MIȘCAREA SPIRITUALĂ DE LA MEDJUGORJE


MIȘCAREA SPIRITUALĂ DE LA MEDJUGORJE

Posted in Medjugorje by darulvietiiMărturia episcopilor şi preoţilor franciscani ataşaţi fenomenului Medjugorje (1997)
Msgr. Frane Franic, Msgr. Paolo Maria Hnilica, SJ, Fra Tomislav Pervan, OFM, Fra Ivan Landeka, OFM, Fra Jozo Zovko, OFM, Fra Slavko Barbaric, OFM, Fra Leonard Orec, OFM

Dragi prieteni ai grupurilor de rugaciune din Medjugorje,
aceasta scrisoare exprima atasamentul profund care ne leaga de mesajul de la Medjugorje. Stim foarte bine ca multi (episcopi, preoti, calugari si laici) si-au marturisit in repetate randuri recunostinta pentru bogatia roadelor spirituale revarsate din acest mesaj. De aceea, prin acest document dorim sa va oferim o marturie comuna, care sa cotribuie la apararea acestei opere a Mariei, raspandita in lumea intrega, dar mereu amenintata din multe parti.

Nimeni nu poate nega – desi unii incearca sa o faca – faptul ca Miscarea spirituala a Reginei Pacii este o realitate vie in Biserica, suscitata de un spirit de rugaciune si nu de initiative umane. Acest fluviu de lumina, de viata, de pace si de iubire fata de Maica Domnului, a generat pretutindeni grupuri de rugaciune, a inspirat convertiri, continua sa vindece si sa mangaie inimile tuturor acelor credinciosi care au gasit in simplitatea mesajului Reginei Pacii o indrumare autentica pentru redescoperirea Evangheliei si pentru reintoarcerea in inima Bisericii. Convertirile petrecute la Medjugorje sunt nenumarate. Datorita mesajului Preacuratei multi dintre cei care parasisera Biserica, s-au intors. Multi altii au invatat sa o iubeasca mai mult.

O judecata definitiva din partea autoritatilor eclesiastice competente, asupra acestor aparitii incepute in 1981 si in curs de desfasurare pana astazi, inca n-a fost data. Este insa de netagaduit ca aceasta Miscare spirituala a Reginei Pacii, nascuta din mesajele Sale, este una dintre cele mai mari si autentice miscari de rugaciune a secolului XX. O Miscare care traieste in Biserica si pentru Biserica pentru ca reuneste credinciosi, cler, calugari si episcopi, care au dat si continua sa dea in diferite moduri, o marturie publica ale binefacerilor spirituale pe care Medjugorje le-a adus in vietile multor credinciosi, intre care nu in ultimul rand intoarcerea la viata de rugaciune.
Zeci de milioane de pelerini au venit sa se roage la Medjugorje. Mii de preoti si sute de episcopi au celebrat aici Sfanta Liturghie si au ascultat spovedaniile penitentilor transformati de harul matern al Preacuratei Fecioare Maria. Multi dintre ei s-au intors in diocezele lor cu o marturie unanima: „la Medjugorje oamenii se convertesc”. Convertiri care ii uimesc pe Pastori pentru ca sunt „convertiri durabile”. Oamenii care au trait aici prezenta Mariei sunt nenumarati, cum nenumarate sunt marturiile convertirilor personale, a vindecarilor spirituale si chiar trupesti, a vocatiilor la preotie si la viata consacrata nascute din harul de la Medjugorje. Acestea sunt cateva dintre principalele roade spirituale care i-a facut pe multi sa ajunga la concluzia ca Regina Pacii este cu adevarat prezenta la Medjugorje si ca aceasta prezenta a Sa explica raspandirea atat de rapida a Miscarii de rugaciune legata de Ea in intreaga lume.
Pe toate continentele lumii exista multe grupuri de rugaciune care au gasit in mesajul Reginei Pacii o lumina a sperantei si a mangaierii. Acestea sunt o prezenta crestina vie si lucratoare in Biserica. Sa ne gandim de exemplu la toate ajutoarele caritative pe care multe grupuri de rugaciune ale Miscarii de la Medjugorje le-au trimis din intreaga lume in Bosnia-Hertegovina si in alte tari, in timpul razboiului precum si dupa incheierea lui. Nici o alta organizatie umanitara nu a facut la fel de mult pentru ajutorarea celor napastuiti de razboi cum a facut voluntariatul Reginei Pacii. Spunem aceasta pentru a da marire lui Dumnezeu.
