LOURDES si MAGLAVIT - prof dr. G Marinescu carte rară ed 1936

[Adrian Pop]

59
sä creazä, cu toate protestärile lui, cä este Beet-
hoven. Schopenhauer zice despre sine insusi, cd
postulatele filozofice s'au produs la el färá inter-
ventia sa, in clipele in cari vointa sa era oarecum
adormitd, si spiritul säu indreptat intr'o
directie
preväzutä dinainte... Astfel persoana sa era oare-
cum sträinä de opera".
Uneori influenta subconstientä este asa de clarä,
bleat ea pare a fi o influentä exterioarä; ceeace
Musset exprimä prin urmatoarele versuri:
Cu ne travaille pas, on écoute, on attend,
C'est comme un inconnu, qui vous parle b. Poreille.
In
aceiasi
ordine
de idei
a-si
putea
re-
aminti ce i s'a intâmplat lui Lamartine
autorul
romanului Graziella.
Trimes in Italia, la Sorrent6, pentru
cAutarea
sänätätei, a cunoscut acolo pe acea fatä, de täran
care era de o frumusete rapitoare si pe care a iu-
bit-o cu tot focul tineretei. Dar gingasa fatà moaredupä câtva timp. Tânärul Lamartine o uità, ceia ce
nu este exceptional in viata tinerea.scd. Insä dupä
câti-va ani intrând inteo biserricä se gäseste In fata
catafalcului pe care sta adormitä pe veci o tânä-
rd. Un soc emotiv stäpâneste toatà fiinta lui, lacri-
mi 11 podidesc, se intoarce acasä repede si
scrie
imediat acele douä poeme sublime :
La lac si Le
premier regret.
Inspiratia aceasta poetica n'a fost datorità mo-
mentului, inconstientul lui Lamartine a fost dese
ori främântat de amintirea duioasd a trecutului,
de remuscdri si a trebuit un moment propice ca sà
apara in constiint acea gamä de sentimente, pe
www.digibuc.ro






60
care a exteriorizat-o si stilizat-o in cele dou5, ca-pod'opere care au Incântat pe toti care le-au citit.
H. Poincaré, marele matematician, prin studii
de auto-observatie asupra inventiunii matematice,
a ajuns la concluzia cd, ea e datoritä In totalitateactivitätii inconstientului. Eul inconstient, subli-
minal nu se poáte In nici un chip compara cu unmecanism automatic, Intrucal travaliul materna-
tic nu e o activitate mecanicä, care s'ar putea com-
para cu aceea a unei maini, orica de perfectio-
natá ar fi. Nu e vorba numai de a aplica regula,
de a fabrica maximum de combinatiuni posibile,
dupä unele regule fixe. Combinatiunile astf el ob-
tinute ar fi extrem de numeroase si inutile. Ade-
värata activitate a inventatorului alege unele corn-
binatiuni printre atâtea altele,
asa
Inca
eli-
minä pe acelea care sunt inutile, sau mai
bine
nici sä nu-si dea osteneala de a le face. Regulele
dupä care se conduce aceastä lege, sunt extrem
de fine, delicate, asa Incât e aproape imposibil sä
le enuntdm prin cuvinte precise; ele se simt mai
mult deal se pot formula.
Cum ne-am putea Inchipui In asemenea caz un
mecanism, oricât de ingenios ar fi, care sd poatd
executa In mod automatic aceastä delicatä ale-
gere.
Asa fund ne putem Intreba: oare eul subcon-
stient nu este el superior eului constient? Impor-
tanta acestei chestiuni n'a scäpat filozofilor mo-
derni, intrucat de rdspunsul ce se dä acestei In-
trebäri depinde, In mod esential, directiva Intre-
gei psihologii.
Intre constient si inconstient sunt trepte inter-.
mediare
i se stabileste astf el o relatiune strâns5.
www.digibuc.ro






61
Intre cele doué. stari de constiintd, influentându-se
reciproc. Dacd faptele constiente trec, prin educa-
tie, In domeniul inconstientului, acesta, la rândul
sdu, elaboreazd fenomene cari pdtrund In câmpul
constiintei.
S'ar pärea ins
c. o multime de fapte din con-
stiintà sunt pierdute pentru totdeauna
i atunci
ne putem intreba care e cauza, pentru care numai
unele
fenomene
ajung
la
pragul
constiintei
noastre.
Poincaré crede ca noi nu cunoastem limitele eu-lui subconstient, despre care el are convingerea cà
e superior eului constient, Intrucat e capabil de
discernämânt, are tact, delicatetd, stie s'a aleagd
si sà prevadd. Aceastd conceptie Ins6 nu poate fi
primitá fárá oarecare jignire a amorului propriu
si de aceia Poincaré insus càuta o altd explicatie.
E sigur ca combinatiile care se prezintà spiritului
nostru, dupä un lucru inconstient prelungit, sunt
In genere combinatiuni utile si fecunde, ele par
a fi rezultatul unei prime
selectiuni.Niciodatä
activitatea constientà nu ne dà deadreptul rezul-
tatul unui calcul mai lung, In care se cere aplica-
rea unor regule fixe. S'ar putea zice cà eul subcon-
stient, automatic este cu deosebire potrivit
pen-
tru aceastà activitate, care e pand la un punct
exclusiv mecanicl
Asupra naturii reale a inconstientului, unii au-
tori mai Indrazneti au riscat unele ipoteze, dupd
cari se atribue activitatea inconstientd pur
i sim-
plu In mod fiziologic creerului mare, già nici un
caracter psihic; dupa alte ipoteze aceasta activi-
tate a fost prezentatd sub diverse forme si cu ter-
meni diferiti luati din psihologie (eu subliminal,
www.digibuc.ro

[Adrian Pop]

62
subconstient,
strat
sau
nivel
de
constiintä),
Insa
toate
admit
ca,
inconstientul
este
sub
o forma oarecare o forma a constiintei. Daca pri-
mele ipoteze sunt prea simpliste, aceasta din urma
nu face decat sa Intinda domeniul
constiintei,
pana Inteo regiune, In care nimic nu denotd pre-
zenta sa. Ea e o cunostiinta, adesea nedefinitä, a
starilor noastre interioare. Hering compard starea
de constiinta eu un actor care ar fi jucat rolul
unui rege: cand se Intoarce In
culise,
leapaclä
insigniile
i atitudinea sa impozanta, rat/Arland
un muritor de rand: asemenea
i starile de con-
stiintd, dupa ce pärasesc scena, nu mai au forma
constiintei.
Trebue sá admitem cá organismul psihic con-
tine dela origine o activitate cu totul diferita
de
aceea pe cari o Intrebuintam In genere si care nuse manifestä decal In circumstante exceptionale,
adica rareori cand poate scapa din captivitatea, In
care Il tine constiinta. Acest principiu se
arata,
numai la unii indivizi
i In anume Imprejurari.
Cand apare Insa, el atinge dela Inceput si In modspontan expresiunea cea mai perfectä, se traduce
de ex. prin izvorirea unei noua personalitäti, prin-
tr'o exaltatie particulara, printeo susceptibilitate
speciala pentru sublimare prin inspiratiuni de ge-
niu, prin talentele spiritelor bine dotate, prin vre-
un joc de forta al calculatorilor miraculosi.
Dupa teoria eului subliminal, aceste fenomene
ar fi datorite unor procese particulare petrecute
In partea subconstienta a eului. Calculator%
de
pilda, adesea tineri cu o inteligenta ordinara, ei
trioo se considera ca instrumente ale unel puteri,
www.digibuc.ro






