Marea Doamna Lia Lungu

[Adrian Pop]

MAREA DOAMNA LIA LUNGU

[latan.elena]

Lia Lungu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Jump to navigationJump to search

Tonulacestui articol sau al acestei secțiuni este nepotrivit pentru o enciclopedie. Puteți contribui la îmbunătățirea lui sau sugera modificările necesare în pagina de discuție.

[[wiki]]

Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării.

Lia Lungu, circa 2009

Lia Lungu (n. 3 august 1953) este o interpretă de folclor tradițional, ale cărei performanțe sunt recunoscute pe plan internațional.Sacrul, din milenara cultură țărănească, l-a transformat în crez artistic, prin exprimarea tradițiilor românești la nivelul scenei, intr-un spectacol de rituale.
Artist profesionist, a fost solistă vocală a Ansamblului Profesionist Banatul din Timișoara și cantareată in corul Operei Naționale din Timișoara. Pe lângă cariera artistică, din țară și din străinătate, Lia Lungu este si ziaristă a presei româno-americane.
S-a implicat în acțiuni umanitare, în țară și în America, prin concerte donate copiilor orfani sau celor cu afectiuni de leucemie, precum și nenumărate concerte în beneficiul comunității româno-americane pentru conservarea sau construirea lăcașurilor de cult ortodox pe teritoriul Americii.
A primit premii naționale și internaționale.

Cuprins

• 1Biografie
• 2Discografie
  
  • 2.1Albume
  • 2.2Turnee
  
  
  
• 3Spectacole
• 4Referințe
• 5Legături externe
  
  • 5.1Interviuri

Biografie[modificare | modificare sursă]

Lia Marcela Lungu, fiica lui Nicolae Lungu și a Dorinei, și-a petrecut copilăria în Banat, la Domașnea, Caraș-Severin zona de proveniență a tatălui său.
În “Interviu neconvențional cu Lia Lungu” din 2009, mediat de jurnalistul australian George Roca, vorbete despre lumea mirifica a satului banatean.[1]
Studiile liceale și tehnice le-a făcut după cum urmează: Liceul 2 Pedagogic din Caransebeș, Școala de Artă din Timișoara, Facultatea de Jurnalism și Relații Publice Universitatea Spiru Haret din București. Prin concurs, devine solistă vocală la ansamblul profesionist de cântece și dansuri Timișoara. În anul 1975, se căsătorește cu inginerul Tantu Ioan, de care divorțează în anul 1997. Pentru scurt timp, a fost solistă vocală la “Doina Banatului” din Caransebeș.
La data de 16 aprilie 1982, naște pe fiul său, Tudor. În urma unui concurs artistic devine cântăreață în corul Operei Române Timișoara. În decembrie 1989, participă la Revoluția de la Timișoara și cântă în balconul operei.[2]
După Revoluție pleacă în turneu în America și Canada, hotărând să rămână în Statele Unite. În 1992, înființează "Clubul Artelor Balada" din New York, pe care îl conduce până în 2001. În paralel, devine correspondent al ziarului Meridianul Românesc din USA, iar din anul 2006 lucrează și la ziarul “Ziua USA” din New York.
Primele înregistrări le-a făcut la Radio Timișoara, în 1974, cu orchestra Banatul, dirijată de Gelu Stan. Începând cu următorul an, a fost invitată să înregistreze la Radio București cu Orchestra Radiodifuziunii Române sub bagheta dirijorilor: George Vancu, Achim Penda, Paraschiv Oprea, Constantin Arvinte și a continuat până la recentele inregistrări din noiembrie 2009 cu orchestra “Radio România”, condusă de Aurel Grigoraș. A înregistrat cu Casa de discuri Electrecord, începând din anul 1979.
Discografie[modificare | modificare sursă]

Albume[modificare | modificare sursă]

• 1977 - Interpreti Din Banat^[1]
• 1980 - Pe Drumul Banatului^[2]
• 1986 - Fata Mândră Din Banat^[3]
• 1991 - Câte stele-s pe Banat^[4]
• 1998 - Poți Ocoli Tot Pământul^[5]
• 1999 - Meet Romania - Famous Songs From Banat County^[6]
• 2002 - Eastern Rituals - A colection of world music, arranged by Dinu Ghezzo^[7]
• 2006 - Romanian Christmas Carrols - Arranged/Composed by Romolus Cruceanu

