Ferma Baronescu

[zamfir_catalin]

https://www.facebook.com/photo.php?f...7n04zo5bn_tKhH

[Adrian Pop]

http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...aronescu/page8

[Adrian Pop]

„Lupul Dacic” şi AGRICULTURA pe VERTICALĂ


Liviu GORDEA
Publicat: 19 august 2019 - 15:32

Da mai departe:








Comenteaza | | |

„Bine ai venit în Dacia!”, mi-a spus Marian Baronescu atunci când i-am trecut pragul casei, la jumătatea lui iunie a.c. Până nu am văzut drapelul românesc cu simbolul draconului dacic arborat pe una dintre sere, nu am ştiut exact la ce se referă. S-a prins apoi mândru de brâul în care simbolul strămoşilor noştri şi chipul lui Decebal îşi dădeau întâlnire şi a început să îmi povestească despre transformarea din viaţa sa.

Respectat şi cunoscut în toată zona de sud a Olteniei, fostul şef al Serelor Işalniţa spune că de trei ani a devenit cel mai important spectator al propriei vieţi. Şi-a descoperit o latură spirituală, o conexiune cu ancestralul şi strămoşii îndepărtaţi. Provenit din neam de vrăjitori şi de rudari, ultimele verigi ale dacilor, a simţit că are datoria să nu îşi uite rădăcinile. Pentru că rădăcinile sunt, desigur, cel mai bine prinse în solul strămoşesc, îl preocupă tot ceea ce ţine de „roadele pământului”. Are trei principii în viaţă: credinţă faţă de Dumnezeu, ştiinţă de carte şi respect pentru muncă - pe care le slujeşte cu sfinţenie!

Click pe poza pentru galerie!

„Desul umple fesul, rarul umple carul...”
Proprietarul unei ferme mixte, orientate în special pe producţia de legume, deţine un hectar jumate de spaţiu protejat şi încă zece hectare în câmp deschis, care sunt exploatate eficient. Cultivă tot felul de legume, de la salată şi alte verdeţuri în perioada de iarnă, castraveţi, tomate de diferite tipuri şi timpurietăţi (cherry, roză, galbenă, neagră, lunguiaţă), până la vinete (normală, tigrată, albă), gogoşari, patru varietăţi de ardei gras, ardei kapia. Produce şi undeva între 100 şi 150 de mii de răsaduri, pe care le comercializează. Este mândru de pepenii săi cultivaţi pe verticală şi de strugurii de masă, foarte gustoşi. Interlocutorul meu consideră că în ceea ce priveşte producţia, trebuie să existe diversificare, nu poţi să te cantonezi doar pe ceea ce se vinde bine într-un anume an. „Desul umple fesul, rarul umple carul...” susţine el, folosind o expresie învăţată din bătrâni. „La ardei am 1.700 de plante pe 500 de metri pătraţi. Dar conduc pe 3-4 braţe”, se justifică specialistul, explicându-mi totodată cum reuşeşte să împletească eficienţa cu un mod de cultivare inteligent şi raţional al pământului. Îi iese atât de bine încât până şi bulgarii, renumiţi cultivatori de legume, îi cer uneori sfaturi şi chiar cumpără sămânţă de la el.
Pepene cultivat „la înălţime”
Pentru că nu deţin suprafeţe mari de teren, Marian Baronescu şi soţia sa, Florica, îşi cresc profiturile cultivând pe verticală. Şi nu vorbim doar de tomate şi ardei, pentru că această tehnologie poate fi aplicată şi la pepeni galbeni. Desigur, nu orice hibrid se pretează a fi cultivat pe verticală, pentru că fructul nu trebuie să se desprindă de plantă. Acesta preferă hibridul Kemer, adus tocmai din Turcia. „În loc de 2.500 de plante la hectar, eu cultiv în jur de 20.000 poate chiar 22.000 pe aceeaşi suprafaţă, iar plantele se dezvoltă pe verticală. Ajung la o înălţime de 2,7 metri. Pe fiecare plantă cresc cam 3-4 fructe, cu greutatea între 1 şi 2 kg. La 1.700 de plante pe 500 metri pătraţi ar trebui să recoltez 5 tone de pepene galben. Asta înseamnă că pe un hectar eu am o producţie de o sută de tone!”, se mândreşte fermierul.
Pe 15 iunie, dată la care am ajuns eu în ferma sa, o parte din fructe era deja coaptă. Asta îi conferă, desigur, un avantaj pe piaţă. Producţia pe verticală mai are un avantaj important: fructele sunt ferite de boli şi de dăunători pentru că nu prea iau contact cu solul. De 12 ani, „Lupul Dacic”, cum îi place să se prezinte gazda noastră, este şi tehnologul companiei Yuksel. Pe lângă faptul că este distribuitor de sămânţă, el le scrie tehnologia turcilor. „Toţi hibrizii lui Yuksel care au intrat în România au trecut pe aici, i-am testat şi am scris tehnologia”, îmi confirmă Marian Baronescu.

