herculane

[Adrian Pop]

https://expressdebanat.ro/zona-cadit...-din-statiune/

[Adrian Pop]

https://expressdebanat.ro/statul-nu-...ile-herculane/

[Adrian Pop]

Statul nu e un bun administrator pentru bijuteriile arhitectonice din Băile Herculane!

De Dani Stanciu în 13 ianuarie 2020, ora 6:36 PM




Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, toarnă asfalt, dar unitățile de cazare și cazinoul le-ar lăsa mai degrabă în grija oamenilor de afaceri serioși!
Perla turismului cărășean a început să strălucească din nou pe alocuri datorită unor investiții private de ordinul milioanelor de euro, dar destule alte clădiri de patrimoniu îi știrbesc imaginea din cauza paraginii în care se află. Aceste imobile au un statut special sau cel puțin ar fi trebuit să aibă. Unele au ajuns adevărate ruine după ce s-au aflat în proprietatea unor investitori de carton, speculanți imobiliari, bănci și chiar interlopi. Scoase la vânzare, statul român are prima opțiune. Mai întâi prin Ministerul Culturii, apoi prin Direcția de Cultură de la nivelul județului și Consiliul Județean, iar în ultimă fază prin Primăria Băile Herculane. Niciuna dintre aceste insituții nu-și exercită însă dreptul de preemțiune. Silviu Hurduzeu, șeful administrației publice județene, a explicat pentru expressdebanat.ro și motivele pentru care a spus pas unor astfel de oportunități. „Consiliulul Județean achiziționează astfel de imobile. Sigur că este nevoie de lucrări de reabilitare. E adevărat, Consiliul Județean, față de un investitor privat, are posibilitatea mai mare de a accesa fonduri. Uitați-vă însă ce pățim cu tot ce avem în administare. Am construit un bac pe care a trebuit să-l dăm unui operator. Din punctul meu de vedere, statul nu este un bun administrator, intervin tot felul de aspecte când administrezi așa ceva încât nu-l poți face rentabil. După achiziție și renovare ce faci cu acea clădire? Nu cred că vedeți Consiliul Județean administrator de hotel în Herculane sau de cazino”, a spus Hurduzeu.
Cazinoul din centrul istoric al stațiunii de pe Cerna a fost doar unul dintre obiectivele de patrimoniu scoase la vânzare. De fapt, o jumătate din clădire. Situația ar fi fost complicată, mai ales că DIICOT-ul are un dosar în lucru privind mai multe achiziții și tranzacții cu clădiri și terenuri în zona istorică din Băile Herculane. „De cazino îmi aduc aminte, era vorba doar de vânzarea a jumătate din el. Vă dați seama în ce litigii am fi intrat, cine ne garanta nouă că vom putea cumpara cealaltă jumătate la un preț cât de cât normal? Rămâneam blocați cu jumătate din cazino, intram intr-o logică pe care nu o mai puteam conduce. Astfel de investiții sunt mult mai bune și mult mai trainice dacă vin din partea unui investitor privat serios, pentru că am avut și investitori privați neserioși, de aia Herculane arată cum arată. Din fericire, am avut și investitori serioși, ați văzut că sunt și hoteluri renovate, au apărut și hoteluri mai mici”, a explicat șeful administrației județene.
Preluarea acestor clădiri de către Primăria Băile Herculane în contul datoriilor pe care unii dintre proprietari le au către bugetul de stat poate fi luată în calcul, dar e posibil ca asta să însemene, de fapt, preluarea unor probleme. E important dacă se poate trece și la etapele următore. Reabilitare, modernizare și punere în circuit, în valoare. „Ținând cont de potențialul turistic al județului, am considerat că principalele resurse financiare ale Consiliului Județean să meargă în rețeaua de drumuri. Întâmplarea face ca Băile Herculane să fie pe un drum european, dar pentru a ajunge în celelalte locuri frumoase ai nevoie de drumuri. Așa cum am făcut pe un drum pe care nu cred că s-a intervenit de foarte mulți ani, cel care duce la Peștera Comarnic. Mare parte din resursele financiare merg în rețeaua de drumuri, tocmai pentru a pune în valoare potențialul turistic. Între a face drumuri și a prelua clădiri de patrimoniu din stațiunea Băile Herculane aleg să pun la punct infrastructura. Dacă aceste probleme persistă, cele de la Herculane și nu se găsesc rezolvare, putem discuta într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat de investiții ale Consiliului Județean în acea zonă, dar atunci când putem avea la dispoziție o rețea de drumuri cât de cât normală, pentru că, nu numai că pierdem turiști, dar pierdem și investitori!”, a mai spus Silviu Hurduzeu.