Dioceze, parohii, institute si ordine calugaresti, seminarii si conventuri, scoli si ambiente de lucru, familii si numeroase alte locuri in Biserica si in lume au fost atinse de harul de la Medjugorje, de prezenta Reginei Pacii – in care noi credem impreuna cu multi altii – care s-a aratat aici pentru prima data in 24 iunie 1981 si continua sa o faca si in prezent. Aceasta prezenta materna ne aminteste ce s-a petrecut la Guadalupe, la Lourdes, la Fatima si in alte locuri cu aparitii mariane: acolo unde inainte nu era decat un desert spiritual, dupa vizita materna a Mariei a inflorit viata, s-a intors speranta, i s-a cerut iertare lui Dumnezeu si s-a intors pacea.
Adesea se minimalizeaza realitatea spirituala de la Medjugorje; nu lipsesc unii care afirma ca: „oriunde oamenii se roaga exista convertiri”. Fie-ne permis sa obiectam: de ce atunci astazi oamenii se roaga tot mai putin in parohii, in seminarii, in scoli, in fabrici, in familii…? Si de ce la Medjugorje credinciosii se roaga atat de mult? Cum este posibil ca parohia franciscana a unui mic satuc sa fie pentru intreaga lume o chemare atat de mare si eficienta la rugaciune?
Multi sunt convinsi insa ca acest loc a ajuns prin harul lui Dumnezeu o oaza de pace, unul dintre locurile de cult marian din Biserica in care credinciosii se roaga si, cei mai multi se convertesc. Sigur spunand aceasta nu se doreste impunerea unei credinte in aparitiile de la Medjugorje, ci se vrea doar aducerea unei simple marturisiri cu deplin respect pentru oricine gandeste altfel. La umbra Miscarii de la Medjugorje n-a crescut nici o erezie, nici nu s-a impus pelerinilor moduri de gandire sau actiune impotriva moralei sau liturgicii catolice, ori impotriva sacramentelor, nici n-au fost transmise invataturi care sa scandalizeze credinciosii , cum se intampla prin alte parti.
Cu neplacere o spunem dar ne doare mult atitudinea celor care se lanseaza in judecati de condamnare a Miscarii de la Medjugorje impietrind si dezorinetand astfel multi credinciosi. Chiar anul trecut afirmatii ambigue, raspandite uneori deformat de o anumita parte a presei, au vrut sa dea de inteles ca Biserica a pronuntat o condamnare oficiala a aparitiilor, sau ca cel putin ca exista grave suspiciuni cu privire la acestea.
De aceea, in august 1996, a fost necesara interventia purtatorului oficial de cuvant al Sfantului Parinte, Dr. Navarro Valls, pentru a reafirma ca „nu a intervenit nimic nou cu privire la Medjugorje „. O pronuntare oficiala a fost necesara din moment ce s-au raspandit stiri in presa din intreaga lume cum ca Vaticanul interzicea pelerinajele la Medjugorje. In schimb, chiar acest providential comunicat al Vaticanului reafirma ca oricine poate veni in pelerinaj privat la Medjugorje, adica: laicii pot continua sa organizeze pelerinaje in acest loc de rugaciune.
Regina Pacii a venit in Bosnia Hertegovina nu pentru a samana discordie sau pentru a genera certuri in interiorul Bisericii ci pentru a propune un mesaj de pace si de impacare unor popoare care cativa ani mai tarziu aveau sa fie aruncate in infernul unui razboi care in scurt timp a distrus aceste regiuni. Glasul Ei a strigat in desert. Ea venea pentru a-i avertiza, indemna si implora pe copiii Sai ca fara convertirea inimii n-ar fi posibila adevarata pace. Pacea care era in 1981 era doar aparenta: dupa zece ani avea sa de declanseze razboiul. Dar nimeni de pe pamant nu stia acest lucru. In timpul primelor aparitii nu se intelegea de ce intr-o tara in care se convietuia pasnic, Doamna din aparitie vorbea despre necesitatea unei urgente intoarceri la Dumnezeu pentru a avea adevarata pace. La 26 iunie 1981 Ea s-a aratat plangand in fata unei mari cruci. In 26 iunie 1991, cadeau primele bombe pe aeroportul din Ljublijana in Slovenia.
