,, Crăisorul munților” e părăsit de toată lumea.
Ultimile imagini cu Avram Iancu în viață, în 1872, deși nu a împlinit nici măcar 50,înainte de a se stinge(Foto 1-3). A fost părăsit de toată lumea, dat afară din spitalul din Baia de Criș. Rătăcește prin satele muntenilor din Apuseni, pe unde primește de poamnă. Doarme pe unde apucă, uneori și prin păduri. Ajunge la spitalul din Baia de Criș. Ungurul de aici, administratorul, îl știe, așa că-l primește gratis. Are o tuse chinuitoare și sângerează. După ce se pune, cât de cât, pe picioare, e dat afară! Se culcă, noaptea, pe prispa unui brutar, Ioan Stupină, zis ”Lieber”, meșter în covrigi. Seara-i răcoare, e toamnă-n munți. E aflat mort, înghețat, pe 10 septembrie 1872. Asupra eroului național al românilor din Transilvania sunt găsite o năframă zdrențuită, fluierul de cireș de care nu se despărțea niciodată și o jalbă către împăratul austriac Franz Joseph I, unsă de grasime și mototolită, pe care nu o mai trimisese niciodată. Cauza decesului: o nouă hemoragie. Preotul din Vidra, Vasile Gomboșiu, notează că numele celui decedat este ”Avram Iancu, Eroul Românilor”, care a murit la 48 de ani, fiind ”june”. Omul fusese împărtășit, iar moartea, una ”firească”. (sic!) Abia acum românii din Transilvania își dau seama ce Om au pierdut, dar este prea târziu. E îngropat cu funeralii naționale pe 13 septembrie 1872, în Panteonul Moților din Țebea, lângă ”Gorunul lui Horea”. Vin 36 de preoți și doi protopopi. Sunt 4.000 de persoane, dar unii vorbesc și de 10.000. Clopotele se trag, în munți, trei zile și trei nopți, Se cântă ”Marșul lui Iancu” și ”Deșteaptă-te, române!” Crucea de piatră e donată de preotul Ioan Tisu, iar pe ea a fost inscripționat, simplu: ”AVRAM IANCU, ADV(OCAT), PREF(ECTUL) LEG(IUNILOR) ROM(ÂNE) în anul 1849-9. +1872". Necrologul său e și mai simplu: ”Viața lui în totalitatea ei va rămâne o oglindă sinceră a vieții noastre naționale”. Foto 3 - Unica imagine de la funeraliile sale, la Țebea, în septembrie 1872. Au slujit 36 de preoți, în frunte cu protopopii Mihălțanu (ortodox) din Brad și Balint (unit), din Roșia Montană
Marcaje