Lia Lungu, circa 2003

De-a lungul carierei artistice a făcut turnee in țară și stăinătate atât cu Ansamblul Banatul, cât și cu Opera Româna Timișoara; a avut de asemenea invitații individuale la Festivaluri internationale sau cu NYU New – York
Turnee[modificare | modificare sursă]

• 1973 - Turneu oficial in Iugoslavia
• 1974 - Turneu oficial Cuba
• 1974 - Turneu in Spania, Elvetia, Canada, Yugoslavia
• 1979 - Turneu in Austria, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg cu opera - Nabucco by G. Verdi
• 1980 - Turneu in Austria, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg cu opera – Hasel & Gretel by Humperdinck
• 1983 - Turneu individual in Iugosalvia, Ungaria
• 1989 - Turneu in Turcia
• 1990 - Turneu in Iugoslavia
• 1991 - Tuneu in Canada, Statele Unite

După stabilirea în Statele Unite, se reîntoarce în țară atât pentru spectacole individuale cât și împreuna cu Ansamblul de Muzică Contemporană New York University, dirijor Dinu Ghezzo, având turnee și în Canada, Ungaria, Olanda, România, cu NYU New York, cât și invitații individuale.
Intre spectacolele care i-au adus recunoașterea de catre guvernul Statelor Unite și acordarea cetățeniei americane ca artist stabilit în America - "Alien with Extraordinary Ability".
Spectacole[modificare | modificare sursă]

• Cornell University,1994
• Massachusetts Institute of Technology,1996
• Lincoln Center, 1996, 2001
• Opera Nationala-Timisoara, 1998
• Filarmonica - Banatul, 1999
• Symphoniy Space – Broadway ,
• Lowes Theatre, 1995, 1996, 1997, 2000, 2001
• Central Park, 2004, 2005, 2006, 2007^[8][9]
• Assembly Hall – ONU, 1999, 2003, 2006
• Actor’s Place 1996
• Carnegie Hall, Decembrie 18, 2005
• NYU Musical Theatre, 2000, 2001, 2002, 2007^[10]
• Teatrul de Vara-Mamaia, 2006,2008
• Sala Palatului-Bucuresti,1988,(...)2008
• Teatrul National-Craiova, 1982(...)2009
• 6 Avenue Of America -Internationale Day...2008
• Spectacolul Natiunilor - Fox5 New York - 2010
• Sala Palatului Bucuresti - Concert de Colinde- 2010
• Hamilton, Ontario "Riual de Sanziene"- 2011
• Romanian at Brodway - Manhattan New York- 2011
• Peace Vigil - UN Concert at Central Park New York - 2011
• Romanian Christmas Carols- Queens Library New York- 2011
• New American Program at Easter European Traditional Ridgewood New York- 2012
• Sala Radio Romania - Concert Aniversar LIA LUNGU - 2013
• Paris Cartierul Latin - Concert Traditional Romanesc- 2013
• Jarvis Center Manhattan NY/ Book Fest America - Cantari Lumesti - 2014
• Eurofest Montreal Canada - Sostice Rituals - 2014
• River to River Manhattan New York - 2014
• Concert Eminescu - Bucuresti - 2015
• Gala UARF Bucuresti - 2015