Fecioara Maria a venit tocmai pentru a deschide inimile catre pace, pentru a forma constiintele astfel incat sa fie capabile sa dea si sa primeasca iertarea. Referindu-se la aceasta extraordinara lucrare mariana de impacare, Arhiepiscopul de Spalato a acelor vremuri, Monsenior Frane Franic, a spus: „Regina Pacii a facut in 6 ani de aparitii mai mult decat noi toti Episcopii in patruzeci de ani de pastoratie a diocezelor noastre.” Nimeni de fapt n-a lucrat pentru pace asa cum a facut-o Regina Pacii in Bosnia-Hertegovina. Cand s-a declansat razboiul, acea fraza a Mons. Frane Franic a devenit mai adevarata ca niciodata. Odata cu bombele care cadeau pretutindeni in jurul Medjugorjelui fara insa a lovi vreodata acest satuc ne aparat si ne inarmat, semnificatia profetica a mesajului Reginei Pacii a rasunat mai puternica ca niciodata. Deodata s-a constientizat in mod dramatic ca mesaj marian n-a fost crezut si acceptat suficient.
Medjugorje se asemana cu Kibeho, din Ruanda (Africa). Si aici Fecioara aparea in 1981 pentru a indemna si chema inimile copiilor sai la convertire inainte de a fi prea tarziu. Cativa ani dupa aceea a venit un infricosator razboi civil care a lovit ca o pedeapsa apocaliptica acele populatii africane. Medjugorje era ca si Fatima, unde in 1917 Regina Rozariului a vorbit celor trei copilasi pastori, – astazi atat de laudati dar atat de contestati la acea vreme – despre venirea unui razboi mai mare decat primul si depre pedeapsa care se va abate dinspre Rusia peste lumea intreaga daca omenirea nu se converteste, consacrandu-se Inimii Neprihanite. Totusi si pentru mesajul de la Medjugorje, care ca si cel de la Fatima vorbeste despre pace si convertire, calea in Biserica nu e usoara, are acelasi destin cu cel al profetilor: multe convertiri dar si persecutii, mult har dar si multa lupta, si cum s-a intamplat in cazul profetilor, oamenii vor ajunge sa-i inteleaga cu adevarat importanta, abia adupa multe suferinte si necazuri.
Multi dintre episcopi, din cler si dintre credinciosii din intreaga lume au recunoscut deja in acest mesaj marian venit din rasarit, un autentic indemn matern la convertire, unul dintre cele mai eficiente in Biserica secolului XX. Un mesaj profetic de speranta si pace care astazi in lumina trecutului apropiat semnat de razboaie si disperare nu poate sa nu ne impresioneze pe toti. Nu este oare evidenta legatura dintre devastatorul razboi declansat in Bosnia-Hertegovina si mesajul edificator de la Medjugorje. Distrugatorul razboiul, n-a atins locul ales de Dumnezeu pentru a raspandi acest mesaj extraordinar de pace si convertire. Medjugorje prin harul lui Dumnezeu straluceste astazi mai frumos si mai maret ca niciodata! Un mesaj care a depasit granitele estului – in acele vremuri separat de vest -, pentru a umple cu darul pascal al Pacii si sperantei, inimile credinciosilor din orice natiune. „Pace, Pace, Pace”, aceste cuvinte ale Reginei Pacii sunt astazi mai actuale ca niciodata.
Medjugorje, marturiseste in Biserica, inca o data, rolul de Mijlocitoare si Aparatoare pe care „Femeia imbracata in Soare” il are prin Voia lui Dumnezeu in Istoria Mantuirii. Ea a reusit sa apropie Estul de Vest, nu cu diplomatia, ci cu rugaciunea si impacarea, cu puternica veste evanghelica amintita la Medjugorje: iubirea pentru Crucea lui Cristos este singura cale de a invinge Raul.
Reamintirea acestor evenimente legate de mesajul de la Medjugorje este o datorie de onoare. In lumina acestor „semne ale vremurilor” se impune o urgenta reintoarcere la o profunda meditare si traire cu un nou entuziasm a mesajelor Reginei Pacii. Mesaje simple, si aparent repetitive, dar care contin apelul puternic a unei Mame care n-a intarziat sa-si faca auzita vocea de-a lungul secolelor. O voce si o prezenta materna care a indemnat popoarele, care le-a chemat la adevarurile esentiale proclamate de Biserica, si in fine le-a readus la Tatal si Creatorul lor ca natiuni impacate .