[Adrian Pop]

https://expressdebanat.ro/romania-va...500-de-pagini/

[Adrian Pop]

România, văzută prin ochii unui profesor coreean. Judeţul Caraş-Severin, prezentat în ghidul său turistic de 500 de pagini

De Alina Damian în 13 ianuarie 2018, ora 7:14 PM


România frumoasă şi atracţiile judeţului Caraş-Severin au reprezentat teme pentru un ghid turistic de 500 de pagini care va apărea în Coreea de Sud. Autorul este Jeong O Park, un profesor universitar din Coreea de Sud, şeful departamentului de studii româneşti de la Hankuk Uneversitz of Foreign Studies din Seul.
Profesorul se află în aceste zile în Banat, iar Caraşul se află printre locurile pe care le vizitează pentru a-şi întregi documentarea. Ceea ce l-a fascinat aici este povestea lui Ion de la Anina, primul european. „Am fost la Anina, la Reşiţa, la Ocna de Fier, unde m-am întâlnit cu primarii de acolo, care m-au ajutat foarte mult în documentarea materialelor pentru ghid. M-a impresionat cel mai mult faptul că primul european, Ion, a fost descoperit într-o peşteră din Munţii Aninei. Specialişti din toată lumea au cercetat şi au tras concluzia că osemintele sunt cele mai vechi din Europa. Practic istoria Europei începe de la Ion de la Anina. Apoi am scris despre mina de la Anina, care are adâncimea cea mai mare din Europa. Mi-a plăcut foarte mult apa de aur de la Ocna de Fier, unică în lume. Nu am omis să scriu nici despre Băile Herculane”, a declarat prof. dr. Jeong O Park.
Nu doar atracţiile Caraşului au fost prezentate în ghid. Profesorul a selectat cele mai interesante locuri din România, care l-au impresionat şi vrea să-i determine şi pe coreenii care îi citesc cartea să vină şi să le viziteze. „Două săptămâni a durat documentarea doar în ceea ce priveşte Casa Poporului. Apoi am alocat o mare parte celor 12 oraşe mai importante din România, printre care şi Timişoara. Am scris despre frumuseţile naturii din România, despre Munţii Carpaţi, Transfăgărăşanul, Transalpina. Mi-a plăcut hotelul de gheaţă de la Bîlea Lac. Am mai scris apoi despre Parcul Naţional Retezat, despre Delta Dunării, despre Techirghiol, staţiunea Sovata. Am ales trei saline din România, care m-au impresionat cel mai mult: Prahova, Praid şi Turda”, a precizat prof. dr. Jeong O Park..
„România, scuze că am avut prejudecăţi până acum”
Mai presus de atracţii turistice şi de prezentarea României într-o lumină frumoasă, profesorul şi-a propus să schimbe percepţia asiaticilor despre ţara noastră, să înlăture stereotipurile şi prejudecăţile. Tocmai de aceea titlul provizoriu al cărţii este „Grădina Maicii Domnului, lăudată de Papă – România”, iar titlul primului volum: „România, scuze că am avut prejudecăţi până acum”. Profesorul nu are însă doar cuvinte de laudă la adresa României. Deşi ca frumuseţe şi ca echilibru al formelor de relief o plasează pe locul al doilea după Franţa, acesta recunoaşte că ţara noastră are şi multe de îmbunătăţit până să fie şi din punct de vedere economic la nivelul marilor puteri ale Europei. „Ceea ce lipseşte României pentru a fi o ţară dezvoltată a Europei este infrastructura, restul lucrurilor s-ar rezolva de la sine”, este de părere profesorul.
