MĂNĂSTIREA TUDOR VLADIMIRESCU
Vara anului 1952
Conversatie intre Maicuta Veronica si Parintele Nil Dorobantu
CONVERSAŢIA DIN A TREIA ZI
Şi în această zi, Părintele Nil a intrat în camera mea de lucru, cu veşnicul salut: „HRISTOS A ÎNVIAT !” ...şi începem dictarea:
- Sora mea, ştii că eu sunt un mare păcătos... Toate păcatele le-am făcut.
- Părinte, că sunteţi drept sau păcătos, pe mine nu mă interesează, pentru că şi eu sunt la fel cum ai spus Sfinţia ta. Dar hai, spune-mi ce ai găsit în Cerul de unde vii ?
-A, am citit ceva nemaipomenit de interesant, dar te sfătuiesc să nu arăţi nimănui, pentru că ne vor face pe amândoi nebuni.
- Ce spui, Părinte ?!Şi am râs cu lacrimi.
- Hai la lucru ! Poate vrei să ştii titlul cărţii din care ţi-am dictat câte ceva. Cartea se numeşte„Razele Dimineţii”. Pentru că în ea am găsit ceva foarte, foarte important: Razele ce vindecă oamenii de pe Pământ de boli trupeşti şi sufleteşti, se capătă prin credinţă asemănătoare cu disperarea. Există 7 Raze ce se realizează prin intermediul chemării. Prima Rază – purpurie – este de cel mai mare ajutor. Raza a doua este verde, a treia Rază este aurie, a patra Rază este albastră, Raza a cincea este violet, a şasea Rază este de culoarea perlei şi Raza a şaptea este roşie. Efectul radiaţiilor se face simţit la anumite lungimi de undă, în proporţia gradului de evoluţie al bolnavului, precum şi al aceluia prin intermediul căruia se face intervenţia. Cu ajutorul Razei de culoare albă au loc vindecările magnetice, care seamănă cu un nor care trece prin faţa soarelui; natura ei fiind pământeană, nu-i de durată lungă; durata eclipsei este scurtă, uşurează suferinţele, dar nu vindecă, ca Razele Divine.Cele 7 Raze Divine nu se folosesc toate odată, ci după capacitatea şi puterea bolnavului. Vindecarea, în mare măsură, depinde de râvna celui bolnav ! Dacă pacientul nu se ridică la nivelul Razelor prin care a primit vindecarea, efectul se va dilua şi rămâne doar efectul Razei Albe, adică o vindecare scurtă. Ce a zis Domnul Iisus: „Crezi ? Eu pot să te vindec !” Deci, şi de pacient depinde în mare măsură atracţia Razei specifice bolii şi durata sănătăţii lui.
- Părinte, la noi vin foarte mulţi bolnavi de nervi. Cu ce Rază se pot vindeca ?
- Bolile de nervi apar la persoanele sensibile şi care cad, fără să-şi dea seama, pradă pe drumul vieţii.
- Cum pot să-i ajut, Părinte ?
- Scrie în carte să poţi goni întâi răul din aura lui, ca să poată deveni instrumentul hărăzit.
- Dar ce-i aura ?
- Oricare din muritori, datorită esenţei sale spirituale, are în jurul trupului fizic un fel de aureolă,ca o protecţie, numai că şi această protecţie poate fi mai puternică sau cât un fir de aţă în jurul corpului.Depinde de gradul de evoluţie.
- Ştii, Părinte, că eu l-am văzut pe Petrache Lupu de la Maglavit, pe când predica la lume pe acest modest amvon, că era înconjurat de o lumină albă-argintie, iar el părea ca o umbră în ea, numai că acea lumină care se afla în jurul lui, era lată cam de vreo cinci palme, iar spre picioare se îngusta. Oare aceasta era aura sa ?
- Da, fără îndoială ! Ai mai văzut şi la altcineva ?
- Nu-mi aduc aminte ! Şi cum e cu bolnavii mintal, nu aş vrea să uit ?!
