By Tudor Urse
Posted 21/04/2020 In Articole


0

0














Cetatea dacica din Sasciori






[COLOR=rgba(153, 51, 0, 0.3)][/COLOR]







Ca orice zona de munte, Sureanu nu inseamna doar munti, lacuri si partii de schi. Mai exista ceva, dincolo de natura, ceva care va poate fura la fel de mult privirea. Sunt lucruri pe care mana omului le-a fixat de zeci si sute de ani si care pot avea la fel de multa greutate turistica. Cetatea dacica din Sasciori, chiar daca a cazut in uitare, chiar daca un strat gros de vegetatie impiedica turistul sa ajunga cu usurinta la ea, este un loc important.
Nu mult dupa ce treceti de satele Petresti si Sebesel veti ajunge in Sasciori, comuna unei cetati dacice, aflate pe una dintre cele mai inalte culmi de langa sosea. Urcarea nu e dificila si nu dureaza, nici macar pentru turistul neechipat. Dar este inca una dintre cetatile care, gratie stranietatii lor terifiante, par sa fie de la capatul pamantului.

Din pacate, la fel o veti gasi si astazi. Dar asta nu ii scade farmecul de loc pustiu, de la „capatul lumii”, in care istoria palpita parca pe muteste. In ruinele sale, cocotate pe dealul comunei, puteti ghici o cetate in forma ovala, destul de lunga (49 m), cu o latime undeva intre 35 m si 45 m, construita in intregime din piatra. Nici zidurile nu se lasa mai prejos, fiind in ton cu toate cetatile redutabile din epoca. Vorbim de 4-5 m inaltime si alti 2 m, in grosime.
Este una dintre cel mai bine conservate cetati dacice din Romania, istorici spunand ca probabil a fost inaltata de Burebista si a durat pana la cucerirea romana fiind resedinta unui nobil dac si avand scop militar. Cetatea este pozitionata strategic la o altitudine de aproape 650 de metri avand o pozitie dominanta pe Valea Sebesului. Fortificatia avea ziduri de piatra, insa istoricii care au cercetat-o spun ca nu era foarte bine fortificata si aparata astfel incat romanii au asediat-o in ambele razboaie. In urma celui de-al doilea razboi, romanii au incendiat cetatea, care a fost distrusa in totalitate de flacari. Ceatatea dacica de la Capalna a fost cercetata amplu in perioada 1982 – 1983 descoperindu-se aici numeroase artefacte din periaoda dacica precum unelte de fier, obiecte de podoaba, ceramica sau chiar monezi romane.








[COLOR=rgba(153, 51, 0, 0.3)][/COLOR]







Cetatea Dacica de la Capalna (sec. I i. Hr. – II d. Hr.) a fost edificata pe „Dealul Cetatii” care se inalta in stanga raului Sebes (Valea Frumoasei), legat fiind de restul inaltimilor de o sa ingusta si marginit de doua paraie (Valea Gargalaului si Paraul Rapii).

Saua de legatura a fost barata de daci cu santuri si valuri de pamant prevazute cu palisade. Partea superioara a mamelonului, amenajata in terase, este aparata de un turn – locuinta prins in zidul de incinta.
Turnul – locuinta se afla in dreptul zonei de acces in sit, pe o platforma taiata in stanca. Are plan patrat (latura de 9,5 metri si grosimea zidului de 1,73 m) si intrarea pe latura de est (larga de 1,26 m).
Zidul de incinta, inegal ca grosime (de la 1,5 m la 2,5 m) se pastreaza acum pe cea mai mare parte din lungimea sa doar cu un singur parament (cel exterior). Perimetrul cetatii (zidul si turnul – locuinta) masoara 280 de metri.

Intrarea in cetate se facea prin turnul de pe latura de S. Pe latura de N-E se afla o intrare secundara marginita de doua ziduri. In interioriul cetatii se ridicau mai multe constructii: pe cea mai inalta terasa un turn de veghe din lemn, o constructie cu peretii de lemn si baza din piatra langa turnul – locuinta, o scara cu baza de piatra, un canal si mai multe adaposturi de lemn.
„Zona protejata Capalna” are o suprafata de 490 ha (din care situl Capalna – 55 ha) si se situeaza in sud-vestul teritoriului administrativ al comunei Sasciori, la circa 2 kilometri de vatra satului Capalna. Calea de acces este DN 67 C Transalpina, care leaga orasele Sebes (Alba) si Novaci (Gorj).
Situl are un singur acces, prin saua care leaga Dealul Cetatii de Dealul Staunilor. Accesul pe platoul pe care este amplasata Cetatea Dacica Capalna se poate face pornind de la sosea pe o poteca de cca. 2,3 kilometri, partial circulata cu mijloace auto 4 x 4.

Institutul National al Patrimoniului din cadrul Ministerului Culturii a lansat recent o licitatie pe SEAP privind servicii de proiectare pentru elaborare: studii si investigatii, D.A.L.I., P.T.E., D.E., D.T.A.C. si asistenta tehnica pentru lucrari de restaurare, consolidare si punere in valoare a monumentului istoric „Cetatea dacica de la Capalna”, sat Capalna, comuna Sasciori, jud. Alba, cod LMI AB-I-s-A-00020. Licitatia a fost insa ANULATA din cauza lipsei de ofertanti.