Peste un milion de euro investiţi
Originar de lângă Caracal, Marian Baronescu s-a stabilit în comuna Perişor, din judeţul Dolj, în urmă cu mai bine de 15 ani. „Am venit la Perişor să beau un pahar de vin şi m-am trezit după trei pahare cu o casă”, glumeşte el. În 2003 a cumpărat casa şi o dată cu ea 20 de ari de teren, ajungând ceea ce este astăzi şi pornind practic de la zero. În 12 ani a cheltuit peste un milion de euro. A accesat şi un proiect european în valoare de 400.000 de euro pentru dezvoltarea fermei, achiziţia de utilaje şi construirea unei săli de sortare - ambalare - etichetare, cu două boxe frigorifice şi un spaţiu pentru coacere, care urmează a fi dată în folosinţă anul acesta. „Proiectul a fost iniţial blocat la AFIR pentru că specialiştii de acolo nu înţelegeau ce înseamnă toate astea”, constata agronomul. Este în totalitate gândit de el şi, deşi a întâmpinat o mulţime de piedici, a avut perseverenţa şi ambiţia să insiste asupra implementării acestuia.
Îl încearcă parcă un uşor regret că nici unul dintre cei patru copii ai săi nu a rămas să-i fie alături să continue această activitate. Într-un fel se consideră vinovat de faptul că nu a reuşit să-i convingă cât de importantă este relaţia cu pământul. Pentru el, un mare iubitor de carte, Eminescu descrie cel mai bine această simbioză, în poezia „În zadar în colbul şcolii”, pe care mi-o recită dintr-o suflare. Una din strofe sună astfel: „Nu e carte să înveţi / Ca viaţa s'aibă preţ / Ci trăieşte, chinuieşte / Şi de toate pătimeşte / Ş'ai s'auzi cum iarba creşte”. Ne ducem în metafizică deja... Asta este esenţa, să legi teoria cu practica şi să înţelegi ce se întâmplă, îmi explică fermierul doljean.

Românii „mănâncă preţ”!
Despre faptul că foarte mulţi români preferă să consume fructe şi legume din import în loc să susţină producţia autohtonă, Marian Baronescu spune că există cel puţin trei explicaţii. „În primul rând, consumatorul român este dezinformat. Puţini sunt cei care înţeleg că suntem ceea ce mâncăm. E foarte important în viaţă să mănânci sănătos şi să stai cât mai departe de doctori. Un alt factor ar fi sărăcia. Mulţi mănâncă preţ, în sensul că se uită să cumpere ieftin, fără să ştie ce conţine şi de unde vine acel produs. O parte din vină este însă şi a noastră, a producătorilor, pentru că nu suntem asociaţi şi de aceea nu avem acces atât de uşor în hipermarketuri. Pe mine mă interesează să-mi vând marfa în marile lanţuri de magazine, dar se pare că nu prezint prea mult interes”, consideră legumicultorul.
Absolvent al Facultăţii de Agronomie din Craiova, Marian Baronescu a lucrat trei ani cu contract de cercetare în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO), fiind responsabil cu implementarea de noi tehnologii necesare integrării României în Uniunea Europeană.

Marian Baronescu: „Nu am investit în proprietăţi şi maşini. Dar am băgat 10.000 de euro în fiecare solar pe care l-am înfiinţat. Chiar am făcut un calcul în urmă cu ceva timp şi am ajuns la concluzia că în 12 ani am cheltuit peste un milion de euro cu agricultura”.


BĂLEGAR STERIL IMPORTAT DIN UNGARIA
„Mie îmi place ca solul să fie viu. Să ştiu că acolo se dezvoltă nişte microorganisme, care au nevoie de lumină, de temperatură, de aer. Nu vreau să fac din solul meu doar un suport”, afirmă inginerul agronom. Pentru el grija pentru pământ este esenţială. Consideră că face o agricultură organică, dar nu bio, căci despre termenul „bio” spune că este „o poveste frumoasă spusă pentru noi, cei din ţările estice”. Nu foloseşte erbicide, iarba este îndepărtată cu mâna, iar irigarea o face prin picurare. „Nu mă interesează să cultiv ecologic. În Occident, ăia bagă îngrăşăminte chimice cu duiumul prin pământ. Şi asta pentru că nu se observă la diagnoza foliară. Toţi care s-au apucat să cultive serios în sistem ecologic la noi acum sunt falimentari. Dar poţi în schimb să aplici îngrăşăminte organice. Eu folosesc acum gunoi de grajd steril. Bălegarul pe care mulţi îl utilizează în agricultură vine la pachet cu tot felul de mizerii. Eu cumpăr din Ungaria acest bălegar steril îmbunătăţit cu microorganisme, pentru că noi în România nici măcar asta nu am fost în stare să producem. E superconcentrat şi granulat”, afirmă Marian Baronescu.


Articol publicat în revista Ferma nr. 13/240 (ediţia 1-14 august 2019)

[Adrian Pop]

https://ziarulagricol.ro/familia-bar...FplhWSvzb4BKtQ