Alegeri parlamentare. Analiză IRSOP pe votul românilor. Cum a apărut AUR


Autor: Mihnea Talau9 decembrie 2020, 12:48
IRSOP a prezentat, miercuri, o analiză a votului românilor la alegerile parlamentare din 6 decembrie. Sociologii afirmă că aceasta reflectă sentimentele de incertitudine generate de criza medicală, resursele precare ale populaţiei şi slăbiciunea guvernului.





STIRI CALDE













Votul şi prezenţa la urne au fost influenţate în mare măsură de incertitudinea radicală generată de pandemie. Sondajul IRSOP din 2 decembrie arăta că peste 50% din populaţie erau îngrijoraţi de răspândirea şi efectele pandemiei. Incertitudinea radicală este o incertitudine extremă care nu se confundă cu riscul. În condiţii de risc oamenii cunosc pericolul, pot evalua probabilitatea lui şi pot lua măsuri de asigurare anticipativă.


În condiţii de incertitudine radicală oamenii nu ştiu ce-i aşteaptă, nu pot face estimări ale riscurilor probabile si nu au idee ce opţiuni vor avea în perioada următoare. În consecinţă, nu pot formula preferinţe şi nu ştiu ce decizii ar trebui să adopte.
Dacă au resurse mai multe atunci se adaptează parţial la inconveniente. Dacă au resurse puţine, atunci teama devine dominantă. Dar indiferent de resurse, oamenii vor să facă faţă, caută soluţii şi aşteaptă de la guvern şi de la autorităţile competente să deţină capacităţile necesare şi să ia decizii corecte.


Votul din 6 decembrie a fost decisiv influenţat de faptul că oamenii au simţit că nu primesc ajutorul de care au nevoie pe măsura gravităţii circumstanţelor şi a sentimentului de incertitudine radicală.
În aceste condiţii, majoritatea au rămas acasă, votanţii mai vulnerabili au ales stânga, iar mulţi susţinători ai guvernului s-au evaporat treptat, pe măsură ce se apropia ziua votului.
Sondajul IRSOP din 2 decembrie (cu patru zile înaintea scrutinului electoral):

PSD 30 – 30
PNL 26 – 33
USR PLUS 16-17
AUR 9 –
UDMR 6 – 5
PMP 5 -4
Pro România 4 – 7
Alţii 4 – 5 (inclusiv AUR)


Votul a produs această configuraţie preliminară, după numărarea a 99,91% din voturi, fără includerea diasporei.
PNL pe trend desecendent, PSD în creștere

Cu 4 zile înainte de vot, comunicatul de presă IRSOP din 2 decembrie nota că sprijinul pentru PNL era în scădere şi PSD creştea deşi avea mulţi susţinători vârstnici care se temeau de contaminare în secţiile de votare.
Tot atunci IRSOP semnala modul în care resursele materiale ale oamenilor vor influenţa preferinţa politică. În regiunile cu venitul pe gospodărie sub mediană (Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest) preferinţele se îndreptau spre
PSD, iar în regiunile cu venit peste mediană (Vest, Nord-Vest, Centru, Bucureşti Ilfov) alegătorii se îndreptau spre PNL şi USR Plus. Rezultatele finale au confirmat această tendinţă după cum arată harta de mai jos.


De ce a pierdut PNL?

Oamenii voiau să simtă şi să constate capacitatea guvernului de a face faţă incertitudinii radicale.
Voiau să vadă o focalizare a guvernului spre soluţiile competente imediate, dictate de actualitatea crizei, nu spre planuri de perspectivă sau chestiuni care mai aveau timp să aştepte.
Voiau să vadă acţiuni energice, coerente, dinamice şi eficiente. PNL a pierdut alegerile pentru că a răspuns greşit sau slab la aceste cerinţe ale electoratului legate de capacitate, focalizare spre criză cu soluţii imediate şi
dinamism.


De ce a câştigat PSD?

PSD s-a profilat continuu ca apărător şi speranţă a oamenilor cu resurse puţine, îngrijoraţi de evoluţia pandemiei şi nemulţumiţi de eficienţa scăzută a autorităţilor.
A cerut tot timpul măsuri mai consistente de apărare a cetăţenilor în faţa virusului, fără îngrădiri prea mari ale libertăţilor cetăţeneşti. A insistat pentru suplimentări multiple de venit pentru diferite categorii sociale, făcând legătura directă cu pandemia.


Sondajele pre-electorale IRSOP arată că în timp ce oamenii vedeau o eficienţă mai mare a PNL decât a PSD în apărarea independenţei justiţiei, ei erau de părere că PSD va reuşi mai bine decât PNL să crească veniturile populaţiei. Pentru mulţi oameni vulnerabili, dezamăgiţi de guvern şi profund neliniştiţi de
pandemie, PSD a reprezentat o alternativă mai sigură şi mai tangibilă.
De ce a aparut AUR?

Crizele economice, sociale sau medicale accentuează sentimentele de frustrare şi măresc proporţia oamenilor care se simt împiedicaţi să-şi realizeze scopurile sau să obţină ceea ce au nevoie.
Psihologii sociali arată că frustrările mari pot fi asociate cu reacţii puternice şi chiar agresive împotriva oricăror forme de constrângere, respingerea autorităţii sau a teoriilor ştiinţifice. În schimb, creşte refugiul în valori şi practici tradiţionale statornicite ca: religia, poporul, trecutul luminos, libertatea absolută, naţiunea etc.


În mod bizar, frustraţiile mari dezvoltă tendinţa de a căuta ţapi ispăşitori pentru necazurile proprii, iar cel mai frecvent sunt vizaţi guvernanţii, străinii, băncile şi pretinse organizaţii subterane.
Sondajul IRSOP din 2 decembrie arăta că majoritatea respondenţilor care simpatizau cu AUR aveau o părere negativă despre preşedinte şi guvern, iar 58% vedeau în restricţiile impuse de autorităţi sursa principală de nelinişte
personală, în comparaţie cu numai 11% care credeau că răspândirea virusului este problema cea mai îngrijorătoare.
Vestea bună este însă că atunci când viaţa se îmbunătăţeşte, constrângerile slăbesc, iar oportunităţile se înmulţesc, mişcările bazate pe frustraţii, supărare şi frică încep să-şi piardă membrii şi dispar, dar nu fără riscul să apară din nou
când vremurile se strică.