Sfatul Bătrânilor - 20 - Petre SavescuPostat în original de Barbu Alina
Pentru Sfatul Bătrânilor:
Nu mă consider un “bătrân” deşi, în amorul propriu aş fi încântat să pot da eu sfaturi şi bucuros să ştiu că acestea încep să prindă ecou în rândurile tinerilor.
Pentru minunaţii tineri români aş avea totuşi nişte sfaturi izvorâte din umila mea experienţă. Pe toate acestea încerc să le sintetizez într-un număr cât mai mic pentru a evita disconfortul şi monotonia:
- mai înainte de toate să acorde o mare importanţă respectului: respectul pentru credinţa strămoşească, respectul pentru oamenii cu care intră în contact, respectul pentru realizările acestora, respectul pentru natura înconjurătoare, respectul pentru trecutul, prezentul şi viitorul unei ţări în care trăiesc, respectul pentru legile şi principiile care guvernează sistemele, respectul de Sine, respectul cuvenit Valorii (aici ar trebui ţinut cont şi de faptul că numai o Valoare poate recunoaşte altă Valoare), respectul pentru lucrul “bine făcut” …
- să nu se mintă pe ei însuşi, să înveţe să se cunoască pe ei însuşi, să ştie la ce nivel de cunoaştere se află – căutând continuu să-l îmbunătăţească – să înveţe ce însemnă limitele cunoaşterii şi cum pot fi ele depăşite, să înveţe că “toate ni sunt pemise, dar nu toate-s de folos”(cum bine scria Sf Apostol Pavel candva, la început);
- cinstea, demnitatea, cumpătarea, echilibrul, bunul simţ să le fie caracteristicile cu care să convieţuiască pe tot parcursul existenţei lor;
- să cunoască şi să respecte cele 10 Porunci Divine – esenţa echilibrului lumilor trecute, prezente şi viitoare;
- să înveţe buna orânduială în toate;
- să analizeze cu mare atenţie toate proverbele, zicătorile, obiceiurile populare româneşti (şi nu numai) pentru că izvorul şi legănul cunoaşterii, sursa tuturor adevărurilor se află în înţelepciunea populară (să nu uite niciodată asta, e important);
- să nu supere pe nimeni, să nu deranjeze pe nimeni (iar dacă lucrul acesta aceasta nu poate fi evitat totuşi, trebuie s-o facă frumos, cu stil, eleganţă, diplomaţie, cu argumente şi la nivelul înţelegerii interlocutorului);
- să „pună suflet” în tot ceea ce fac sau gândesc;
- să separe foarte bine lucrurile şi să le trateze ca atare: munca-muncă, distracţia-distracţie, somnul-somn, activitatea x-activitatea x...
- să manifeste multă empatie în analiza persoanelor cu care relaţionează;
- să înveţe să-şi stăpânească viciile;
- să aibă credinţă în Dumnezeu (dacă stau şi mă gândesc toate acestea definite mai sus sunt înglobate în aceasta iar celelalte sunt generate de ea...Cuvântul, Bunul Simţ, Altruismul, Empatia, Respectul, Recunoştiinţa, Mulţumirea, Echilibrul, Raţiunea de a fi, Puterea şi Modestia...);
- pentru a fi competitivi astăzi trebuie să ştie că e „musai” să înveţe cel puţin câteva limbaje (aceasta e o limită minimă a Bunului Simţ - dacă eşti profesionist sau te consideri astfel): un limbaj profesional, un limbaj de programare (pentru că utilizatori sunt marea majoritate), 2-3 limbi străine de circulaţie internaţională (la nivel peste mediu, chiar fluent pentru că nu eşti doar turist, poate lucrezi şi în străinătate... şi atunci ...suporţi consecinţele „gimnasticii înlocuitoare”);
- să înveţe că „Foarte Bine-le” poate fi uneori cel mai mare duşman al „Excelent-ului”;
- să înveţe permanent cum să elimine răul din propria persoană, să nu caute vinovaţi în jur pentru ceea ce i se întâmplă;
- să fie atent ceea ce vorbeşte, când vorbeşte sau când tace pentru că poate produce mari probleme, supărări, dezamăgiri...;
- să nu judece pe alţii „pentru a nu fi judecat”. Oamenii trebuie să se elibereze de orice fel de judecată. Asta deoarece sufletul pe care îl judecaţi se poate afla în plin proces de învăţare a unei lecţii şi poate fi o lecţie de viaţă important;
Oamenii sunt doar oameni şi ei sunt supuşi greşelilor şi tocmai de aceasta nu se dă dreptul nimănui să judece pe altul numai pe baza unor informaţii sau a unor presupuneri neacoperite de argumente sau dovezi...cei judecaţi pe nedrept pot traversa cumplite stări de debusolare sau chiar mai mult...(în plus, s-a trecut demult peste perioada Inchiziţiei când oamenii erau condamnaţi pe baza unor bârfe sau presupuneri);
- Atenţie cu cine vă însoţiţi şi în ce case intraţi – pentru că s-ar putea să apară unele probleme grave (nedefinite bine ca moment de timp şi/sau spaţiu) şi să fiţi judecaţi greşit (şi asta numai din dorinţa personală de a nu face discriminări) şi să traversaţi perioade foarte grele de supărare....Dacă totuşi astfel de întâmplări s-au produs încercaţi să nu mai repetaţi astfel de erori. Lăsaţi-i doar în plata Domnului şi observaţi atent „blocajele” pentru a vedea cine este vinovatul...
