Zola, care era atunci de fata,o descrie In roman ca pe o femeie cu o mare vointa
o bucurie de a till tot atat de mare, care spu-
sese de mai Inate cä se va vindeca. Vindecarea,
www.digibuc.ro
29
dupa Zola, fusese deci in cazul de fatä rezultatul
unei sugestii. Din acest punct de vedere orice neu-
rologist, nu poate avea o pärere cu totul deose-
bitä de aceia o romanciecului. Cele mai multe din
vindecarile numite miraculoase sunt datorite auto-
sugestiunei, care se sprijinä pe dorinta
i credinta
bolnavului de a se vindeca.
III.
MAGLAVIT
I PETRE LUPU
Comuna Maglavit e situata In Oltenia, intre Ca-
lafat
i Cetate, in dreptul cotiturei pe care o face
Dunarea inainte de a se indrepta spre Calafat.
Comuna are peste 5.000 suflete
i e situata la
vreo 4 kilometri de malul Dundrii. Inire fluviu
Maglavit e lunca,
teren
inundabl.acoperit
cu nisip si padure tanara de salami, care au
fost täiati ramanand buturugile
i lastari. In anul
1907, la 14 Octombrie se naste Petre, fiul lui Ghe-orghe Preda Lupu, locuitor sdrac din Maglavit. De
mic ramanand fârŕ tata, a trait nenorocit langa o
mama care II iubea putin. In urma unei boale, vär-
satul, ramase surd si mut, si träia ascultätor
bland in casa unui tatä vitreg, pIM de rautate,
care li dadea, cu multä pärere de rau, o bucata
de mambiligä. Mud s'a facut ceva mai mare mun-
cea la plugdrie aláturi de tatal sau vitreg ;
mai
tarziu, pus sa pazeascd vitele satenilor, simbria
ce o lua intra tot in chimirul acestuia. Vitele Insä
au lost mai blande cu bietul Petrache cacillfäceau
sa uite rautatea oamenilor, de aceia el le iubea
mult. Când vedea pe cineva ed. da in o vita, i se
umpleau ochii de lacrami
1 dupa ce proprietarul
www.digibuc.ro
www.popservice.ro
www.papornitamosului.ro
[U][COLOR=#800080][
e-mail - adipop@popservice.ro
ID Messenger: zalmoxa_adipop
skype - adrianpop58
http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu
Momentan sunt 1 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)
Marcaje