63
exercitandu-se prin intermediul spiritului lor, ca-
ruia solutiunile se impun, ca niste revelatiuni.
Pentru noi, nu poate fi vorba de anatagonism
intre starile de constiinta si actele psihice ce se
indeplinesc fara controlul direct al acesteia. Con-
stiinta noastra, fie ca e Indreptata asupra impre-
siilor noua, ce le primim din lumea din afara, fie
ch. e Indreptatä asupra unor imagini sau alte ele-
mente, pe cari memoria le readuce din trecut, Il
plimbd stramtul camp luminos numai asupra unui
numar foarte restrans dintre ele, pe cand restul
ramane In penumbra, sau chiar In Intunerecul in-
constientului. In aceste regiuni, ele
totusi
nu
raman In inactivitate, ci dupa cum am vazut, In-
deplinesc unele functiuni cari intrec uneori
In
importanta,
i originalitate pe cele
ale
constien-
tului.
Dar ochiul constiintei uneori se inchide cu totul,
lasand liber jocul elementelor
psihice
depozitate
in creerul nostru; aceasta se petrece
In
timpul
somnului. Cand dormim, creerul nostru continua
o activitate redusa, datorita diverselor excitatiuniprimite, de natura, pur fiziologica, cum e circula-
tia sangelui si a limfei In vasele creerului, nutritia,
asimilatia
i desasimilatia indeplinite de celulele
nervoase din scoartd, etc. Para selectiunea con-
tinua, Indeplinita in stare de veghe de constiinta
noastra, e natural ca activitatea din timpul som-
nului sá prezinte caracterul fantastic si dezordo-
nat pe care-1 observam la visele noastre. Cu toate
acestea, visele sunt, pana la un punct, elemente
utilizabile,
i In aceasta privinta in anii din urmi
cercetarile facute au aruncat o lumina noua asu-
pra acestui domeniu psihologic.
www.digibuc.ro






64
Dar In timpul somnului, se pot stabili relatiuniintre elemente cu totul indepärtate ale sufletului,
nebänuite In stare de
veghe
i
chiar putând
constitui inovatii, asa precum am ardtat prin nu-meroasele märturisiri, citate mai sus. Automats-
mul inconstientului ar avea, dupg, Poincaré, in cel
mai Malt grad, chiar mai mult &cat lumina con-
stiintei, puterea de a
selectiona
combinatiunile
cele mai utile pentru chestiunile ce ne preocupd.
Aceasta e activitatea inconstientului, lásat sin-
gur In timpul somnului, sä. guverneze Intreg do-
meniul psihologic. Orice senzatiune mai puternicd
ne poate destepta din aceastä stare, si atunci In
clipa, in care ne trezim, intreaga lume in care ne
aflam, dispare la prima razd a constiintei noastre,
dispare pentru a face loc activitátii constiente, dar
nu se pierde, cáci rOmân in vastul domeniu al in-constientului, de unde astfel, fdrä A stim cum, ne
pomenim ca ne vin deslegärile cele mai neastep-
tate, imaginile poetice cele mai frumoase, sau me-
lodiile cele mai armonioase.
Intre constient si inconstient nu existà deci an-
tagonism, aceeas energie
forta sufleteasca
se
manifestä când sub forma constientd, când prin
activitate inconstientà. Una cedeazd
locul
celei-
lalte In timpul somnului, sau ambele colaboreazO
in activitatea noasträ de peste zi, fäcând ca imen-
sul material psihologic, adunat de mii de veacuri
¢i läsat din generatie In generatie, sau câstigat cu
trudg prin experienta scurtei noastre vieti, sA fie
guvernat asa, Inca din activitatea
fiecarei
clipe
65, rezulte un spar Inteun domeniu oarecare.
www.digibuc.ro

[Adrian Pop]

65
VI.
MISTICUL SI MISTICISMUL
Departe de a fi desechilibrat, misticul numit nor-
mal ne reprezinta dimpotrivä expresiunea cea mai
completa de ceeace pot, prin actiunea lor corn-
binata, constiinta si diferitele forme de inconstient.
De altfel misticul de geniu crede cu tärie in ceeace
afirma.
Din acest dar al
viziunei
si
credintei emana
forta de persuasiune a cuvantului misticului. Aci
gäsim punctul de contact dintre intuitia artistica
§i intuitia re igioasa, cad cu ambele putem intele-
ge cum crea pa geniala se apropie de exprimarea
sentimentul ui religios.
In acele momente sublime ideatia propriu inte-
lectuald spare cu totul pe al doilea plan. Fiecare
om va gasi In vorbele misticului un ecou al spe-
rantelor si ale necazurilor lui, un raspuns la in-
trebarile ce-1 chinuesc. Ele sunt cuvântul, ele sunt
prezenta lui Dumnezeu printre noi. Aceasta o fac
marii inspirati si profeti.
Exista ceva care nu poate fi definit, care trece
dela mistic la credincios. Primul a avut o viziune
launtrica. care 11 pune in comunicare cu esenta
spiritualä, cu viata profundä a tot ce exista.
Dacä se compara, de unii, misticii cu dezechilibra-
tii, aceastä comparatie se bazeazd pe caracterul am-
bilor care e impulsiv si exaltat. E adevarat. Insacand triumf a automatismul, cum se intämpla la
dezechilibrat, personalitate se desagreagä, sinteza
sldbeste, nivelul mintal scade, stärile afective sunt
desordon ate, exagerate. Avem deci a face cu un
ora sub-normal.
Misticismul
Insa
nu-1 putem confunda cu
s
www.digibuc.ro






66
megalomania.
Existá
o
melancolie
poeticd,
care nu este pur
i
simplu deprimarea alie-
natilor.
i
forrnele
mistice
ale
alienatiei,
la
rândul lor, nu se confundä, cu misticismul nor-
mal. Criteriul dupä, care le distingem, este un.
criteriu exterior, social, moral practic, o bolnavä
nu e bunä, de nimic, pe când Sf. Tereza In acelas
timp se roagd
i
lucreazä, dirijazd, scrie paginiadmirabile, mândria literaturii spaniole. Dad, u-
nele turburäri psihastenice (Janet) se amestecâ
de cele mai multe ori cu intuitda mistica, acestea
sunt niste impuritâti,
i
nicidecum cauza expli-
cativä, a misticismului. La un mare mistic poatecoexista, ca la multi oameni de geniu, o nevrod,aláturi de un geniu religios. In prima parte, acti-
vitatea mistid, este constientd, rugd,ciunea estevoita ; apoi, toti germenii depusi se desvoltd in
profunzimile inconstientului ;
se produce o ma-
turatie imperceptbilä,
i numai ultimele faze ale
acestei activitAti subterane tâsnesc bruse In con-
stiinta clard, sub forma unor revelatii neasteptatel
Existä deci o spontaneitate interna. ;
o desvoltare
autonomä, si individuald. a individului.
Cum vedem la mistici, gäsim un grad de activi-
tate admirabil; gândirile
i faptele lui sunt bine
organizate; ele formeag un sistem coherent; sen-
timentele lui sunt puternice
i solide. Imaginatia
lui subconstientà, dupà Delacroix, este in serviciul
activitàii dominante; individul in thnpul inspira-
tiei extazului
i vedeniilor are, de sigur, o atitudine
pasivä, care insä Ii märeste capitalul psihic, moral,
si social. Sfânta Tereza, in asemenea imprejurdri
credea cà gândurile ei sunt dictate de Dumnezeu.
www.digibuc.ro