„Nu simţeam nici schimbarea anotimpurilor, atât de aprofundat în studiu eram”
Povestea de viaţă a profesorului Jeong O Park este una în care ambiţia şi determinarea sunt cuvintele de ordine, pentru că aşa cum el însuşi a recunoscut, nu e uşor, asiatic fiind, să înveţi limba română la nivel academic. Acesta a urmat facultatea la Bucureşti, însă acomodarea nu a fost deloc uşoară. Era o lume complet diferită aici, alte obiceiuri culinare. „În acea perioadă nu aveam nicio informaţie despre România. Auzisem doar de Nadia Comăneci. Într-o zi un fost coleg de liceu, care studia limba rusă se plângea de dificultăţile acestei limbi şi am auzit că limba poloneză e şi mai dificilă decât rusa, cu foarte multe probleme gramaticale. Atunci a fost momentul în care am ales-o pe Nadia Comăneci, adică să studiez limba română. Cultura românească şi cea coreeană sunt foarte diferite şi cel mai mult la început m-am chinuit cu mâncarea, dar spre fericirea mea, am întâlnit în România oameni foarte deschişi, cu adevărat primitori, cu inimă caldă şi cu ajutorul lor am reuşit să îmi termin studiile în România. Apoi am întâmpinat dificultăţi în ceea ce priveşte învăţarea limbii care nu este deloc uşoară pentru un asiatic”, a declarat prof. dr. Jeong O Park.
După cinci ani de România s-a întors în Coreea, unde a continuat să aprofundeze limba, pentru a reuşi să o vorbească la nivel academic. „Stăteam în biroul meu până la miezul nopţii, chiar până dimineaţa. Nu simţeam nici schimbarea anotimpurilor timp de trei ani, atât de aprofundat în studiu eram”, îşi aminteşte profesorul.
Film documentar despre România, transmis în Coreea de Sud
Pe lângă faptul că a scris o carte despre România, de la Jeong O Park a primit ideea realizării unui fim documentar despre România de către o televiziune coreeană. „Am vorbit cu directorul televiziunii, i-am dat cele 500 de pagini, care l-au ajutat foarte mult şi apoi el a tras concluzia că vrea să filmeze. Apoi trei producători au venit în România, au stat timp de trei luni, au călătorit în toată ţara şi în urmă cu trei zile, directorul televiziunii m-a sunat şi m-a rugat să văd materialul ca să corectez anumite greşeli. Chiar sunt foarte curios cum a ieşit”, spune profesorul.
Românii, familişti, coreenii… nu prea
Ceea ce profesorul apreciază cel mai mult la români este faptul că sunt familişti, calitate care lipseşte coreenilor, din cauza faptului că munca îi solicită prea mult. În ceea ce priveşte asemănările şi deosebirile între cele două popoare, în concepţia profesorului, coreenii sunt pe repede înainte, faţă de români, care sunt mai lenţi şi mai răbdători.
„Ambele popoare sunt îndreptate spre artă, spre muzică. Un aspect care îmi place la români este că sunt familişti, spre deosebire de coreeni. Şi în Coreea a fost dezvoltat «cultul familiei», dar a dispărut, asta din cauză că bărbaţii petrec mult timp la serviciu şi nu au timp să se îngrijească de familie. Aş dori personal ca această cultură să fie recuperată, la fel ca în România. O altă deosebire este că românii sunt mai răbdători şi mai lenţi, faţă de coreeni care sunt pe repede înainte”, a încheiat profesorul.