Evenimentul Medjugorje apare intr-o perioada istorica in care omenirea este amenintata de fortele celui rau intr-un mod deosebit. E suficient sa amintim ca aparitiile de la Medjugorie incep dupa circa o luna de la atentatul impotriva Papei. Cum ar fi putut Regina Pacii sa ramana indiferenta in fata urii si a vointei distrugatoare a lui Satana, care pregatea in intunecime unul dintre cele mai violente atacuri cunoscute in istorie, a carui oras simbol este Sarajevo? Ar fi trebuit sa ne miram daca mesajul de la Medjugorie n-ar fi existat; n-avem motive de tulburare pentru faptul ca exista Medjugorie! N-avem motive de tulburare daca, multumita lui Dumnezeu, ca la Fatima, a stralucit si la Medjugorie lumina lui Dumnezeu in mijlocul intunericului acestui sfarsit de secol. Acest mesaj luminos a fost marturisit de cei sase vizionari, in toti acesti ani, la fel. Ei l-au transmis fara a se contrazice vreodata, in ciuda tuturor obstacolelor si a suferintelor din partea comunistilor, si nu numai din partea lor. Cum ar fi putut sa reziste fara un har special de la Dumnezeu?
„Medjugorie este continuarea Fatimei„. Acestea sunt cuvintele spuse de Sfantul Parinte Ioan Paul II rostite in fata episcopului Paolo Maria Hnilica SJ, in 1984. De multe ori Papa a vorbit favorabil despre Medjugorje cu cardinali, episcopi, preoti, grupuri de credinciosi, care l-au vizitat si l-au informat despre Medjugorie. Vicarul lui Cristos foarte atent la cursul istoriei n-a ezitat niciodata sa-si arate dragostea si recunostinta pentru mesajul de la Medjugorie. „Protejati Medjugorje„, i-a zis Papa franciscanului Padre Jozo Zovko care platise cu inchisoare fidelitatea fata de aparitiile de la Medjugorje cand era acolo paroh in 1981. Sfantul Parinte, Papa Ioan Paul II nu s-a limitat la asi manifesta bunavointa fata de Medjugorje ci si-a exprimat, nu odata (cum ne-a marturisit recent presedintele Croatiei) dorinta sa de a veni in vizita Medjugorje.
Prezenta Maicii Domnului la Medjugorie in acest an consacrat Fiului Sau, unicul Mantuitor al lumii, continua sa ne incurajeze a-l urma pe Papa, Vicarul lui Cristos, oriunde merge. Medjugorie a deveit ca si Fatima un centru international de rugaciune si de sprijin spiritual pentru Biserica universala si in mod special pentru ministerul lui Ioan Paul II. Regina Pacii a intrat in scena la Medjugorie si pentru a confirma acel „Totus tuus” al Sfantului Parinte, ajuntandu-l astfel sa duca la bun sfarsit imensa sarcina incredintata lui de Domnul, care asa cum el insusi o aminteste de multe ori este aceea de a introduce Biserica in cel de-al Treilea Mileniu. Cine a fost mai bine pregatit decat el prin suferinta pentru a deschide Poarta Sfanta de Craciun in 1999, astfel deschizand larg portile Indurarii nemarginite a lui Dumnezeu pentru a a intra intreaga Biserica?
Dragi frati si surori ai grupurilor de rugaciune ale Miscarii de la Medjugorje, suntem si noi chemati sa facem ceea ce a cerut Papa in ultima sa vizita in Polonia: sa ne asezam in genuchi pentru a cere de la Dumnezeu ca Ioan Paul II sa poata calauzi Biserica in cel de-al Treilea Mileniu. Fatima la inceputul secolului si Medjugorje la sfarsitul Mileniului demonstreaza speciala prezenta materna care vine in ajutorul Bisericii, Sfantului Parinte, si popoarelor din intreaga lume atunci cand este nevoie in mod deosebit.