67
La mistici intervine inconstientul dinamic; toate
gândurile lor tind spre un echilibru final, cu toate
osdilaiile pe care le suferd viata lor mintald.
Dwelshawers aratd ca. extazul IntAlnit la mis-
tici face parte din sistemul sintetic al
persona-
litàii
nu se prezintd ca ceva exterior fatd de
aceasta. Nici extazul nici scaderile sufletului mis-
ticului, nu pot fi considerate ca apartinând exclu-
siv alienatiei mintale. Cele din urmA scdcleri, sunt
scdderi omenesti prin care a trecut oricine. Reac-
tiile individuale emotive, printre care numärAm
pe cele mistice, au la baza modificdri organice ale
cäror procese sunt rdu cunoscute; aceste
actiuni
depinde de nenumäratele influentele care din me-
fizic, biologic si social, in care träim, se exer-
citä asupra organismului lui. Nici o fiziologie nu
poate nici sä le prevadä nici sA le explice pe toate.
Fdrà IndoialA cA. la Lourdes si Maglavit avem
aface cu un misticism religios in care inconstien-
tul dinamic joaca un rol insemnat.
Fenomenul lui Bernardette ca
i al lui Petrache
Lupu se explicd prinactivitatea
inconstientului
dinamic, creator. Sufletul lor avea intuitia
cAci, prin simpatie
i credintA, vedeau pe Sf.
Fecioarä
i pe Dumnezeu in care
credea, fiindcA
Ii iubeau. Intuitia
religioasà, purcede din incon-
stientul dinamic si din intuitie. In manifestärile
sentimentului religios,
ideatia intelectualA trece
pe planul al doilea.
Credinta inconstientului dinamic are o
putere
covArsitoare care ridicä, la oameriii cu tempera-
mentul mistic si religios, energia nervoasA pe de o
parte, iar, pe de altä parte le &à un. simtämânt de
destindere 0. de m'angaiere. Este vorba dax de ridi-
www.digibuc.ro

[Adrian Pop]

68
carea potentialului psihic al individului punându-i
In mäsurd de a face lucruri mari.
Se creiazd o viatd sufleteascd deosebitd, afectivä,
al cdrei continut e religios pe când continutul inte-
lectual al ideei religioase e de domeniul judecätei
reflexiunei.
VII.
ROLM., RELIGILTNEI IN VIATA INDIVI-
ZILOR SI A POPOARELOR
Trebue sa, afhan cd,
cunostintele noastre nu
sunt prea precise spre a lumina complet pro-
cesele
care
au loc in dinamismul inconstientu-
lui mistic sau religios. Trebue insd sa spun hotd--
rit ca, e o greseald sa. credem ca. religia ar fi re-
zultatul fanteziei morbide sau ar avea o origine
irealä. Faptul ca. religiunea s'a manifestat ori cândoriunde pe pArnânt, la oameni de toate treptele,
persistând in orice stadiu al stiintei
i rezistândla orice persecutii, ne aratd
cd misticismul esteadânè inrädäcinat in sufletul omenesc
i e la baza
moralei. In adevdr, curn am mai spus, sentimentul
religios ne duce la fapte mari, altruiste, face viatasuportabild, mângâe pe nenorociti, dà sperante.
Misticismului
i religiei datorim marile opere In
domeniul sculpturei, picturei, arhitecturei, si lite-.
raturej Nu mai vorbim
de muzica sacra,. Care e
mâna criminald care ar putea sa. distrugd, cum aincercat altd datd Erostrat, aceste minunate tem-
ple esite din sentimentul religios? Nici nu s'ar gdsi,
vre-un emul al lui Erostrt, Nestorius
Chiar
i monumentele sepulcrale pe care le ve-
dem in Campo Santo, dela Genova, Pére Lachaise
dela Paris si la cimitirul Bellu unde intrdm cu
www.digibuc.ro






69
sufletele smerite ne
aratd, vanitatea
sfortarilor
noastre. Vanitas vanitatum.
SA nu ludm in desert fenomenul mistico-religios.
Sä ne gândim la cuvintele lui W. James: Nu
e
nimic mai stupid deal a trata ca inexistent un
fapt psihologic, numai pentru cà nu putem
simtim noi. Sa ne päzim de a cadea in
aceasta
gresealä, cum se intampla cu unii oameni
culti
care nu inteleg altceva decât numai stiinta
ofi-
ciala". Nu numai ca nu trebue sa ne punem de-a
curmezisul religiozitatei dar chiar sa-i favorizam
desvoltarea.
In adevär Kant a Inteles influenta morald a re-
ligiunilor care propaga altruismul
i sentimentele
nobile, formulând-o intr'o fraza, admirabill :
Doud lucruri umplu sufletul de admiratie
i un
respect pururea nou care cresc pe mdsurd ce gdn-
direa stdruie mai mult asupra /or;
cerul Instelat
deasupra noastrii, legea moralìí inliluntru nostru.Nu am nevoe sa, le caut i sä le ghicesc ca si cum
ar fi Invaluite in ceturi sau situate dincolo de ori-
zontul meu, inteo regiune inaccesibila; le vad
ma-
intea mea i le leg indatä de constiinta existentei
mele".
Petrache Lupu cai Bernardette Soubirous sunt
doi mistici, fiinte simple, dar repetam sincere
i cin-
stite, folositoare societatei, la care fenomenul creé
dintei religioase se manifesta sub forma Sf. Feci-
care si a lui Dunmezeu, ceeace nu reperezinta alt-
ceva cleat numai exteriorizarea unui avant sufle-
tesc care se intaineste si la artisti creatori, la mar-
tiri, la fondatori de religie, ori la simpli propo-
www.digibuc.ro






70
väduitori ai unei credinte ce le stäpânesc sutletele.
Dup5, cum observä
foarte
bine
uncle-va
d-1
Petronius credinta este una din marile idei care
conduc lumea si care au dreptul sä ceard a fi res--
pectate, ca ori ce mare existentä.
Si repet, religia, cheamd-se instinct, sentiment
sau credintá etc., s'au intâluit sub diferite forme
ari când, ori unde si la ori ce societate omeneaseá,
indiferent de gradul ei de culturä si indiferent de
nivelul stiintific al epocei
considerate.
Credinta
religioasä este un instinct si dacd ne luptäm cu ea,
voind s'o distrugem, facem o faptä contra naturei
(Goritti).
Sentimentul religios este cel mai puternic sen-
timent omenesc, cad el ne poate impinge la sacri-
ficii mari individuale sau colective, ce le gäsim
scrise pe multe din paginile istoriei. Manifestärile
religioase reprezintd cea mai formidabild si mai
indestructibia din fortele mondiale, fiindcà isvo-
rul lor se glseste in sufletul nostru. Temperamen-
tul mistic sau constitutia religioasd existä aläturi
de celelalte constitutii omenesti. Ea poate prezenta
diferite grade (entusiasmul, fanatismul,
extazul
sau nebunia religioasd), dintre care unele servesc
la progresul moral si social al omenirei.
Constitutia religioas5, sau temperamentul mistic
sunt bazele arganice ale religiunei si
modeleaz5..
aspectul indivizilor, mimica lor, vocea, etc.
SA adaugam pentru a termina cá ateil, cei mai
Inversunati, cred
i ei In ceva, In ideile lor politice.
Sunt de pild5, politicieni pasionati, care merg pänä
la fanatism, pâra la proselitismul orb si crud.Sä nu ne miräm c5, intre stiintä, religie
i politi-
www.digibuc.ro






71
ea' au Ioc conflicte frequente. Atari conflicte se pot
intâlni la un moment dat si intre alte stari orne-
nesti fundamentale, care au dat loc In toate tim-
purile celor mai grozave txagedii.
Vom da mai jos un caz istoric, care ne aratä ca
toate sfortärile facute pentru combaterea religiei
au fost zadarnice.
In cursul marei revolutii franceze in 1793, chi-burile politice care stapâneau Franta, proclamara
suprimarea cultelor
i cerurä preotilor catolici sa se
lepede de ceeace numeau erorile acestora. S'a luat
mäsuri ca sä se suprime preopa
i sa se topeascàmetalele obiectelor religioase. Multi preoti îi da-
dura demisiunea; la Paris, episcopul metropolitan
Gabel
i o parte din clerul capitalei s'au dus
la
conventiune (adunarea revolutionara care a std.-
Omit Franta dela 1792 la 1795) pentru a abdica
in mâi.nile acesteia functiunile lor. Pentru a inlo-
cui vechiul cult, conventia decretä mai târziu ser-
bärile zeitei Ratiunea. Catedrala pariziana Notre-
Dame fu inchinata zeitei si o serbare solenma avu
loc la 10 Noembrie 1793. 0 actrita dela Opera, anu-
me Mai Hard,
reprezentà Ratiunea. Serbariana-
loage avura loc In provincie. Dar acest nou cultdispäru curând In fata cultului fiintei supreme a
lui Robespierre, care avu loc la 8 Iunie 1794. Ro-
bespierre, presedintele
Conventiunii,
instituise
acest cult pentru a reactiona impotriva orgiilor pe
care le producea cultul ratiunei.Majoritatea conventiunei, atee, si nu deistd, rasa
sa cada In uitare noul cult indata dupa uciderea
lui Robespierre. Curând religia crestind
fu pusa
din nou In locul ei.
La acestea vom addoga Inca un fapt, care ne
www.digibuc.ro

