Grădinile suspendate din Babilon

SCRIS DE DEPARTAMENTUL DE INFORMAȚII ROMÂNIA (DIR)
PE MIERCURI, 2 SEPTEMBRIE 2020PUBLICAT ÎN: ISTORIA OMENIRII, MISTERE ȘI PARANORMAL

Salveazăby

[COLOR=#FFFFFF !important]Salvează


Distribuiți




“Uriaşele grădini din Babilon, cunoscute şi sub numele de „grădinile suspendate ale Semiramidei” au existat pe teritoriul vechiului Imperiu Babilonian, în prezent îngropat sub dunele de nisip. Adevarul.ro continuă serialul minunilor lumii şi vă prezintă impresionanta construcţie care se întindea pe 77 de metri înălţime şi care are o origine incertă.
Potrivit istoricilor, datarea şi motivul pentru care au apărut Grădinile suspendate sunt diferite. Pe de-o parte, se consideră că Nabucodonosor al II-lea, regele Imperiului Babilonian, le-ar fi construit pentru una dintre soţiile sale, Amytis sau Amuhea. Pe de altă parte, în legendele greceşti se speculează că ar fi apărut încă din timpul regelui Ninus, întemeietorul oraşelor Ninive şi Babilon, pentru soţia sa, Semiramida.

Suspendate până la 77 de metri
Istoricul Diodor din Sicilia susţinea că grădinile ocupau o suprafaţă de 15.000 de metri pătraţi şi se ridicau în patru terase până la 77 de metri. Pe terase erau plantaţi arbori din mai multe specii şi udaţi cu ajutorul unor maşini hidraulice, care urcau apa din râul Eufrat la diferitele niveluri. Pe sub rădăcinile plantelor se afla o serie de canale, care umezeau neîncetat pământul. Datorită posibilităţilor întreţinerii unei continue umidităţi, pe terase au putut să crească nu numai flori, ci şi pomi fructiferi, anumite specii de tamarix, palmieri şi altele. Sub terase erau amenajate galerii şi camere pentru familia regală, în care intra lumina dintr-o singură parte, în aşa fel încât galeriile şi camerele de la un anumit nivel aveau în faţă priveliştea unei grădini.

Pentru popoarele orientale din antichitate, noţiunea de grădină era legată de ideea supremei fericiri omeneşti, considerând grădinile „raiuri pe pământ”.
Unele relatări spun că grădinile suspendate au fost dărâmate de perşi, atunci când au ocupat Babilonul. Aceeaşi soartă a avut-o în acea perioadă şi Turnul Babel, construit tot în Imperiul Babilonian.
Vechiul oraş Babilon s-a pierdut în negura timpului. Cât despre apariţia sa, legendele vorbesc pe mai multe „voci”: se consideră ori că oraşul ar fi fost întemeiat de Nimrod (strănepot al vestitului Neo), ori de zeul Baal, ori de regele Ninus, soţul miticei regine Semiramida. Indiferent de datele referitoare la începuturile aşezării, Babilonul a fost condus pentru prima dată de împăratul Nabopalassar (626-605 î.Ch.). Acesuia i-a urmat fiul său, Nabucodonosor al II-lea (605-562 î. Ch.), care a refăcut oraşul, întărind fortificaţiile şi construind palate de asemenea fortificate. Ţinând seama de structura religiei babiloniene, rolul predominant îl aveau preoţii, conferind statului un regim teocratic.
“Terasele erau pline de plante de toate felurile”
Calificativul “suspendat”, care însoţeşte numele acestor grădini, se datorează relatărilor în limbile greacă sau latină. În limba greacă cuvântul “kremastos” şi în latină cuvântul “pensilis” au o dublă semnificaţie: un obiect sau o construcţie care atârnă (“suspendat”), sau o construcţie susţinută de coloane şi arcade, o terasă, în general un obiect susţinut la o anumită înălţime.
Cea mai completă descriere a grădinilor a realizat-o istoricul Diodor din Sicilia, care atestă că ele se compuneau din terase etajate în amfiteatru, cu o latură de aproximativ 123 de metri. Terasele erau susţinute de ziduri de piatră, construite la o distanţă de trei metri unele de altele. Spaţiile dintre ziduri erau acoperite cu bolţi realizate din blocuri de piatră. Pe aceste blocuri era aşezat un strat de trestie îmbibat în asfalt, iar deasupra trestiei urma un dublu rând de cărămizi arse. Acestea erau legate între ele cu mortar de ipsos, acoperite cu foi de plumb, pentru a desăvârşi izolarea hidrofugă. Peste foile de plumb era un strat de pământ, de grosime suficientă pentru a putea prinde rădăcinile celor mai mari arbori. “Terasele erau pline de plante de toate felurile, în stare să încânte vederea prin mărimea şi frumuseţea lor”, spunea Diodor.
Cercetările arheologice întreprinse recent au descoprit ruine ale marelui palat al lui Nabucodonosor, şi anume poarta principală a oraşului şi templul zeiţei Nin-Mach. De asemenea, în partea de nord-est a palatului se întrevedeau fundaţiile construcţiei care susţinea, consideră arheologii, grădinile suspendate. Cercetătorii au mai descoperit şi un coridor central, care are pe ambele laturi câte şapte camere, corespunzând în general cu descrierile lui Diodor.
În afară de poziţia ruinelor, de modul de construcţie şi de dimensiunile lor, care corespund cu ceea ce se cunoaşte din descrierile autorilor antici, mai există o probă foarte convingătoare că într-adevăr acestea sunt ruinele fostelor Grădini suspendate: arhitectul german Robert Koldewey, cunoscut drept cel care a făcut cele mai multe constatări cu privire la existenţa Babilonului, a găsit trei puţuri situate alăturat, în serie, unul central cu secţiune pătrată, între celelalte două cu secţiune ovală, care sugerează existenţa unei maşini hidraulice, care funcţiona probabil pe acelaşi principiu ca un aparat cu găleţi cu lanţuri. Acest dispozitiv putea da un flux continuu de apă.
Atunci oraş, acum deşert
Originea, trecutul şi dovezile referitoare la Grădini sunt contradictorii sau, cel puţin, incomplete. Însuşi istoricul Herodot, care a lăsat în urma sa scrieri despre Babilon din perioada domniei lui Nabucodonosor al II-lea, nu a menţionat nimic despre Grădinile suspendate. În plus, aceste construcţii nu au fost datate în niciun fel în istoria Imperiului Babilonian. Cercetătorii spun că ar putea fi găsite dovezi în adâncimile râului Eufrat, care, însă, în prezent, nu ar putea fi excavat în condiţii de siguranţă.

Pe terenul vechiului Babilon este astăzi un deşert, aproape total lipsit de vegetaţie. Terasele grădinilor au dispărut de multă vreme, iar în prezent teritoriul este pustiu. În vârful unei coline mai există un arbore secular, un “atleth”, considerat de unii nostalgici ca fiind o ultimă rămăşiţă a faimoaselor grădini.”[1]
SURSE

  1. https://adevarul.ro/cultura/istorie/...f21/index.html
  2. Foto: Internet

[/COLOR]