Miscarea spirituala de la Medjugorje, care traieste in Biserica acestui sfarsit de Mileniu, experimenteaza de ani de zile o viata spirituala care izvoraste din intalnirea cu Inima Neprihanita a Mariei. La fel ca Elisabeta, am resimtit si noi bucuria pe care prezenta Sfintei Fecioare o revarsa in inimile celor simpli care recurg la mijlocirea Sa materna. Ea vine pentru a ne descoperi intreaga frumusete a apartenentei la Cristos: Calea, Adevarul si Viata? Aceata viata noua Ea a adus-o si la Medjugorje pentru a vindeca ranile multora dintre madularele Bisericii care, se afla astazi intr-un moment in care are nevoie, intr-un mod cu totul deosebit, de reinnoire in Sfantul Spirit. Fara intalnirea cu Mama lui Isus nu exista viata supranaturala, mereu amenintata, pentru ca totdeauna se gaseste cate un Irod care cauta sa o distruga.
Noi toti pelerinii de la Medjugorje avem asadar marea responsabilitate de a fructifica darul rugaciunii pe care Regina Pacii a venit sa-l aduca la Medjugorje. Arma pentru combaterea lui Satana si a discipolilor sai este rugaciunea inimii si penitenta care ne ajuta sa mergem pe calea Adevarului Evangheliei. Mesajele de la Medjugorje, fara a fi impuse cuiva au nascut o Miscare de rugaciune care s-a raspandit spontan in intreaga lume pentru a ajuta orice om de bunavointa sa umble in Adevar! Astazi in Biserica e foarte raspandita frenezia actiunii. Medjugorje ne aminteste ca Biserica este activa prin excelenta in Sala Cinei de Taina, pentru ca apostolii „staruiau intr-un cuget in rugaciuni cu Maria, Mama lui Isus” (Fapte 1,14).
Nu trebuie sa permitem ca acest spirit de comuniune si de rugaciune care anima de multi ani Miscarea de la Medjugorje sa fie sufocat de polemici, dezacorduri, impartiri si condamnari gratuite. Trebuie sa ne reintoarcem la trairea mesajelor. Apelul lor cel mai urgent continua sa fie cel dintotdeauna: „rugati-va, rugati-va, rugati-va”. Miscarea spirituala de la Medjugorje s-a nascut pentru a ramane fidela acestui apel a Reginei Pacii. Acest mesaj ne-a condus la adorarea lui Isus prezent in mod real in Sfanta Euharistie, pentru a lua de la El Lumina Sfantului Spirit pentru a intelege si a iubi Cuvantul lui Dumnezeu si pentru a avea astfel puterea si curajul de a trai Adevarul Evangheliei, de a ierta si gasi pacea.
Doar convertirea noastra decide soarta omenirii viitorului. Nu programele, intrunirile, cuvintele sunt cele care vor scmba lumea in cele din urma. Regina Pacii ne-a indicat Calea Suprema pentru a ajunge la convertirea inimii. Este Calea care duce in Sala Cinei de Taina unde prin rugaciune in comuniune cu Maria, Mireasa Sfantului Spirit, noi recunoscandu-ne pacatele facem penitenta si ne convertim. Iata de ce Medjugorje nu ne cere programe grandioase, ci doar lucrurile simple gasite in mesajele Preacuratei, care sunt ca cinci pietre: „Euharistia, Cuvantul lui Dumnezeu, Spovedania lunara, rozariul, postul”. Noua ne este promisa astfel, ca lui David, victoria impotriva lui Goliat.
Nu trebuie sa ne mire faptul ca Satana incearca pe multe cai sa distruga roadele supranaturale crescute in interiorul Miscarii spirituale de la Medjugorje. Pentru a ne apara trebuie sa ne rugam, sa slujim pe aproapele si sa imitam in mod autentic pe Regina si Maica Pacii, traind mesajele Sale care ne invita la convertire prin rugaciune, postul, abandonarea in Dumnezeu pentru a avea pacea. Nu trebuie sa ne fie frica de minciunile care se raspandesc depre Medjugorje; trebuie sa raspundem cu adevarul vietii noastre crestine. Evlavia noastra mariana trebuie sa devina tot mai mult adevarata imitare mariana. Ea va trai astfel in noi viata Sa. Daca vrem sa-l cunoastem pe Fiul lui Dumnezeu sa mergem la Mama Sa! Ioan Paul II ne este exemplu. El, Papa, merge la Maria, pentru a-l cunoaste pe Isus, si Ii spune: „Totus tuus”.