[Adrian Pop]

72
arata marea importanta pe care o are afectivita-
tea adica isvorul misticismului In viata unui
oT,
chiar celebru.
Mare le filosof positivist Auguste Comte
1798
1857
deveni, sub influenta unui amor nenorocit,
din filosof positivist, un mistic.
In
1845,
Comte Intalni pe Clotilde de Vaux, pe
care o iubi cu o dragoste romantica. Clotilde de
Vaux era tuberculoasd. Aceasta femee, prin dra-gostea ce i-a provocat-o, a dus pe Comte la mis-
ticism.
Din
1845,
Comte Incerca 0, scoata din filozofiaIui o religie. El emise rand pe rand ideile reginei-
mame, apoi a adaratiei umanitätii, a organizärii
societatii prin stiinta. El se institui mare preot al
omenirii si decretd ca, de acum Inainte, Sfanta
Clotilda" va fi patroana omenirii.
A. Comte, printr'un dresaj special, ajunsese sa-si
evoce viziunea Clotildei asa cum o vazuse cateva
clipe inaintea mortei. lard cum proceda: Privind
odatá niste obiecte, amintiri ramase dela dansa, el
a vazut-o culcata inaintea sa. El a Incercat sd-si
reproducä In clipele de rugáciune, viziunea aceasta
halucinatoare. Astf el, el evoca mai Intai ochii In-
chisi ai moartei, apoi camera mortuara. Cand ca-
drul acesta era evocat In Intregime si facut vizual
el fixa imaginea Clotildei, pe care o integra In an-
samblul acestui tablou, dupa ce mai Intal avusese
grija sa-i dea o anumita poza si sa-i aleaga un a-
numit costum. 1)1) Aceste amánunte sunt luate din brosura d-lui C.
Georgiade : Maglavitul In lumina psihologiei stiintifice.
Bucuresti 1935, care hnpreunä cu d-1 Popescu-Sibiu au
studiat fenomenele dela Maglavit In lumina Psihologiei.
***
www.digibuc.ro






73
Nici critica, nici stiinta, nici civilizatia nu pot
face sA se usuce isvoarele misticismului. La toatevârstele si chiar fárd interventia emotiunilor
a-
vem cu totil momentele noastre de misticism. Asa
se întâmplà contemplând infinitul mare al cerului
infinitul mic al lumei microcospice.Omul are nevoe sà rezolve uneori probleme care
11 chinuesc si pe care nu le putem rezolva nici cu
ajutorul
tìintei, nici cu ajutorul creerului nostru
probaic. E nevoe de altceva, de ceva profund care
sä ne rdscoleascd
i sä ne Ina lte. Aceasta o poate
face misticismuli religiozitatea.
La omul primitiv, misticismul existä de reguld.
El domineazd logica; multumesfe orice curiozitat,e;
Inläturd orice indoiald; Insufleteste totul. Chiar lapopoarele civilizate, misticismul apare, uneori, nu
ca niste
fenomene individuale ware, dar
ca
niste manifestdri impetuoase de fanatism colectiv,
care trädeazd existenta unei forte supra-abun-
dente, dar latente. Acest sentiment mistic atrage
lumea In jurul altarelor
i profetilor. In ziva de azi
chiar, misticismul religios este in floare. Acest fe-
nornen e tolerat de religie si de artd, cAci fárd el
nici o religie ri:ar fi apärut, nici arta nu ar puteasd trdiascä. Arta ar fi foarte aria, iar religia prea
abstractd färd parfumul misterului.
Profetii, apostolii se cred inzestrati cu o misiune
divind, pun des In serviciul propriilor lor credinte
o vointä tenace care atrage proseliti. Prin misti-
cismul unui paranoic sit prin credinta cu care e
animat, paranoia devine o religie indivicluard.
Este adevdrat cd, având aceleasi caractere, re-ligiunile nu sunt
zice Tanzi
decât paranoli
colective; dar liberându-se apoi de rnisticism, per-
www.digibuc.ro






74
sistä mai departe In mintile echilibrate,
»hid astfel o functiune sociald. Nu numai contu-
rul general al paranoiei, dar
i caracterele ei cele
mai márunte corespund cu exactitate cu ceia ce
se Intalneste in cadrul misticismului primitiv.
La
omulprimitiv,
misticismul
reprezintd.
totul,
este
singura
lui
avere,
cel
mai bun
Incru
pe
care
D.
produce
creerul
lui ;
la
omul modern
(trifoi
cu
patru
foi,
fetis
la
automobil,
amulete...) se aseamänd uneori cu fe-
tisismul, alte ori se manifestà cu lucruri de artd,
opere arhitectonice, flori, opere de ceramicd, ro-
mane, elocintd. publicd. (E. Tanzi. II. Mistizismonelle Religioni). Mult timp misticismul a fost do-
meniul rezervat teologilor
i moralistilor. Dar, dela
Charcot
i Ribot, stiinta a inceput sä cerceteze
problema, asa Incd,t azi nimeni n'ar mai incIrdzni
sä devind ridicol vorbind, cu usurintd, de exaltarea
sublimd a misticului, nici sà considere credinta ca
o formà primitivd a stiintei, pe care ratiunea ar
urma s'o inlocuiascd inteo zi. Chiar savanti cari
neagd existenta sufletului sia fiintei supreme,
adord niste idoli dintr'o clasd inferioard si Isi fac
fetis din stiintd, din evolutiune, materialism istoric,
rationalism, si din alte entitdti, impersonale
i Med.
vlagd. Incapabili sal se entuziasmeze, neagä, ceeace
nu pot sd inteleagd.
Lor li se adreseazd cuvintele lui W. James, pe
care le-am reprodus mai sus, dar pe care nu ne
putem opri de a le repeta :
Nu e nimic mai stupid decât sd, zicem eà un
fapt psihologic n'ar exista fiindcd suntem incapa-
bili de a-1 simti noi
Caracterul vietei religioase este, tot dupd W. Ja-
www.digibuc.ro






75
mes, existenta unor forte in afard de constiinta
claret a individului care joacâ in viata lui un rolmântuitor". Pentru acest motiv fenomenele reli-
gioase sunt mai frequente si mult mai complete la
indivizii a carora viatä inconstientä este bogatá iar
viata lor ruentald nu se märgineste la un rationa-
ment voit, artificial, färä inspiratie (Dwalshawers).
Inconstiéntul este un reservoriu de tendinte vii
pe cari emotivitatea le coloreazä.
In viata religioasä incoristientul are o fort&
creatoare mai mare decât aceea a constiintei.
Am arAtat mai sus, cä, in ideatia misted gäsim
logicä
i coherentä, de aceia viata psihicä devine
mai bogatä, pe când la fiintele patologice consta-täm o decädere, o diminuare a psihicului.
Afar&
de aceasta nevropatii sunt egoist, obsedati, ca-
priciosi. La mistici, dimpotrivä, gäsim generozitate,
bucurie, bundtate, eroisrn.
Nu existä religie färd putin misticism
a scrisAlbert Revile;
pentru ca misticismul sä fie sd-
nätos si binefäcdtor, trebue s5, fie condus de sim-
tul moral, de practica binelui si mai cu seamd de
dragostea pentru adevär".
Prin misticism trebue sä Intelegem credinta
posibiitatea unei comuniari 'nitre orn
i Dumne-
zeu, mai intai,
i, pe urmd, convingerea pe care o
are misticul, cá aceastä comunicare este ceva real.
Ea îi aduce alimentul vietii sale religioase. Insd
misticismul lui Revileeste misticismul unui om
rationa si
cult si nu acela al
misticilor
obis-
nuiti. Acesti din urmä au o sensibihtate desvoltatä
foarte mult In sens religios.
Ceeace noi numimadevär, fapte reale, evidenta, pe ei îi importà pu-
tin; ei nu se folosesc decât de intuitiile care se for-
www.digibuc.ro

