Ana Sirian

3 ore







💖💛💙 Pr. Arsenie Boca 💖💛💙
(despre spiritism, ocultism si inselarea sufletelor)

Un citat din cartea sa, menit ca oamenii care tind catre alte preocupari orientale, ezoterice si oculte, sa vada, sa inteleaga, diferenta si mai ales consecintele practicilor aiurea si nesabuite, venite si aclamate si la noi in tara (insisi oamenii, de bunavoie, oferindu-se sa fie marionete in inconstienta lor)
"Altă pricină, pentru care Biserica îşi opreşte fiii de la calea lătu*ralnică a spiritismului şi a vrăjitoriei de toate treptele, e şi aceasta:
S-a băgat de seamă că practica spiritismului duce la nebunie. Făcându-se cercetare undeva, într-o casă de nebuni, s-a găsit că 70 de inşi la sută făcuseră spiritism.
Cum se ajunge la nebunie e uşor de priceput: fiecare şedinţă se poate face numai dacă toţi cei din adunare se învoiesc să împrumute din ei o anumită putere nervoasă, trebuitoare spiritului de dincolo, care scrie sau vorbeşte printr-unul din cei adunaţi. Acela îşi pierde conştiinţa de sine în vremea şedinţei, cade în transă. împrumu*tarea puterii nervoase pe care o solicită spiritele spre a putea comunica dincoace e mai mult o învoire la jaf pe socoteala sănătăţii nervilor, jaf care duce, încetul cu încetul, pe unii mai repede, pe alţii mai târziu la a nu se mai putea sluji de minte şi de nervi, căci tâlhărite de spirite slăbesc şi, oarecum zicând, îşi schimbă firea, încât toate le văd printr-un duh străin, altfel decât cealaltă lume normală. Aşa începe pe încetul să se arate nebunia, de cele mai multe ori fără de întoarcere.
Spre documentarea celor de mai sus aducem în sprijin CARTEA unui medic despre "Ştiinţele oculte şi dezechilibrul mintal" 1. Cartea aceasta are meritul că aduce şi răspunsurile ocultiştilor, spiritiştilor şi a câtorva orientalişti de seamă. Toate sfaturile lor nu sunt decât strigăte de alarmă împotriva navalei mulţimii spre dezechilibrul mintal.
Iată câteva răspunsuri la întrebarea:
"Dacă ştiinţele oculte - faimoasa ştiinţă a binelui şi răului - pot duce la dezechilibrul mintal, sau nu?"
Unul răspunde: "Nu cred că ştiinţele oculte, prin ele însele, duc la dezechili*bru mintal, dacă cel ce le studiază sau le practică nu are tare intelectua*le. Dar e un lucru sigur că mulţime de dezechilibraţi mintal sunt atraşi spre practicarea ştiinţelor oculte şi nu-şi găsesc în ele decât înrăutăţirea tulburării lor sau o temă pe care să delireze" (Prof. Alajovanine, p.92).

Iată răspunsul unei orientaliste (D-na H. Blavatsky):
"Cele mai bune, cele mai puternice medii au suferit de pe urma experienţelor în sufletul şi în trupul lor. Amintiţi-vă moartea - vrednică de plâns - a lui Ch. FOrster, care s-a stins de nebunie furioasă într-un azil de alienaţi; aduceţi-vă aminte de Stade, care e epileptic, de Eglinton, primul mediu al Angliei din vremea noastră, care e atins de aceeaşi boală. Vedeţi ce viaţă a avut Douglas Home. Gândiţi-vă apoi la soarta tristă a sărmanu*lui Washington Irving. Iată în sfârşit şi pe surorile Fox, cele mai vechi medii, întemeietoarele spiritismului modern, după peste 40 de ani de "raporturi" cu "îngerii", ele au înnebunit fără lecuire, mulţumită acelor îngeri... Ştiinţa binelui şi a răului este plină de primejdii şi plină de curse" (p. 96).

Un spiritist încercat (Stanislas de Gnaita) atrage aminte:
"Poţi vedea că nu tăgăduiesc cu prejudecată preţul spiritelor. Eu judec aspru doctrina - una din cele mai însemnate în general - numai pentru conse*cinţele la care duce în chip fatal: promiscuitatea psihică şi anarhia spirituală... Experimentatorul îndrăzneţ când vrea să intre în trupul lui îl poate găsi ocupat de o larvă, care s-a instalat acolo, a luat organele în
(Dr. Philippe Encausse, Sciences occultes et desequilibre mental, Paris, Payot, 1944, ed. II, 314p.) stăpânire, s-a întărit ca într-o cetate, ca să spunem astfel. Sau el intră fără să fi putut da afară năluca; de aci nebunia, monomania sau, pe puţin, posedarea. Sau rămâne larva stăpână pe trup, ca pe un câmp de luptă: de aci înainte ea va vegeta în acest trup şi asta e idioţia (p.112).

