Filatelia este actiunea de a coletiona si a studia mărci postale.
Filatelia poate fi definită ca studiul şi colecţionarea produselor filatelice, în special a timbrelor. Dar filatelia înseamnă mai mult decât o simplă preocupare pentru frumos. Provocare, informaţie, prietenie şi amuzament sunt doar câteva din caracteristicile unuia dintre cele mai populare hobby-uri din lume, filatelia. De peste 150 de ani, colecţionarea timbrelor este una din preocupările familiilor regale, vedetelor de film, celebrităţilor din lumea sportului şi a altor persoane din viaţa publică. Filatelia este un hobby foarte personal, iar popularitatea sa este determinată de faptul că este flexibil faţă de necesităţile colecţionarului.
CE ESTE TIMBRUL?
Înainte de apariţia mărcii poştale, costurile livrării scrisorilor erau achitate de destinatar. Realizarea primelor mărci poştale a revoluţionat serviciile poştale deoarece funcţia de bază a timbrelor o reprezintă plata în avans a unui serviciu poştal. De-a lungul timpului, această funcţie s-a diversificat, dar se bazează pe acelaşi principiu.
Mărcile poştale îndeplinesc trei roluri principale: chitanţă cu o anumită valoare pentru o plată în avans a unui serviciu poştal, mijloc de celebrare şi promovare a patrimoniului naţional şi piesă de colecţie. Dar mai presus de orice, marca poştală este un veritabil ambasador al istoriei, culturii şi civilizaţiei umane, deoarece, forma şi funcţia sa îi conferă libertate de mişcare şi posibilitatea de a transmite informaţii în toate colţurile lumii.
Timbrul capătă valoare în ochii privitorului fiind totodată o plăcere pentru ochi, prin frumuseţea desenului, a culorii şi a tehnicii de tipărire dar şi un studiu al istoriei, culturii şi civilizaţiei întregii lumi, deoarece îţi poate dezvălui detalii despre evenimente, persoane şi locuri, dar mai ales drumul parcurs de un plic până la destinaţie.
CARE ESTE PRIMA EMISIUNE DE MĂRCI POŞTALE ROMÂNEŞTI?
Primul timbru din lume a apărut în Marea Britanie şi s-a numit Penny Black.
Optsprezece ani mai târziu, la 15 iulie 1858 a apărut prima emisiune de mărci poştale româneşti intitulată Cap de bour. Acest speciment a fost vandut cu 26 000 de €
Emisiunea a fost tipărită în Moldova şi reproduce semnul heraldic de pe stema statului. Prima emisiune de mărci poştale din spaţiul românesc este formată din patru valori: 27, 54, 81 şi 108 parale.
Colecţionarea mărcilor poştale a avut un puternic impact in ţara noastră. Acest hobby european a ajuns în spaţiul românesc în jurul anului 1865, în perioada de domnie a lui Alexandru Ioan Cuza.
În acea perioadă, colecţionarii individuali sau comercianţii de tutun vindeau primele noastre mărci poştale: Cap de Bour, Principatele Unite sau Cuza.
Nevoia de comunicare între colecţionarii de timbre a dus la organizarea lor în diverse societăţi şi cluburi filatelice, acestea având o activitate intensă, în special la începutul sec. XX.
Astăzi, timbrul reprezintă, alături de drapel, imn, stemă şi monedă unul dintre simbolurile noastre naţionale.
Ştiaţi că… Primele timbre poştale de pe teritoriul ţării noastre au fost introduse în Moldova?
Aceste timbre poştale au fost imprimate cu un cap de bour, vechea stemă a Moldovei, fiind considerate şi astăzi, unele din cele mai valoroase mărci poştale din lume.
Mărcile cap de bour, au fost, de asemenea primele mărci poștale gumate din sud-estul Europei. Hârtia folosită la fabricarea lor era specială, de proveniență străină, având grosimea, structura și culoarea diferită. Ca adeziv pentru gumare a fost folosită gumă arabică de culoare galben-brun care era aplicată manual în straturi inegale și neuniforme.
Timbrul poştal reproducea într-un cerc capul de bour, semn heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poștală, o stea în cinci colțuri, legenda «porto scrisori» scrisă cu litere chirilice și valoarea nominală a timbrului, amplasată în interiorul buclei de formă eliptică a goarnei poștale.
Cercul avea dimensiunile de 19,5 mm la valorile de 27 și 54 de parale, 19,75 mm la valoarea de 81 parale și 20,25 mm la valoarea de 108 parale.
Mărcile poștale „Cap de bour” au fost nedantelate și au avut putere de circulație numai în Moldova.
După unirea Principatelor Române sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, a fost emis un timbru poștal unitar, denumit „Principatele Unite“, cu trei valori, în care se regăseau stemele reunite ale celor două țări, bourul și vulturul.
Cele mai importante drumuri de poșta din acea perioadă erau în Moldova: Iași – Bârlad – Galați, Iași – Hârlău – Cernăuți și în Țara Românească: București – Târgoviște, București – Pitești – Craiova, București – Silistra sau Giurgiu. În Transilvania s-au dezvoltat drumurile pe lângă centrele comerciale și meșteșugărești din Brașov, Sibiu și Bistrița.
Marcaje