[Adrian Pop]

76
meaza In fundul constiintei lor, färd sa poatd sti
cum; teoriile lor sunt niste vedenii, ei nu scru-
teazd premizele,
din care nu scot
consecinte"
(Loisy). Logica, critica
i istoria n'au pentru ei
nici un sens ;
concep o dogma ca o consta-
tare
stiintifica ;
exprimând-o, ei voesc sa sta-
bileasca un principiu religios
i nicidecum o teo-
remä metafizicd. In aceasta rezidä puterea
i une-
ori primejdia initiativei bor.
Intuitille lor se formeazä de obicei in armoniecu aspiratiile multora din contimporanii lor, cari
se gasesc In acelas mediu istoric si cultural ca
i ei.
Viziunile pe care le au misticii, pot avea formele
cele mai diferite. Sunt unele ca o simplä
fulgeraturi brusce, scânteieri, limbi de foc, lumini
orbitoare, fenomene despre cari vorbeste W. James
In cartea sa, tradusd in limba franceza: Les va-
riétés de l'expérience réligieuse. Mai avern vedenii
de fiinte sau fragmente de fiinte, in general de
Dumnezeu, Sf. Fecioard, sfinti, etc., cari vorbesc.
Amintim In aceastd privinta vedeniile pe care
le-a avut Ioana d'Arc (1412-1431) care, la vârsta
de 13 ani, auzea vocile arhangelului si ale sfinte-
lor Caterina
i Margareta, cari o sfatulau sa fie
bund
i evlavioasd, apoi o Indemnard sà lupte
contra Englezilor cari, pe vremea aceea, cotropi-
sera Franta.
Conceptia antropomorficä a divinitätii atât de
fireascd pentru orn (negrul îi Indlipue pe Dum-
nezeu ca un negru, iar Petrache Lupu 1-a
vazut
Imbracat inteun fel de saricd ciobäneascd), tinde
sà confunde revelatia cu o conversatie. D-zeu alege
pe unul din credinciosi, pldcut lui; Ii Impartäseste
www.digibuc.ro






77
din stiinta si din intentiile sale; ii dà misiunea de
a le face cunoscute oamenilor. (D-zeu a vorbit cu
Moise pe muntele Horeb).
Vedeniile corporale sunt impresiuni reale, insà
fdrd excitant extern. Viziunile imaginare insd nu se
confundd nici cu halucinatiile si nici cu travaliul
subiectiv al imaginatiei creatoare.
Dorinta unor suflete este tot atât de puternica
Inca pot da unor imagini
subiective caracterul
unor realitdti obiective.
Sunt unii oameni care
cred cd, vdd tot ce-si inchipuiesc.
Este aproape sigur
c.d.,
misticismul nu creiazd
nimic nou, cdci inconstientul reprezintd tendintele
noastre, acele pe care le-am mostenit,
acele care
s'au format in noi printr'o lentd impregnare
a
mintii si a sensibiliatii de Care mediul fizic si
social; sunt apoi aptitudinile noastre, dispozitiile
cari ne fac sd lucrdm, fdrd ca deseori O. ne dam
seama, Ina, ni se impun. Misticul este o fiintd care
si-a creat tendinte noi, Insd pe nesimtite, asa in-
cât atunci când ele se impun, misticul rdmâne In-
susi mirat. Mai ales, se simte constrâns de ele. Mis-
ticismul este mai putin activitatea creatoare a in-
constientului decât activitatea ordonatoare a sa,
viata profundd a tendintelor.
Misticul este rezultanta culturei unei epoci oa-
recare si a unei grupe sociale. Totusi in inintea lui
nu primeste decât ceeace se acordd cu el insusi ;
dar când a adoptat ceva, il aphrä cu atâta tena-
citate incât 11 impune chiar teologilor, putând u-
neori transforma chiar dogrnele.
Primejdia iniatiativei marilor
mistici residd in
faptul eh', fac abstractie de contingente, esind une-
ori cu totul din realitate, depdsind 0 chiar con-
www.digibuc.ro






78
trariind tenclintele mediului lor. In acest caz ei nu
atrag in jurul lor decât o micá grupa. Asernenea
atitudine nu o gäsim nici la Bernardette Soubirous,
nid la Petrache Lupu.
In general, când se 'idled un orn cu o vocatie
exceptionalä, calitätile lui superioare deseori treela inceput neluate in seamä de lumea din jurul lui
care nu se uitä cleat la aparentele, la infirmitä-
tile, la minciunile, la inaptitudinile
care sar in
ochi. Adevärata märetie internä amisticior le
scapà. (Roger Bastide). Ace las lucru s'a petrecutcu Bernardette si cu Petrache Lupu.
VIII.
CREDINTA
I STIINTA
Cugetarea are datoria sá pun& credintia de acord
cu cultura mediului in care ea trdeste si care se
schimbd in decursul vremilor. Aceastä operatie re-
vine intelectualilor, fiind in raport cu simtul co-
mun, cu stiintai cu fiozofia profara (Guigne-
bert). ptiinta totdeauna se ocupâ, de un doraeniu
partial, al cunostintei, filosofia incearcd sà, fie ge-
neralä. Omul de stiintä se ocupä cu botanica, chi-
mia, etc. Filozofia insd vrea sá fac5, o sintezá; ea
este ca un fel de lant intre stiinte
(vinculum
scientiarum). Stiinta se ocupà cu fenomenele pe
cari le putern cunoaste cu ajutorul organelor de
simturi. stiinta e deci fenomenologie. Filozofia insd
incearcd sà inteleagä relatiile dintre constiinta su-
fletului si fenomenele lumei externe. S'a dus vre-
mea când oamenii de stiintd considerau filozofia
ca o disciplinä stearpà. In special in biologie, ne-
cesitatea filozofiei e recunoscutá de multi, curia a-
f irmä un savant anatomist (Ariens Kappers). In
www.digibuc.ro






79
adevax, cum ar putea oare cineva sa studieze ca-
racterele vietei
i originea acesteia, descendentaomului, valoarea vietei, Mid a capdta interes de
filozofie ?
Unii oameni spun cd ei nu cred decât In ceeace
vad sau kipde. Dar lucrurile pe cari ei pot sd le
vadd sau atingd nu sunt cum sunt ci cum le vede
constiinta lor. Lumea externa se schhnbd dacd
sufletul, adica constiinta noastrd, se schimbd.
Pot sà. mä Insel
i sh iau arama drept aur
stela drept diamant. Dar dacd sunt trist sau fe-
ricit, dacd duc dorul unei prietenii sau a mâncd-
rei, a iubirei, nimeni nu poate sa ma convinga de
contrariul.
Activitatea psihicä este un principiu
care se and la baza nu numai a cugetdrii constien-
te, dar si a Intregei evolutii organice, iar structura
corpului este un admirabil sistem logic comparatcu logica, despre care avem cunostinta din expe-rienta noasträ. (Miens Kappers).Sufletul nostru este o parte din sufletul univer-
sului viu in care a luat nastere. Religia vine dela
cuvântul religare (a lega), cAci leagd viata noas-
teà individuala cu sufletul nostru mai profund, cusufletul profund In general. Sufletul, se pare, este
supraindividual. El fiind forfa internA care orga-
nizeazd Intreaga lume, este In legaturd cu facerea
refacerea individului, ducAnclu-1 spre desvolta-
rea lui cea mai Inaltä.
Sufletul,
zice tot ilustrul anatomist
Ariens
Kappers, dela care Imprumutdm aceste date,tin-
de sa depOseascd limitele individului. Sufletul e for-
mativ, In fiecare specie cauta sd realizeze forme
lncä nerealizate. Scopurile sufletului depasesc viafa
personalà
i scopurile personale. Sufletul ne ajutd.
www.digibuc.ro