Presa din România și străinătate a scris despre spectacolele ei. Interviuri în ziare și la canalele de televiziune, dintre care amintim: Adevărul, Jurnalul Național, Televiziunea Națională, Antena, ProTV, OTV, Favorit TV, etc. dar și pe canalul American de cultură PBS 13:^[11]
În anul 1998, în sala Operei Naționale Timișoara, face primul spectacol de gen Umanitar din țară, pentru copiii orfani de la Casa Copiilor „Sfântul Nicolae”. Spectacolul se numea „Toată Lumea-i Dintr-un Neam”. Cu acest prilej i se acorda Diploma de Onoare a Orașului Timișoara de către primarul Timișoarei, Gh. Ciuhandu.
În 2008 este invitată în Concertul Națiunilor de pe Avenue of America la FOX 5 din New York. Spectacolul de la Carnegie Hall din anul 2005, a fost în favoarea copiilor bolnavi de leucemie.
În anul 2000 susține un Concert pentru strângerea de fonduri necesare reamenajării bisericii din Philadelphia, donația reginei Maria a României, concert de binefacere.
La Las Vegas, în anul 2007, la inițiativa Liei Roberts, se pune piatra de temelie a primului așezămant Ortodox și al unui centru cultural românesc în statul Nevada, unde este invitată să își aducă contribuția artistică.
A lucrat ca voluntară la tragedia de la 11 Septembrie de la WTC, din New York, înscriind numele României în Cartea de Aur a Voluntarilor.
De-a lungul carierei artistice, a cântat în mai mult de 10.000 de spectacole, între care peste 450 pentru publicul american, canadian, german, olandez, sudamerican.
Spectacolul „De viață, de dragoste, de moarte” este o înaltă creație a spiritului culturii țărănești din Transilvania și Banat. În presa româno-americană, a publicat în cei 15 ani de activitate jurnalistică, sute de articole despre cultura românească, interviuri cu personalități culturale și politice, cu presedinți de stat dar și despre problemele oamenilor obișnuiți. A făcut parte din grupul de ziariști acreditați la Casa Albă cu prilejul întâlnirilor la nivel înalt. A contribuit prin acțiuni culturale și articole în presa româno-americană pentru intrarea României în NATO.
A fost aleasă de comunitatea româno-americană să candideze pentru un loc de Deputat în Parlamentul României în 2008, dar a renunțat. Are un fiu Tudor-Marcel. Este separată în căsnicie.
În noiembrie 2009, la București, a fost nominalizată în cadrul Galei Umanității și a primit „Trofeul Umanității” pentru activitatea cultural-artistică și expunerea României în lume.^[12]
La data de 20 decembrie 2009, în cadrul Galei „Femei de Succes” a cărei inițiatoare și prezentatoare este Mihaela Șerban, i s-a conferit trofeul „Femeia anului 2009”.
Referințe[modificare | modificare sursă]

• ^ [Interpreți din Banat, Casa De Discuri Electrecord, EPE02671, 1977]
• ^ [Pe drumul Banatului, Casa De Discuri Electrecord, 1980]
• ^ [Fata Mandra din Banat, Casa De Discuri Electrecord, EPE03966, 1986]
• ^ [Cate stele-s pe Banat, Casa De Discuri Electrecord,EPE-03728, 1991]
• ^ [Poti ocoli tot pamantul, RBA 1017,Caseta audio]
• ^ [Meet Romania Famous Folk SongsS From Banat County 186, 2 CD , Casa De Discuri Electrecord,]
• ^ [Recording of concert of June 10th at NYU's Frederick Loewes Theatre,New York Recorded by Paul Geluso ]
• ^ Central Park Vigil Peace Concert - United Nations
• ^ Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni - Interpreta Lia Lungu in spectacol la New York
• ^ Dinu Ghezzo: Marathon98
• ^ Revista AGERO Stuttgart - redactor Lucian Hetco
• ^ Realitatea - citat presa

[latan.elena]

Lia Lungu: De viata, de dragoste, de moarte



Americanii au cunoscut-o pe Lia Lungu in costumul traditional banatean din vremea imperiului si i-au auzit vocea care trecea, in cel mult 40 de minute, printr-o viata de om. Romanca din Timisoara care si-a tinut fiul la piept, ascunsa in fantana arteziana din centrul Timisoarei cand treceau masinile armatei la 19 decembrie 1989, canta azi cantece de leagan banatene pentru americanii care n-au mai auzit niciodata graiul romanesc.

ANA-MARIA LUCA

Viata Liei Lungu a inceput o data cu ciresele de mai, cantecele si povestile fetelor din gara Domasnea, in Banat, pe culoarul Timis-Cerna. Tatal ei era sef de gara la Domasnea. Gara deservea o multime de sate dimprejur. "Vreo sapte sate vin acolo jos, la gara. Era o lume extraordinara in vremea aceea. Atat de patriarhala." O lume pe care spune ca nu va putea sa o uite niciodata, de la care a invatat sa viseze si sa asculte. Primele profesoare in ale folclorului i-au fost fetiscanele din cele sapte sate invecinate garii. Fetele, ca sa-si poata face lucruri noi, costume de duminica pe care le coseau singure, veneau la gara si vindeau fructe pe langa trenurile de persoane.