- Se pot ajuta cu Raza Albastră bună !
- Dar există şi Rază Albastră rea ?
- Da, există Raza desfrâului !
- Dar cum o poţi deosebi una de alta ?
- Ei, ele nu pot sta la un loc, pentru că cea bună vine prin rugăciune, iar cel care i-o aplică, trebuie să-l domine pe bolnav cu multă dragoste. În felul acesta, îl stăpâneşte şi îl ajută cu răbdare şi încredere !
- Care rugăciune este mai puternică alături de Raza Albastră bună ?
- Aceea în care mintea ajunge mai presus de rugăciunile obişnuite, un fel de extaz sau contopire cu Dumnezeu Creatorul. Această stare îşi are izvorul şi bucuriile în rădăcina Măreţului Gânditor din Care porneşte efectul Razei, potrivit bolii sufleteşti şi trupeşti. Cel care intervine, trebuie să se contopească în Lumină !
- Dumnezeule, şi ce ai mai găsit în acea carte, Părinte ?
- Mai scrie că omul să se folosească de tot ce-l înconjoară, dar să fie aşa de detaşat, ca şi când în orice clipă ar părăsi tot, făcând din tot ce-i fără viaţă, un joc minunat. În acest fel, de aici poate vedea Slava nemuririi şi prin bucuriile jocului plutesc într-un nepătruns şi minunat mister. Iubirea în adevăr atrage pe cel ce caută să descifreze formele şi culorile iubirii cu suavul şi delicatul parfum ce nu are asemănare, care dă şi completează cele necesare, pentru că-i din altă Lume. Mai scrie că cine va căuta să smulgă existenţa Creatorului din pământul omenirii, va zgudui planeta Pământului şi o va transforma în cenuşă.
- Părinte, poate nu s-a născut acel om !
- Ba da, s-a născut, este în faşă, este dintr-o mamă evreică şi dintr-un preot creştin. Înţelepciunea lui va întrece pe toţi de până acum, numai că va fi pentru distrugere, cu ochi de leu, căruia nu-i place pacea. Mult timp o să curgă sânge, nu din ordinul lui, ci din neamul lui.
- Te rog, Părinte, de poţi să-mi spui în ce ţară o fi asta ?
- Prin Orientul Mijlociu.
- Unde vine ?
- Ei, prin Asia.
- O faci pe plictisitul, nu eşti sincer.
- Ei, dar mai pleacă omul ! Iar m-am întins.
- Părinte, în Numele Domnului nostru Iisus Hristos, îţi poruncesc să rămâi la noi la masă !
Niciodată n-ai mâncat cu noi.
- Ia auzi, sună toaca de masă !
- Mergem, după ce se strâng toate maicile, şi noi la Trapeză, nu-i aşa ?
- Pentru că m-ai rugat în Numele Domnului nostru Iisus Hristos şi am terminat conversaţia sau dictarea, cum vrei să-i spunem, hai să mă dezbrac de Nil Dorobanţu, de care m-am folosit, că altfel n-am fi fost lejeri în discuţiile noastre.La un gest cu mâinile lui, am văzut un voal alb foarte fin în cameră, deasupra lui, a celui ce se dăduse drept Părintele Nil, rămânând o persoană ca transparentă, îmbrăcată ca un roman, care mi-a vorbit:
- Eu sunt Apostolul Iubirii, fii binecuvântată şi să rămâi în Iubirea Domnului nostru Iisus Hristos !
Apostolul Iubirii avea o înfăţişare luminoasă, blândă şi bună. Hainele albe păreau a fi de mătase. Am uitat de masă, pentru că simţeam în gură un gust deosebit. Într-un târziu, aud toaca de masă. Nu mai înţelegeam ce poate fi. Acum era adevărata toacă de masă, prima fusese provocată de Apostolul Iubirii. Am mers la masă, dar nu am putut mânca, eram prea sătulă de altceva.
PAG 16-18
Răspunde cu citat
Marcaje