[Adrian Pop]

80
sà depOsirn individualismul in spatiu si In timp.
El ne face fiinte sociale si verigi in lantul evolu-
tiei
fiinte pentru care binele semenior nostri
este un isvor de multumire sau de supOrare mai
mare decal binele nostru propriu. In felul acestanu mai muncim pentru momentul de fatd.
Datoria omului este sd facä ca toti sä participe
la binefacerile dragostei crestine. Dupä cum In fi-
zicA avem entropia, adicä tendinta la nivelare e-
nergeticä, tot asa religia ne invatd sd usurdm mi-zeria altora, sd niveldm averile, spre un echilibru
sandtos. Sd ridam pe cel de jos si slab. Ajutând
pe semenii nostri noi ne inältäm sufleteste.
Religia,
conchide Ariens Kappers,
cere sä
ajungem la un nivel divin. Sä ascultdm vocea su-
fletului, care ne procurä o intelepciune mai mare
cleat ratiunea noastrd si sd ascultäm de aceastá
putere mai mare ca noi. Fdcând astfel, ne vom sui
pe niste Inältimi morale care ne vor da o viziune
suprapersonald, asa incat necazurile personale vor
pärea ca umbrele din vale,
pe când pe piscurile
credintei, soarele strdluceste cu toatd puterea lui.ptiinta si credinta sunt cloud discipline cu totul
deosebite una de alta, care desi nu au nici o leg:-
turd intre ele, pot trdi insd foarte bine In perfectàarmonie, la unii oameni cu totul superiori. (New-ton, Pasteur, Pavloff, etc).
Termin acest capitol cu cuvintele lui Pasteur,
care nu numai eh' a fost cel mai mare geniu pe
care l-a avut omenirea prin binefacerile pe care
le-a revArsat asupra ei, dar a luptat o viatä in-
treagd, in contra generatiei spontane, admis6 pânä
la el de fiozofi, invatati si de clerici. Lata aceste
cuvinte :
www.digibuc.ro






81
In fiecare din noi,
spunea Pasteur,
exista
doi oameni :
savantul, care a fäcut tabula rasa,
care, prin observare, experimentare
i rationamentvrea sd se Inalte pand la cunoasterea lumei;
l, in
urmä, omul simtítor, omul traditiei, credintei sau
necredintei, omul
sentimentului, omul care 10
plânge copii cari nu mai sunt, care nu poate, vail
sà probeze, dar care sperà cä ii va revedea, care nu
vrea sà moara cum moare un vibrion, care-0 zice
in mintea lui cä forta care se gase0e in sine
se
va transforma. Cele douä, feluri de gândire sunt
deosebite
i vai de acela care, in starea asa de ne-
perfecta a cunostintelor omenesti, vrea sâ faca ca
unul sä cotropeascA pe celálalt". Si mai departe
continu : Aici nu e vorba nici de religie, nici de
filozofie, nici de ateism, nici de materialism, nici
de spiritualism. As putea sä adaog: ca savant putin
tnä importa. E o chestiune de fapte. M'am apucatsä studiez problema fàrd idei preconcepute, fiind
gata sá declar, dacä experinta m'ar sili, cA existà,
generatie spontand, pe cât sunt de convins, azi, cá
cei cari afirm6 acest lucru in zilele noastre, sunt
legati la ochi".Pasteur, care a descoperit lumea infinitelor mici,
dând lovitura de gratie generatiei spontane, ad-
mise ca o dogmä, tinea, in momentul ultim al vie-tii, inteo mânb. Crucifixul, iar In cealalt5, mâiniledamnei Pasteur
VIII.
TERAPIE
I SUGESTIE
Tratamentul religios al boalelor, vindecIrile mi-
raculoase atribuite lui Dumnezeu se intâlnesc in
toate civiizatiile
i In toate religiunile. Sà ne rea-
a
www.digibuc.ro






raintim tratamentele 0. miracolele obtinute In an-
tichitatea greacä In templul dela Epidaur (Age le-
peion). In fundul tempului se afla statuia care
producea vindeedrile miraculoase, vindecäri des-
pre care ne vorbesc inscriptiile rämase, dându-ne
chiar amanunte. In Egipt, Grecia, Roma, bolna-
vii vindecati läsau brate, picioare, gâturi, sânuri
de piaträ, de marmorä, de argint si de aur
pdr-
tile corpului care fuseserä, vindecate (ex-voto)
guspendate de zidurile templului adueátor de vin-
decare.
In Evul mediu tot asa. Mai târziu mentionam
miracolele produse de mormântul diaconului Pa-
ris din cimitirul Saint-Médard, pe la 1736. Mira-
colele se produc chiar in zilele noastre, pentru ed
4tiir4a medicald,
zice Pierre Janet,
n'a fäcut
iestule progrese bleat sä, le facg, inutile. Sä ne
gändhn la vindeeärile de la Lourdes si Maglavit si
la inräurirea pe care a avut-o Christian Science,
In tara cea mai realistieä din lume.
Fundatoarea stiintei crestine, Miss Edy s'a näs-
cut in State le Unite in 1821. Din copilarie era atin-
sä de histerie cu accese convulsive, cu letargie, fugi,
somnambulism delirant. La varsta de 35 ani, a1u-
necând pe ghiatd, edzu lesinatä. Acest accident
avu drept consecinta o
contracturá a piciorului
care se complied curând cu o paraplegie completä,
care a tinut-o ani de zile in pat.
La varsta de 40 ani, paraplegia ei fu vindecatà
repede de un oarecare P. P. Quimby, numai prin-
tr'un tratament moral. Quimby fusese ceasornicar
si asistase la niste sedinte de magnetism fäcute de
un francez care vindeca pe aceastä, cale si dela
care se convinsese ca, in unele boale, medicamen-
www.digibuc.ro






83
tele sunt inutile. Acesta fu punctul de plecare al
lui Mind cure" (Tratament sufletesc).
Aceste idei ale lui Quimby produserà lui Mrs
Eddy un mare entuziasm ;
ea organiza o scoala
medicala. Elevii plateau taxe mari spre a puteacäpata o putere terapeutica extraordinara, dupà
cum li se promitea. Mrs Edy se hnbogatise si traia
In lux. Cu toate accidentele grave, scandalurile,
proc esele, certurile care duserä la fundarea mis-
cäri New-thought"
(gändirea nou'd), Mrs Eddy
putu Infrunta toate dificultätile. Doctrina ei, pu-
blicata In cartea Science and health" (1875), a
trecut de peste 200 editii. In ea, Mrs Eddy spunea
relativ la originea ideilor ei: Dumnezeu vorbeste,
eu ascult". Dumnezeu este binele, binele este Spi-
rit; Dumnezeu spirit este totul, materia nu e ni-
mic". Peritru dânsa, materia nu existä. Ziceti ca
Tin absces e dureros, dar aceasta e imposibil, eaci
materia farà spirit nu e dureroas5,. Abscesul mani-
festa numai prin inflamatie si tumefactie o cre-
dinta In durere si acestei credinte i se dä, numele
de absces;
dad, credint5, scade, abscesul
se va
vindeca.... ; mintea bolnavä
si nu materia
con-
tine infectia... Creclinta In moarte nu servea la ni-
mic, lumea va vedea cu timpul cä moartea nu este
decât un vis de moarte care vine In Intuneric si
dispare la lumina".
In asemeni Imprejurdri diagnosticul nu mai arenici un rost, lax terapeutica e aceeasi pentru toate
boalele adicà suprimareatratamentelor medicale
si chirurgicale, inutile si absurde dupe Mrs Eddy.
Trebue suprimate si toate mäsurile igienice. Dis-
pepticii ea' mänfince si &A bea tot ce vor". Credinta
in board trebue suprimata, SA ne convingem,
www.digibuc.ro

