Pestera Movile din Dobrogea

[obi]

O pestera din Romania este considerata singurul loc care ar continua sa existe in cazul unui atac nuclear. NASA a studiat-o


Pamantul are putine locuri ferite de un eventual atac nuclear, iar unul dintre ele se afla in Romania. Vorbim despre pestera Movile din Dobrogea, complet izolata de exterior.

Descoperita de un geolog roman, pestera Movile din Dobrogea a ajuns sa fie studiata si de cercetatorii NASA. Ei sunt cei care au stabilit ca pestera ar fi un loc de pe glob care ar scapa neatins in cazul in care viata de pe Pamant ar inceta sa existe. Are insa un defect major: mediul este toxic pentru oameni.

O lume subterana, ostila oamenilor, animalelor sau plantelor de la suprafata se ascunde la 30 de metri in adancurile pamantului, intr-o zona imprejmuita de movile la iesire din Mangalia. Cristian Lascu a dat peste pestera Movile din intamplare, cand in zona se faceau sapaturi pentru constructia unei termocentrale.

De cand a fost descoperita, in anul 1986, pestera Movile a fost studiata in amanunt de cercetatori romani, straini, chiar si de la NASA au venit aici. Dupa ce lucrarile s-au terminat, a fost acoperita cu o placa de beton si peste tot sunt semne de avertizare pentru ca inauntru este mediu toxic. “Marte subpamantean”, asa au denumit specialistii de la NASA ecosistemul care s-a format in Pestera Movile. Mediul este unul sulfuros, toxic pentru om.

Pestera se intinde pe o lungime de 300 de metri, are galerii joase de 1-2 metri, iar inauntru au fost descoperite peste 200 de specii adaptate sa traiasca la un mediu fara oxigen, intr-un ecosistem vechi de 200- 300 de milioane de ani. Este singurul loc descoperit pana acum pe Pamant care ar continua sa existe in cazul unei calamitati sau al unui atac nuclear.
https://stirileprotv.ro/stiri/stiril...studiat-o.html

[obi]

Clasificare
Clasa A

Pestera (de la) Movie a fost descoperita in 1986 si reprezinta una din cele mai importante pesteri din Romania. Pestera s-a remarcat prin ecosistemul unic in lume ce s-a descoperit aici, atragand atentia pana si in randul cercetatorilor NASA (acestia comparand in anii '90 mediul subteran din Movile cu cel de pe Marte) .

Pana in 1990, cand s-a inceput explorarea pesterii cei 12000 de metrii patrati au fost complet izolati de schimbarile mediului exterior.

Ecosistemul se presupune ca ar fi fost separat de mediul exterior pentru aproximtiv 5.5 milioane de ani, chemosinteza fiind procesul care sta la baza functionarii sistemului.


Lucrarile de cercetare (biospeologica, gelogica si explorative) au fost condus de Cristian Lascu, Stefan Sarbu si Radu Popa (membri GESS). La inceputul anilor '90 se descopera 35 specii complet noi biospeologiei. Pe suprafaţa apei sulfuroase din peşteră s-a observat prezenţa unui strat de câţiva milimetri grosime de substanţă albă, cremoasă. S-a constatat că era vorba despre o substanţă organică nutritivă, în care se aflau numeroase organisme, îndeosebi melci mici şi viermi. Speciile descoperite in aceasta pestera sunt majoritatea artropode, apartinand claselor Arachnida, Crustacea, Myriapoda si Insecta. Iar dintre speciile acvatice exemplarele apartin claselor Phyla Plathelmintes (viermi plati), Nematoda (viermi inelati), Rotifera, Annelida (viermi segmentati).



Aceasta pestera este populata de lipitori rapitore care isi iau substantele nutritive de la cele cateva specii apartinand clasei Nematoda (viermi inelati) si Annelida (viermi segmentati), care, in schimb, depind de organismele chimiosintetizante.De asemenea s-au descoperit specii noi de pradatori cum ar fi doi pseudoscorpioni, un miriapod, patru paienjeni, si un scorpion de apa, lipitoarea care traieste de pe urma viermilor si un centipod de aproape 5 centimetri lungime.( s-a descoperit un paianjen a carui singura ruda apropiata se gaseste in Insulele Canare)Pestera Movile, unul dintre cele mai neobisnuite ecosisteme, este populata cu nevertebrate care au adaptari datorate vietii subterane cum ar fi:

• au corpul depigmentat
• regresia sau absenta totala a simtului vazului
• se hranesc cu bacterii si ciuperci care obtin energia din izvoarele calde sulfuroase de sub pestera.

Din punct de vedere geologic pestera este asezata in Platforma Moesica si dateaza din Cuaternar.
Avand o lungime totala de 300 de metri este considerata relativ mica, avand pasaje inguste ce alcatuiesc un labirint de galerii joase, de 1-2 metri, cu profil rotunjit, sapate in calcare oolitice si lumaselice sarmatiene.

Mediul din subteran este foarte bogat in hydrogen sulfurat (8-12 mg/l) , nivelul oxigenului este destul de redus (max. 10%), nivelul dioxidului de carbon este ridicat (2-3.5%) in timp ce nivelul metanului este destul de ridicat (1-2%). Apa din pestera are o compozitie chimica diferita fata de fantanile din apropiere, iar in sedimentele din pestera nu s-au gasit izotopii radioactivi comuni in solul Romaniei dupa accidentul de la Cernobal din 1986.

Intrarea in pestera se face printr-un put sapat artificial urmat de aproximativ 200m de galerii uscate labirintice , cu un profil rotunjit (inatimea intre 1-2m) si inundate (sifoanele fiind reprezentate de 3 clopote de aer relatv mici).

Pestera este inchisa cu o poata de beton, accesul fiind posibil doar cercetatorilor.Scurt Istoric al descoperii acestui tezaur biospeologicIn1986, Nicolae Ceausescu ordona inceprea investigatiilor geologice in zona 2 Mai - Vama Veche in vederea construirii unei termocentrale uriase. Se zice ca dictatorul ar fi indicat locul chiar din elicopter.

Locul indicat era o zona carstica dominata de movile (localnicii numeau movile , ridicatourile de pamant). „Am forat un put ca sa gasesc pestera.
Am avut putin noroc, pentru ca am nimerit chiar in galerie, la 20 de metri adincime. Am vazut pe peretii incaperii misunind paianjeni, scorpioni, miriapozi si alte vietuitoare.
Biologii de la Institutul de Speologie au determinat fauna, au zis ca sint nemaiintilnite in lume: o specie noua de paianjen, singurul scorpion de apa dulce cunoscut, nu stiu ce lipitoare-minune si prima lipitoare cavernicola din lume”, isi aminteste Cristian Lascu, reputat geolog si redactor-sef la revista „National Geographic Romania“.

Proiectul de constructie a termocentralei a fost abandona, din fericire.In 1996 , pestera este luata in vizorul NASA care impreuna cu cercetatorii romani lucreaza la pestera, interresul fiind maxim , asemanarea cu fosele vulcanice de pe MArte fiind evidenta.
Odata lucrarile terminate cercetatorii romani au fost "furati" de NASA :-)Potentialul stiintific al pesterii nu este epuizat. nimic semnificativ nu se mai petrece la Movile, inclusiv pentru ca putinii bani alocati cercetarii nu sint directionati catre prioritati reale.
Laboratorul in care au lucrat cercetatorii romani este in pericol de a fi evacuat din cauza datoriilor fata de stat - Cristian Lascu

[obi]

[obi]