- Să aveţi mereu conştiinţa lucrului bine făcut, să rămâneţi Oamenii unui singur Cuvânt, să nu vă transformaţi în fiinţe ridicole;
- Gândurile sunt germenii creaţiei voastre care generează flori sau buruieni. Dacă întâlniţi pe cineva care încearcă să îl înjosească pe altul amintind de vorbele sau faptele sale trecute, condimentându-le apoi cu propriile idei şi judecăţi, vă scriu, îndepărtaţi-vă de acolo. Dacă aceste fapte ale respectivului vă pot aduce lezarea sau destrâmarea liniştii sufletului, încercaţi o despărţire amiabilă de acesta – pentru a nu mai fi deranjat şi pentru a nu deranja. Timpul omenesc va fi cel care va soluţiona aceasta;
- Reconsideraţi Calea Luminii, Iertării, Bunătăţii şi a Toleranţei. Acestea aduc omului pacea-n suflet;
- Fixaţi-vă obiective, „target”-uri, orizonturi – pe termen scurt, mediu şi lung şi luptaţi să le atingeţi; orice obiectiv atins poate fi un bun punct de plecare pentru următorul...
- Abordaţi o mentalitate de înviingător, credeţi în puterile voastre, menţineţi-vă credinţa şi nu renunţaţi niciodată la luptă şi la speranţă – cu cât bătăliile sunt mai grele – cu atât şi satisfacţia învingătorului va fi mai mare;
- Nu uitaţi să fiţi copii şi să copilăriţi, nu uitaţi ceea ce înseamnă inocenţa copilăriei, nu uitaţi sistemele deschise în care sunt implicaţi copiii, nu uitaţi că ei pot fi oglinda unor părinţi dar şi mult căutata soluţie pentru unele probleme ale adulţilor;
- Nu uitaţi că răutatea, invidia, bârfa, neiertarea, nasurile „turtite de vizoare sau ocheane” sunt apanajul unor fiinţe mai puţin evoluate – cu care convieţuim. Ar fi bine dacă am putea reuşi să găsim nişte programe de îndreptare pentru aceştia...
- Nu uitaţi să salutaţi chiar înainte de a fi salutat, să respectaţi chiar înainte de a fi respectat, dacă salutaţi şi mai ales dacă respectaţi pe toţi cei care-i întâlniţi atunci când urcaţi pe scara vieţii, veţi fi cu siguranţă salutaţi şi respectaţi atunci când veţi intra în coborâre...cei care nu vă răspund, n-au meritat, dar salutaţi-i pentru liniştea Dumneavoastră interioară;
- Atenţie la dragoste , iubire şi urmările ei...Balzac spunea cândva că „doar fiinţe superioare sunt capabile să iubească cu adevărat, celelalte iau NEVOIA drept SENTIMENT”;
- Să înveţe să respecte munca fiecărui om şi să nu uite să recunoască meritele fiecărui creator, chiar şi pe forum am vazut chiar pagini întregi scanate şi niciun autor citat – niciodată să nu faceţi aşa ceva...
Ar fi foarte multe de scris, dar mă opresc cu sinteza sfaturilor mele aici...
Cu drag,
Conf. Univ. Dr. Ing. Petre Săvescu
Da, de Petrica m-am ocupat de cand era student....Acum gandeste bine !!!!
Răspunde cu citat
Marcaje