[Adrian Pop]

84
zice Mrs Eddy,
ed mintea guverneazä, tot corpul
0 aceastä convingere este agentul cel mai eficace
al practicei medicale".
Sä, nu uitäm, zice Janet, cd Christian science
oricdt de absurdd ar pdrea, a putut indlta nume-
roase catedrale si a usurat suferintele a milioane
de oameni. Punctul ei central este influenta covh,r-itoare pe care o are asupra boalei ideia ce 0-o face
bolnavul despre ea. Dacà bolnavul se crede pier-dut, boala devine mai gravä ;
daa bolnavul are
incredere in vindecare, restabilirea lui e mai u-
ward.
Bolnavii care se vindecd prin Christian science,
etc. sunt bolnavi atinsi de psiho-nevroze, boale acdror definitie precisd nu existà. Pentru unii, ne-vropati sunt caracterizati prin douä I.ucruri :
1. N'au leziuni.
2. Nu sunt alienati.
Janet nu intelege ce va sä, zicä bolnav färä, le-
siuni. Pe de altä. parte, Janet ne sfatueste sa fim
sceptici In ceeace priveqte vindecarile, 'Mg dupb,"
Dubois, un nevropat oare se crede vindecat
este
un nevropat vindecat, edci nevroza nu este deal
ideia boalei.
In asemenea Imprejuräri trebue oare sä atri-
buim unei cauze supranaturale vindeeärile obti-
nute dela Lourdes 0 Maglavit ca 0 aiurea? Acea-
sta priveqte pe teologi. Acolo unde se opreste ob-
servatia medicalä, 1ncepe metafizica.
S'a vorbit de aceste vindecari ea fiind datorite
sugestiunei. Sugestia n'ar fi decat credinta care
vindecá",
opiniune al cärei
pcnotagonist a fost
Chareot.
Prof. Beehterew, studiind sugestia si rolul eau
www.digibuc.ro






85
In viata socialä", conchidea In modul urmátor
studiul sdu clespre credinta care vinclecd: 1. Con-
ditiile psihologice ale tratamentului prin credintd
rämân
pretutindeni
aceleasi
si
se
rezumä
In
doi
factori
principali :
a)
evlavia,
care
merge uneori pânä la extaz; b) influenta exercita-
tä asupra psihicului astfel preparat prin auto-su-
gestie
i sugestie. Nici o vindecare miraculoasä nu
poate fi lipsitä de acesti doi factori; pe ei se ba-
zeazä actiunea terapeuticà a credintei". Credinta,
mai zice acelas autor, este o idee fixä care pro-
voacä o stare emotionalà
i o Incordare a organis-mului In asteptarea harului divin care duce la vin-
decare, când obiectul cultului produce o impresie
destul de puternicd". Miracolul Ins5, nu se produce
la comandd. Nimeni nu poate prevedea când se va
ivi. Nu este nici un raport direct, nici In functiune
de intensitatea eredintei sau a entuziasmului. D.
Dr. Molinéry, dela care Imprumutgm aceste date,
adaogd
Pentru ca
nötiunea de sugestie,
de
credinta care vindecä, sd fie
acceptatà
de toti,
ar trebui ca diversele
scoli dela
Paris, Nancy,
Montpellier sg, se punä de acord in ceeace prive-
ste
modul de actdune
i
rezultatele
sugestiu-
nei vindecdtoare. Daca acest acard nu existä, de
ce sä. vorbim In numele stiintei? Bernheim Insusi
recunostea cà sugestia nu poate vindeca nevrozele
cum surit melancolia,
hipocondria, obsesiunile,
mania, delirul persecutiilor, agarofobia, etc.
Dar
azi Intelegem de ce aceste stäri patologice nu se
vindea, instantaneu, cAci au la bazd turburdri mai
profunde
i poate chiar un substract organic.
Alt punct important este cà s'a considerat ca
histerice unele turburari in realitate organice, mai
www.digibuc.ro






86
ales Inainte de lucrArile lui Eabinski.
dazurile
considerate ca febra histerica, desi fuseseed obser-
vate cu foarte multa comtiinciozitate, au aratat,
uneori, la autopsie, o tuberculoza latentä.
Afar5., de aceasta, bolnavii vindecati la Lourdes
si Maglavit pot ei reproduce si face sa dispara le-
ziunile lor, sub influenta sugestiei, apoi a persua-siunei? Van der Elst a ardtat ea augmentarea leu-
eocitozei si a diapedezei cauzata de emotiunea pro-
dusa de bucuria unui pelerinaj, care dupd Bonjour
(din Lausanne) poate A,
usuce fistulele si sa
opreasca progresele agentului patogen, sä produca
o calificare exageratä si repede pentru consolida-
rea unei fracturi, cere un timp oarecare, pe când
vindecarile la Lourdes sunt brusce. Stim din expe-
rienta de toate zilele cd, o emotie poate calma brusc
o durere, o sciatica violentä de pilda, poate opri ohemoragie prin ajutorul unui spasm vascular. Dar
niciodatä o emotie, oricat de placuta sau oricât de
violentd, n'a vindecat instantaneu o rana.
La Lourdes medicii au constatat lucrul curios ca
nevrozele nu se vindeca, pe cänd leziunile se Inchid
sub ochii nostri. Ce devine atunci sugestia ?
Babinski Insasi recunoaste ca atari cazuri nu sepot explica prin legile naturale cunoscute.
S'a facut sa intervinä
hipotetic
magnetismul,
curentul electric, fluidul, radio-activitatea si ioniiapei. La Lourdes aceste diferite elemente sau lip-
sesc din apa, sau se gasesc In aceeasi cantitate sau
chiar mai mica decat In statiunile termale vecine.
Aceastä constatare a fost verificatä prin mai multe
analize succesive. Miracolul, de altfel, se producecapricios, neprevazut, Inat putem sa ne Inchipuim
ca nu aceeasi cauza materiala intervine In toate
www.digibuc.ro






87
Cazurile, totusi putem admite parerea mult regre-
tatului fiziologist Ch. Richet, care proclamd intan-
gibilitatea legilor stabilite. Acest autor nu cralea
ca o stiinta nouä va putea darama stiinta veche,stabilitä de savanti. Notiunile noi pot fi insa in-
troduse in stiinta, färd sà clatine adevarurile sta-
bilite. Cu toate ca s'au descoperit undele hertziene,legile lui Ampère au ramas in picioaxe.
Dupa D-rul Molinery, boalele cele mai diverse se
pot vindeca clinic si spontan la Lourdes. Aceste
fapte merita sa, fie studiate de medici, faxa ca sàse preocupe de deductdile pe caxi filozofii le pot
trage din ele. Biologia are limite" (Grasset). Dacà
aceste fapte contrazic cele väzute In spitale
i In-
vatate in facultate, acesta e Inca un motiv sa le
studiem cu mai multä atentie, cu toate mijloacele
de investigatie de care clispunem.Am zis in conferintele mele
ì repet ca la Magla-
vit ca si la Lourdes se pot usura suferinte
i chiar
vindeca boale pe care chiar medici competinti nu
le pot influenta, pentruca ambianta care exista
acolo nu o poate realiza in cabinetul bor. Dar cu
aceeas sinceritate afirm cA un medic priceput
poate vindeca usor boale unde Maglavitul este ino-
perant. Voi cita in sprijinul parerei mele un caz
printre altele multe. Un baiat din serviciul meu de
la Spitalul Colentina, atins de parkinsonism cu ac-
cese oculogire, 1mi prezinta intr'o zi o hartie, ru-
gându-ma sa colectez cateva sute de lei necesare
pentru a se duce la Maglavit. Adaog cA acest bol-
nav are sentimente religioase foarte puternice. Am
cautat sa-1 conving ea boala lui nu se vindeca la
Maglavit. Fard sa stiu, a scris sorei sale, la Braila,ca sa vina la Bucuresti. Aceasta prezentandu-se la
www.digibuc.ro