Miscarea de la Medjugorje este o cale catre intalnirea cu Maria pentru ca apoi, impreuna cu Ea sa-l descoperim pe Fiul Sau. Aceasta cale spirituala considerata de multi o mare binecuvantare pentru Biserica, nu creaza confuzie. Confuzia este lucrarea celui Rau. Regina Pacii in mesajele Sale nu dezorienteaza ci orienteaza catre Adevarul evanghelic; Medjugorje insusi a devenit pentru nenumarati pelerini un loc de re-impacare cu Biserica si nu de separare de Biserica. Miscarea traieste in Biserica si de aceea iubeste biserica locala unde este prezent prin grupurile sale de rugaciune. Multi Pastori – cum a fost defunctul cardinal Siri din Genova – au multumit lui Dumnezeu pentru prezenta innoitoare a grupurilor Miscarii de la Medjugorje in diocezele si parohiile lor!
Stim foarte bine ca exista si voci care se opun Miscarii de la Medjugorje dar nu pentru prima data apar pareri discordante in Biserica cu privire la o interventie supranaturala chiar printre episcopi. Dar mai presus de toate noi vrem sa ne incredintam discernamantului Supremului Pastor, Ioan Paul II care cu privire la evenimentele de la Medjugorje nu a aratat niciodata dubii referitoare la originea supranaturala a acestora.
„Lumea pierde simtul supranaturalului, dar oamenii il regasesc la Medjugorje prin rugaciune, post si sacramente„, sunt cuvintele Sfantului Parinte rostite in urma cu cativa ani dupa o intalnire cu o comisie de medici ai asociatiei Arpa, care impreuna cu episcopul Hnilica prezentau Papei rezultatele stiintifice la care respectiva comisie ajunsese dupa ce au examinat extazele celor sase vizionari. Ei au concluzionat ca acele fenomene sunt inexplicabile din punct de vedere natural. Era prima data cand instrumentele stiintifice „masurau” fenomenul extazelor simultane celor sase vizionari in timpul aparitiilor de la Medjugorje.
Dragi prieteni, sa ne unim inimile cu Inima Neprihanita a Mariei. Multi dintre noi isi dau seama ca acestea sunt vremurile Sale, vremurile prevestite la Fatima, confirmate de mesajul de la Medjugorje! Sunt zilele unui „Totus Tuus” universal care prin intermediul Pontificatului Papei Ioan Paul II se raspandeste in intreaga Biserica, desi astazi se loveste de foarte mari impotriviri.
Dorim sa incheiem chiar cu cuvintele iubitului nostru Sfant Parinte care la 7 martie 1993, la Angelus, referindu-se la razboiul din Bosnia-Hertegovina, spunea:
„Trebuie sa ne intoarcem la Dumnezeu: sa recunoastem si sa respectam drepturile lui Dumnezeu! Sa cerem Sfintei Fecioare aceasta constiinta reinnoita. Prezenta Sa indrumatoare si materna s-a facut simtita de multe ori, si in secolul nostru: pare ca Ea vrea sa ne avertizeze asupra pericolele care pasc omenirea. Fortei intunecate a raului, Maria ne cere sa-i raspundem cu pasnicele arme ale rugaciunii, postului, caritatii: ni-l prezinta pe Cristos, ne duce la Cristos. Sa nu dezamagim asteptarile inimii sale de Mama.”
Oare aceste cuvinte ale Papei nu sunt parca o sinteza minunata a mesajelor Reginei Pacii care s-au raspandit de la Medjugorje in intreaga lume?
Regina Pacii ne vrea uniti in rugaciune intr-o asteptare increzatoare a unor Noi Rusalii care sa innoiasca fata pamantului. Astfel doresc Papa si Maica Domnului sa ne pregateasca pentru Marele Jubileu. Sa mergem cu Ea pe calea ce duce la intalnirea cu Domnul.
Uniti de aceeasi iubire pentru Mama noastra si Regina a Pacii, Msgr. Frane Franic, Msgr. Paolo Maria Hnilica, SJ, Fra Tomislav Pervan, OFM, Fra Ivan Landeka, OFM, Fra Jozo Zovko, OFM, Fra Slavko Barbaric, OFM, Fra Leonard Orec, OFM


Medjugorje, 25 iunie 1997
Sursa: medjugorje.hr