"Imi aduc aminte de ciresele din iunie. Fetele veneau la gara si ore in sir preparau calane cu cirese. Stiti calanele cu cirese? Erau asa, niste bete, pe care puneau cirese, si umblau cu ciresele acelea, pomisor, pe langa tren si strigau «Luati cirese, luati cirese!»".Mama era invatatoare, si cand iesea de la scoala mereu o gasea pe Lia intre fetele din gara, de la care auzea tot felul de povesti, de fantezii si de cantece. Si de aici s-a gandit ca drumul ei prin muzica trebuie sa fie prin cultura traditionala.

TRADITIILE. La Universitatea din Timisoara a fost la clasa de folclor a profesorului Vasile Cretu. Era presedintele societatii folcloristilor din Europa la vremea aceea. El i-a deschis drumul catre bocetul romanesc. De la profesorul Cretu, spune Lia Lungu, a inceput la ceea ce face ea acum in Statele Unite prin spectacolul "De viata, de dragoste, de moarte". O trecere prin cele mai importante momente ale vietii din perspectiva culturii traditionale romanesti. Si-a cautat costumul cu oprege late din zona Banatului multi ani. Citise descrierea lui Carol Pop de Satmary, care batuse Banatul cu piciorul. Si-a dorit chiar acel costum cu oprege cu motive florale traditionale romanesti si stergarul de acoperit capul brodat de mana pe care-l purtau femeile cu secole in urma. L-a gasit intr-o comuna ferita din Muntii Banatului, in comuna Cuptoare, la o familie de preoti.

CANTECE. A inceput sa cante in 1970 in Ansamblul "Banatul" din Timisoara. Pe atunci a dat un concurs ca sa intre. Apoi s-a transferat in corul Operei din Timisoara, dupa ce s-a nascut fiul ei Tudor. Pentru ca nu mai putea pleca in turnee lungi. Dar nu s-a putut desparti de cantecul popular.Umbla prin sate dupa surse, mergea la batranele din zona Carasului, in zona Oravitei, pe vaile dinspre Sarmizegetusa, la Poalele Retezatului si culegea cantece. Mergea la batrani si le ducea ulei si zahar, ca ei nu aveau. Apoi le trimitea la comisiile de aprobare. "Trimiteam cate 100-120 de piese, din care trebuia sa fie alese 12 piese. De multe ori nu ajungeau piesele trimise. Imi trimiteau de la comisie inapoi ca nu sunt destule, ca mi-au fost aprobate doar 10 si imi lipsesc doua. Atat de greu se faceau pe atunci inregistrarile. Nu fac o glorie a celor timpuri. Departe de mine gandul acesta. Dar au existat atunci niste folcloristi ca Tiberiu Alexandru. Erau oameni cunoscatori ai traditiilor. Era foarte greu sa treci de ei si sa inregistrezi ceva." Chiar si cand a aparut "folclorul nou", cu versuri care laudau recoltele si partidul, Lia Lungu spune ca se putea descurca fara sa aiba versuri pariotarde. "N-am avut nici o piesa de care sa-mi fie rusine. Aveam una care suna asa: "Pe dealul cu florile/Pasc pe roua oile/Mai in vale, langa sat/Se culege rod bogat". Aveam tot ce-mi trebuia, dar nu ziceam "Traiasca tricolorul".

AMERICA. A avut sansa unui turneu in Statele Unite, dupa cum spune Lia Lungu. Un turneu particular, nu unul oficial. A plecat cu o colega, Ana Muntean, au avut spectacole peste tot, intre romani. Au cantat si au stat o luna si jumatate. Si un patron de restaurant din New York i-a oferit o slujba in localul lui, sa cante de Pasti. I-a oferit un onorariu tentant. Atunci a hotarat sa ramana. Dupa patru luni au venit si sotul, si baietelul Liei Lungu. Si-a luat cetatenia la "Extraordinary Ability", o clasa pentru artisti, sportivi. A trebuit sa aduca dovezi si a avut un dosar de 400 de pagini. Avea deja un contract cu un alt roman care avea o casa de discuri. Nu stia limba engleza. Dar a hotarat sa intre in lumea americanilor, sa arate ce cultura exceptionala au romanii. "Daca ne tot «balacim» intre noi, cantandu-ne, nu reusim sa facem nimic pentru a lasa o urma romaneasca". Asa ca s-a dus la o scoala de limba engleza in Manhattan. Apoi, pe la jumatatea anului, s-a inscris la Barrow Music College.