[Adrian Pop]

88
spune cä deoarece a capdtat o moste-
nire, voeste sä ia pe fratele ef spre a merge la Brdi-
la.
Având oarecare
indoialä
asupra
sinceri-
tatii
ei, i-am zis
ea este a flinta
tot asa
de religioasá ca
fratele ei
sd-mi jure pe Sf.
Cruce cä sifune adevärul. Atunci ea s'a rdsgândit
si mi-a räspuns c'd nu poate jura, spre a nu minti.
A adunat cu greutate suma de 300 lei spre a se
duce la Maglavit cu fratele ei. Incercarea mea de ao convinge cä aceastä cäldtorie e zadarnicd, n'a is-
butit. In fata lacrämilor
i rugamintilor ei, i-am
lasat sa plece. Nici o imbunätdtire nu s'a constatatIn starea bolnavului. Cel mult s'ar pärea cá crizele
oculogire deveniserd, mai rare. Dar tocmai acestecrize oculogire, dupä cum am arátat aiurea, le pu-
tern opri sau face sá &Tall instantaneu cu tmele
medicamente. Iatd. ce nu poate face Maglavitul.
Aceeasi rezerva o aduc si relativ la vindecdrile in-
stantanee de fracturi, de oedeme, de rezultatele
exceptionale obtinute In cazurile de tuberculozá,
despre care s'a vorbit la Lourdes.
Nu putem infrânge legile naturei sau dacá le in-
vingem o facem numai supunându-ne ei.
E nevoe de noi cercetäri fâcute cu metode ri-
guroase care sd facd pe toatá lumea sá constate
daeä e vorba de adevär sau de minciun.A. Deci sà
ne slim sá facem cât mai multä lurniná. Dar, nici
intr'un caz, Molinéry nu recunoaste nimbinui drep-
tul de a lua speranta nenorocitilor bolnavi, ci dincontra sä Ie ddm toate posibilitatile de a-si usura
suferintele,
chiar
prin
sugestie.
Dacd
existä
un fapt care diferd de toate
celelalte
i
ne
aseaz1 pe pragul altei lumi, afará de lumea acce-
sibilá stiintei propriu zise, rämânem credinciosi
www.digibuc.ro






89
iptiintei atunci cind putem, in atari imprejuräri,
sA depäsim stiinta. (0116 Lapnme. Le prix de la
vie. ch. 9).
La Lourdes bolnavii se vindecA, cum se vindeca
si la Maglavit, 0 in alte pelerinagli. Nu este fum
Mira foc 0 popoarele n'ar fi pästrat in timp de se-
cole tratamentele religioase 0 magice dazA n'ar fi
avut vreun folos de pe urma bor.
***
Medicina stiintificii n'a fäcut decta sti continue
0 A perfectioneze procedeele medicinei religioase
sau magice. Chiar la Salpêtrière s'au väzut vinde-
citri miraculoase prin grijanie. Janet a cunoscut
nevropati vindecati prin Christian sciene.
Dad, isvoarele miraculoase vindeeä uneori, re-
zultatul, in general, e nul. Chiar explicatiile datepsihoterapiei sunt insuficiente, cad chiar boalele
consideratie ea fiind fArfi leziuni pot sä, preznte
leziuni tranzitorli.
Charcot, in La foi qui guérit", a arätat cA vin-
decArile miraculoase se prezintA in imprejuräri a-
proape asemAnAtoare, in diferite täri si in diferiteepoci ale istoriei, aceleasi circumstante exterioare,
acelas personal, aceleasi practice impuse bolnavi-
bor. Acest fel identic de practice
trebue
sA albA,
dupA Charcot, o mare importantä, aci aratA cA
miracolul e supus legilor( determinism). Fenome-
nele psihologice care intervin sunt foarte com-
plexe. CAlAtoria, oboseala, mecliul, modificarea hi-
glenei fizice 0 morale, emotiile de tot felul, repu-
tatia remediului 0 actiunea multimei lucreazA la
Lourdes, la Maglavit, ca 0 in alte pArti.
www.digibuc.ro






90
Toate psihoterapiile lucreag, asupra spiritului
prin sugestiune. Sugestia este provocarea unei im-
pulsiuni fàfà interventia judecatei. Sugestia inter-vine la indivizii la call reflexiunea este lentl, difi-
cilá, scurtà. La acesti indivizi, In imprejurgri va-
riate, produse de emotii si de oboseala, apare o de-
presiune momentang care ii face incapabili sä re-
flecteze si nu lasä sa substitue In sufletul lor dead
asentimentul imediat.
Ideia pe care o bagam In capul unui individ
obosit sau pe care D. gasim in alt moment favo-
rabil, e primità imediat si se transforma In im-
pulsiune. Starea hipnoticA nu e caracterizatä nu-
mai prin sugestibilitate, cad, cum observä foarte
bine P. Janet, existà, hipnoze In care sugestibilita-
tea este diminuatä fatá cu starea de veghe. Su-
gestia este o impulsiune. Ins& nu trebue sä pre-
tindem dela sugestie si dela hipnozA lucruri care
dephsesc puterea vointei omenesti normale, s5, ce-
rem hied fapte ce depAsesc numai vointa actuala
a bolnavului. Indivizii la care sugestia hipnoticl
reuseste sunt nevropati, deprimati cu diferite tur-burgri ale vointei, uneori chiar abulici, din cauza
cá activitatea cere o cheltuialá de energie probabil
considerabila (P. Janet). Aceasta cheltuialà este
cu atât mai mare cu cat actele stint de un nivel
mai Ina lt.
De cand cu descoperirile extraordinare fAcute
In domeniul Fizicei si al Chimiei stints, pusa In
serviciul deslegärii miracolelor probeazà, ca poate
face,
cum
zicea
Condorcet,
progrese
inde-
finite. Enigmele universului, despre care faimosul
Du Bois Raymond spunea :
ignorabimus, au fost
deslegate In mare parte. Dar totusi, In lupta ti-
www.digibuc.ro






91
tanica a omului pentru a patrunde In tainele na-
turei vor riimâne totdeauna, atât cat omenirea va
dura, problema insolubile eterne ea §i natura In
fata careia omul trebue sa se Inchine. S'a zis, cu
drept euvant ea cu cat §tiinta progreseaza cu
atata ignoranta noastra poveste, pentru ca ne dam
zeama, din ce In ce mai clar, de greutatea rezol-
varei problemelor
care azi ne pare
destul de
simple.
www.digibuc.ro

[Adrian Pop]

Si astäzi? Astäzi pe acea stand ti: gäsesc trei
biserici, imnurile si rugaziunile se 'Afialtà in aer;
nu e zi, chiar pe vreme rea, färä credinciosi si
fárd rugdciuni; de altfel, unii streMi s'au stabilit
la Lourdes si nu vor sä mai plece. Aproape tot
timpul anului intalnim acolo mii si mii de oameni
veniti uneori cu trenuri speciale. Pelerini din toatà
lumea, chiar din pärtile cele mai depärtate, umplu
sträzile orasului, bisericile, pestera din stânca Mas-
sabieille si locurile care o inconjoard. Dupd statis-
tici autentice, la Lourdes vin anual cam 300.000
pelerini.