SPECTACOLE. Asa a ajuns intre americani si le-a cantat romaneste. Pentru ei, ceea ce facea Lia Lungu era un lucru special. A facut spectacole pe care le prefata Tudor, fiul ei, pentru ca ea nu stia engleza. Dar a fost cheia catre inimile americanilor. "Aveam un impact neimaginat, tocmai din cauza lui Tudor. Dar si ceea ce faceam eu a contat." Intra in scena din spatele salii si canta un cantec de leagan, avea in spate un leagan oval din coaja de cires in care femeile din Banat isi tin copiii cand trebaluiesc prin casa. Are si un urcior in mana. Americanii au reactionat si la costumul vechi de un secol. Apoi urmeaza un descantec de noroc, trece prin ritualul premarital, cantecul de sanziene. Apoi trece la cantecele de nunta. Tot spectacolul ei dureaza 40 de minute. Dar, de obicei, in spectacole, timpul e mai putin si trebuie sa scurteze toate partile programului.Ea spune ca, desi a primit critici, scurtarea tuturor partilor spectacolului nu dauneaza cu nimic ideii pe care incearca sa o transmita. A mai avut reprezentatii pe Broadway, a participat la spectacole dedicate culturilor lumii organizate de Natiunile Unite. La spectacolul de la Lincoln Center a avut un ecran mare in spate pe care se derulau imagini din alte spectacole. Timp de doi ani Lia Lungu a fost asistenta la clasele de muzicologie de la o universitate din New York, unde a exemplificat culturi traditionale.Programul Liei Lungu se termina cu un blestem si cu ritualul mortii cu cele trei bocete: bocetul drumului, bocetul bradului si bocetul de ramas bun. Este spectacolul "De viata, de dragoste de moarte". "Cred ca este cel mai mare spectacol pe care eu l-am facut", spune Lia Lungu."Eu cred ca americanii inteleg. Undeva marile culturi se intalnesc, fie ca sunt din Romania, din Peru sau orice alt meridian. Eu cred ca toata lumea-i dintr-un neam. Toti inteleg ce fac eu".

COPILARIE

"Imi aduc aminte de ciresele din iunie. Fetele veneau la gara si ore in sir preparau calane cu cirese. Stiti calanele cu cirese? Erau asa, niste bete, pe care puneau cirese, si umblau cu ciresele acelea, pomisor, pe langa tren si strigau «Luati cirese, luati cirese!»".ASCUNZATOARE

"Nu pot sa va spun cat am stat. Nu-mi amintesc. Mie mi s-a parut o vesnicie. Atat de multe masini au trecut. N-am ridicat capul. Atat imi era de frica. Pentru ca in 17, la pranz, i-au omorat pe cei care au cantat «Desteapta-te, romane!»."REVOLUTIE

"Chiar daca in fata judetenei de partid fusese rasturnat tramvaiul, ii dadusera foc revolutionarii, cei de la conducerea ansamblului si cei de la judet au tinut neaparat ca noi sa plecam la Lugoj, sa dam spectacolul, ca sa dam iluzia ca nu s-a intamplat nimic la Timisoara." - Lia Lungu

CELEBRITATE. La New York, timisoreanca l-a incantat cu graiul romanesc si muzica banateana si pe primarul metropolei, Rudolph Giuliani

"Adevaratii revolutionari"

In 1989, Lia Lungu a fost ca toti timisorenii pe strazile Timisoarei. Isi aminteste totul, ca si cum ar fi fost incremenit. "In general, diaspora pastreaza mai bine in memorie intamplarile, pentru ca totul incremeneste in timp", spune femeia.La 19 decembrie a fost in balconul Operei din Timisoara si a cantat ore in sir colinde interzise. Erau 300.000-400.000 de oameni acolo, spune Lia Lungu. Colinde mai cantase si inainte. Ea a fost singura catareata care a reusit sa inregistreze un colind la radio. Era un colind laic, precrestin. "Marut, margaritar" a reusit sa ajunga la televizor in 1982.In balconul Operei a ajuns pentru ca era pe strada ca toata lumea. "Mi-am dat seama ca lumea are nevoie de ceva care sa-i ridice spiritul si moralul. Si profesorul Ivan, si domnul Oancea erau la balcon si m-au vazut acolo, jos, in multime. Atunci au zis: Lia Lungu este acolo jos. Poti sa urci si sa ne canti ceva?". Ar fi urcat si daca nu o chemau, dar i-ar fi fost greu sa treaca pentru ca intrarea era pazita bine. Ea era cu Tudor de mana. Baiatul avea doar 7 ani. Dar l-a luat cu ea in balcon. Nu s-a gandit nici macar o singura clipa la viata care le era in pericol. "Era spiritul acela. Nu te mai gandeai la nimic. Nu m-am gandit daca e bine sa-l iau pe Tudor cu mine. L-am luat cu mine pentru ca eu il puteam apara."

PE BURTA IN FANTANA ARTEZIANA. A cantat, a vorbit preotul si se pregatea sa mai cante ceva cand au primit o informatie ca se va trage in Piata Operei. Si au rugat oamenii sa plece repede. Deja se tragea dinspre Muzeul Banatului, erau niste focuri de avertizare. In momentul acela, toata lumea a inceput sa fuga. Cei care erau cu Lia Lungu in balcon au incercat sa o protejeze pentru ca avea si baietelul cu ea.
A luat-o la goana cu Tudor. Ei locuiau atunci pe fostul Salajan, unde e fantana cu punctele cardinale. Oamenii fugeau care incotro si strigau: "Fugiti, fugiti, doamna Lia, fugiti sa nu va prinda securistii!".
Orasul era in bezna, dar a vazut atunci pe drumul Gorjului ca vin niste masini mici, un sir lung, cu luminile de avertizare aprinse, spune ea.
Mai vazuse masini de acelea. In ziua de 17 decembrie, ansamblul "Banatul" avea spectacol la Lugoj. "Chiar daca in fata judetenei de partid fusese rasturnat tramvaiul, ii dadusera foc revolutionarii, cei de la conducerea ansamblului si cei de la judet au tinut neaparat ca noi sa plecam la Lugoj, sa dam spectacolul, ca sa dam iluzia ca nu s-a intamplat nimic la Timisoara".
Pe drumul de la Timisoara catre Lugoj armata era concentrata pe marginea drumului. La intrarea in Lugoj, soldatii stateau pe marginea strazii cu capul pe paturi facute sul. Acolo a vazut masinile acelea mici. Spectacolul nu s-a tinut. Cand a ajuns acasa, curtea casei si scarile blocului erau intesate de soldati. I s-a spus sa nu puna intrebari si sa intre in casa.
La 19 decembrie, pe bulevard la Timisoara, a vazut aceleasi masini ca si la Lugoj si s-a gandit ca trebuie sa se ascunda in fantana. Au stat pe burta in fantana. "Nu pot sa va spun cat am stat. Nu-mi amintesc. Mie mi s-a parut o vesnicie. Atat de multe masini au trecut. N-am ridicat capul. Atat imi era de frica. Pentru ca in 17, la pranz, i-au omorat pe cei care au cantat «Desteapta-te, romane!»".

AMINTIRI. Dirijorul lor, un fost coleg, un ungur care lucra la centrul pentru cultura, a condus o coloana de tineri pe Alba-Iulia, strada ingusta care duce in Piata Operei. Au cantat si au fost primii care au cazut. Nu i-a mai gasit nimeni niciodata. Au fost adusi la Bucuresti si arsi". In noaptea aceea a plouat. Si tot sangele de pe strada a fost spalat, povesteste Lia Lungu. Ochii femeii se umezesc pe masura ce isi aminteste si alte imagini ale Timisoarei din 1989."
In 19 decembrie, noi deja stiam tot ce se intamplase. Stiam despre cei 40 de copii de la casa copilului care au fost pusi pe 18 pe scarile catedralei. Toti au fost omorati. Si dupa ce am vazut toate astea, cum as fi putut sa nu cant acolo in balcon?". Cand au ajuns acasa, vecinii i-au spus sa-si pregateasca o franghie din cearsafuri ca sa poata cobori pe geam. Erau singuri ca Securitatea va veni sa o aresteze. Au blocat usa cu masa, cu scaunele. Dar n-a venit nimeni.
N-a cerut niciodata nimic. "Nu consider ca noi, cei care suntem in viata, avem dreptul sa cerem certificate de revolutionar. Singurele orase-martir sunt Timisoara si Bucurestiul. Dar te trezesti ca la Pascani sunt revolutionari, ca sunt si la Bistrita-Nasaud. Adevaratii revolutionari sunt sub glie."

ATENTAT IN 1993

In 1993, Dumnezeu a vrut sa o sperie, spune Lia Lungu. "Dumnezeu are planuri cu mine, ma sperie, dar ma si ocroteste." In 1993, Tudor era in excursie cu clasa lui la World Trade Center. N-a banuit nimeni ca in ziua aceea va fi un atentat. Tudor a stat captiv in lift timp de 7 ore. Avea 9 ani atunci.
Dumnezeu l-a salvat. Dar in orele acelea n-a stiut daca baiatul este in viata. Abia la 19:00, cand a iesit, inima i-a venit la loc femeii. Baietelul statuse in lift la o temperatura de aproape 50 de grade Celsius. Isi daduse jos haina si se lipea de peretele de metal cand cu burtica, cand cu spatele, ca sa-si ia racoarea zidului.
Ea statuse cu parintii in scoala, in fata unui ecran pe care vedeau ce se intampla in zona turnurilor gemene. "Atunci am vazut eu ca americanii astia sunt cam naivi. Ca nu-si dau seama cam ce se intampla in jurul lor. Venisera la scoala tot felul de specialisti, de psihologi, care ne purtau de grija noua ca sa nu facem un soc. Dar au inceput sa aduca pizza si tot felul de mancaruri din astea rapide. Nu inteleg cum puteau oamenii aceia sa manance asa linistiti. Ei credeau ca, daca e politia acolo, daca sunt pompierii acolo, totul e in ordine. Eu eram ca un leu in cusca. Tot timpul ne minteau. Ba ca erau la etajul 11 si ca vine un elicopter sa-i ia, ba ca sunt pe scari, coboara."
Tudor a terminat anul acesta Facultatea de Fizica la Washington DC si se va specializa in nano-fizica si nano-tehnologie. N-a mai fost in Romania din 1996.FOTO

CLASIC. Pentru ca a venit pe lume fiul ei, artista a renuntat la turneele cu ansamblul "Banatul" si s-a angajat la Opera

FOLCLOR. Lia Lungu a cautat costumul descris de Carol Pop de Satmary


Sursa:https://jurnalul.antena3.ro/campanii...rte-59247.html

[latan.elena]

Videoclipuri



6:
Marioara Colgia şi Lia Lungu - Mireasă, mireasă (#VedetaPopulară)




2:
Lia Lungu - Pe drumul Banatului Pe drumul Banatului




2:
Lia Lungu - Pe drumul Banatului Pe drumul Banatului





Lia Lungu - Iedera



1:1

Lia Lungu, colinde - in balconul Operei din Timisoara (21 Decembrie ...





2:
Lia Lungu - A trecut dorul odată




LIA LUNGU - ARTISTA CARE A CANTAT LA REVOLUTIA DIN ...

Naşul TV




Lia Lungu - "Mi-am luat cântecul cu mine"





Lia Lungu - Pe marginea Dunarii


Rezultate de pe web

Lia Lungu: De viata, de dragoste, de moarte - Jurnalul National


https://jurnalul.antena3.ro/.../lia-lungu-de-viata-de-dragoste-de-moarte-59247.html


Americanii au cunoscut-o pe Lia Lungu in costumul traditional banatean din vremea imperiului si i-au auzit vocea care trecea, in cel mult 40 de minute, printr-o ...



Lia Lungu / Valeria Arnăutu - Interpreți Din Banat (Vinyl, LP, Mono ...


https://www.discogs.com/it/Lia-Lungu-Valeria-Arnăutu-Interpreți-Din.../5404791



Lia Lungu - Corporate Paralegal/ Company Secretary Assistant ...


https://www.linkedin.com/in/lia-lungu-552b9a119
- Traducerea acestei pagini
View Lia Lungu's profile on LinkedIn, the world's largest professional community. Lia has 11 jobs listed on their profile. See the complete profile on LinkedIn and ...



Lia Lungu on Apple Music


https://itunes.apple.com/gb/artist/lia-lungu/1216214886


Navigare în pagini

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Înainte

[latan.elena]

Lia Lungu - "Mi-am luat cântecul cu mine"

TVR

Lia Lungu a fost invitata Andreei Marin în ediţia din 17 noiembrie a emisiunii Preţuieşte viaţa, de pe TVR1. Liana Lungu + in ...



Lia Lungu mandra i fata pana i fata

Autentic TV




Lia Lungu in direct la Radio Timisoara

Radio Romania Timisoara



LIA LUNGU - Noi nu suntem urmasii Romei

Bizz Media Production

Lia Lungu - Drag mi-a fost să sui la culme

Electrecord
Lia Lungu - Drag mi-a fost să sui la culme Pe drumul Banatului.



Lia Lungu - LIVE - Hai, Ioane, Ioane - Strugurele de Aur 2018

Adi Bogosel


Orchestra de muzică populara a comunitatii romane din Novi Sad, dirijor Roman Bugar.



Lia Lungu - Iedera

Electrecord

Asculta melodia Iedera, de pe albumul Famous Folk Songs from Banat County, interpretata de Lia Lungu. Subscribe la canalul ...



Lia Lungu - Toata lumea-i dintr-un neam & Hai la braul mare - 2018

Adi Bogosel



Marioara Colgia şi Lia Lungu - Mireasă, mireasă (#VedetaPopulară)

TVR



LIA LUNGU - TOT DE ASTA M-AM TEMUT(doina)

DORSI DOR



LIA LUNGU - ARTISTA CARE A CANTAT LA REVOLUTIA DIN TIMISOARA

Naşul TV

Lia Lungu - Badea altă mandră n-are

Electrecord

Lia Lungu - Badea altă mandră n-are Fată mândră din Banat.



Lia Lungu

Asociatia Culturala Doina Banatului Caransebes

Lia Lungu - Hai Ioane, Ioane

Electrecord

Lia Lungu - Hai Ioane, Ioane Pe drumul Banatului.


Victoria Lungu - La poarta parintilor l Official Video

Victoria Lungu official
- https://www.facebook.com/VictoriaLung

[Adrian Pop]

Ritualuri de Sânziene – momente ritualice, epode și „Magia culorii”
21 iunie 2019


Biblioteca Națională a României vă invită luni, 24 iunie 2019, de la ora 13:00, să luați parte la un eveniment dedicat Sânzienelor și Zilei Internaționale a Iei, care va include spectacolul multimedia „Ritualuri de Sânziene”, precum și vernisajul expoziției de costume populare intitulate „Magia culorii – clipa, anotimpul, viața”.


„Ritualuri de Sânziene” face parte din spectacolul multimedia „De Viață, De Dragoste, De Moarte”, conceput și interpretat de artista Lia Lungu, atât în țară, cât și în America și Europa.


Respectând, ca timp al desfășurării ritualice, momentul astral al Solstițiului de Vară, cunoscut și perpetuat, ca arhetip, prin rituri păstrate de milenii, Sânzienele sunt compuse din cântări epodice și din descântece de dragoste. Sensul spectacolului este mai mult decât cel al unui act scenic, ori al unui cântec, el trimițând către un model comportamental care comunică felul în care trebuie să ni se întemeieze existența și familia. Cântecul de Sânziene și descântecul de noroc se susțin și aduc în față opere ale culturilor nescrise. Sub magia cântării de Sânziene, a descântecului de dragoste, a coronițelor împletite din flori de Sânziene, vom vorbi astfel despre însemnătatea vechilor forme inițiatice păstrate în memoria pasivă a colectivității. Pe lângă acțiunea tămăduitoare asupra trupului, florile de Florile de Sânziene se adresează spiritului, ființei subtile a fiecăruia dintre noi.
În cadrul evenimentului din 24 iunie 2019, dedicat Sânzienelor și Zilei Internaționale a Iei, Biblioteca Națională a României va găzdui și expoziția „Magia culorii – clipa, anotimpul, viața”, care prezintă o serie de piese de port popular din colecția particulară a jurnalistei Cristina Liberis. Fiecare piesă în parte spune o poveste și, ca într-un un joc de puzzle, o completează pe cea care ne reprezintă ca neam. Prin intermediul acestor costume, veți regăsi lumina crudă a unei dimineți de vară, câmpul plin de flori, dogoarea zilei de iunie...
●●●
Lia Lungu este o interpretă de muzică tradițională care a dus ritualurile noastre pe mari scene naționale și internaționale precum: Lincoln Center, Actor's Place, Symphony theatre – Broadway, Assembly Hall UN.


●●●
Din anul 2013, la inițiativa comunității online La Blouse Roumaine, 24 iunie este și Ziua internațională a Iei.