Răspunsul acesta îndeamnă la o legătură.
Odată Mântuitorul atrăgea aminte celor ce se izbăvesc de rele, că duhul cel rău (recunosÂ*cut de noi prin muncirea unei patimi), fiind alungat de pocăinţa omului unită cu darul lui Dumnezeu, neavând acela unde petrece, mai ia cu sine alte şapte duhuri, mai rele decât sine şi se întoarce la casa de unde a fost alungat.

Deci, dacă află casa curată, dar stăpânul - mintea, sufletul - umblă pustiu, plecat de-acasă prin cine ştie ce excursii astrale după informaţii, lăsând geamuri şi uşi deschise - că nu pot rămâne altfel - sigur că cele de pe urmă ale omului aceluia vor fi mai rele decât cele dintâi.
Ar fi interesant de ştiut întocmai ce înţelegeau Sfinţii Părinţi, când îşi disciplinau ucenicii, deprinzându-i să-şi aibă necon*tenit sufletul întreg acolo unde le era şi trupul şi să se împotrivească răpirii minţii afară din trup. Trebuie că aci e ceva mai mult decât sim*pla împrăştiere a fanteziei, care, nestăpânită, multă slăbire aduce.
Alt spiritist (Allan Kardec) răspunde cam aceleaşi:
"Una dintre cele mai mari primejdii ale mediumităţii (însuşirea ce-o au unele perÂ*soane de-a intra, chiar fajă voie, în legături cu spiritele - însuşire care e datorită unei inaderenţe nonnale a sistemului nervos la lumea reală) e obsesia, adică stăpânirea pe care anumite spirite o pot exercita asupra mediilor... Obsesia are trei trepte principale." obsesia simplă, fascinaţia şi subjugarea" (p. 116).

Un profesor (Laiquel-Lavastine) mai precizează şi alte laturi: "Studiul ocultismului... nu are nici un neajuns în ce priveşte sănătatea morală a celor echilibraţi. Dar se întâmplă că la baza acestor studii să stea o tendinţă anormală, sau chiar bolnăvicioasă. în acest caz ele pot fi vătămătoare. Cu atât mai mult aplicaţiile practice. Unele din aplicaţii sunt experimentele de disociere a personalităţii. Se poate înţelege de aci cât sunt de vătămătoare la subiectele a căror sinteză mintală e mai mult sau mai puţin insuficientă. Printre mediile existente se pot face trei grupe:
- înşelătorii şi escrocii, care intră în jurisdicţia tribunalelor;
- nebunii, care, într-un delir sistematic, fac spiritismul să inter-
vie ca un izvor de elemente noi;
- inşii, de cele mai multe ori debili mintali, la care spiritismul
nu e decât pricina ocazională a apariţiei delirului.

"Spiritismul este prin urmare păgubitor, fiindcă înlesneşte izbuc*nirea delirului. Rolul psihiatrului este să arate neajunsurile şi primejdiiÂ*le sale" (p.l 18).
Cel mai răspicat strigăt de alarmă îl dă un magician şi orientalist englez (C. W. Leadbeater), în următoarele cuvinte:
"Mijloacele cele mai înaintate de vrăjitorie (magie neagră) pot da viaţă elementelor artificiale puternice, şi acest fel de viaţă este câteodată foarte rău. Dar ele*mentele acestea reacţionează cu o putere îngrozitoare asupra autorului lor, dacă persoana vizată se află, prin curăţia firii ei, la adăpost de înrâurirea lor. Aşa că povestea cu vrăjitorul sfâşiat de dracii pe care-i chemase nu-i numai poveste, ci poate avea o bază de adevăr.
Fac, foarte solemn, pe toţi atenţi, să nu se străduiască să deştepte energiile acestea de temut, dacă nu sunt călăuziţi de un om încercat, căci am constatat personal, la ce urmări teribile se expune o persoană neştiutoare şi cu călăuză rea, când vrea să se joace cu aceste lucruri foarte serioase. A te arunca în experienţele acestea, tară să ai priceÂ*pere, este mult mai primejdios decât jocul unui copil cu nitroglicerină" (dinamită) (p.l 19).

Semuind "motivele" care ademenesc oamenii spre spiritism, dintre cele mai serioase sunt durerile nemângâiate pentru moartea câte unuia din familie; iar dintre motivele mai puţin serioase, curiozitatea şi naivitatea.
Normal ar fi ca cei rămaşi în viaţa aceasta să vrea să se refacă şi să se împace cu hotărârea cea mai presus de ei, care a orânduit aşa. Dar ei fac dimpotrivă: nu vor să se împace, se revoltă, nu vor să între*rupă legătura cu cei mutaţi dincolo, refuză a se mulţumi numai cu mijlocirea Bisericii pentru sufletul lor. Ei vor să treacă hotarul pus de Dumnezeu între cele două împărăţii ale vieţii sufletului. Neastâmpă-rareâ lor îi pune în conflict cu Providenţa divină; iar starea asta nenormală îi poate împinge până la dezechilibru mintal - sau, socotind întors, această neastâmpărare chiar dovedeşte dezechilibru latent, care abia acum se manifestă pe "motivul" unei morţi în familie.
Omul trebuie să aibă o cunoştinţă despre moarte şi viaţă; - şi pentru asta are şi vreme şi ocazii - pe urmă trebuie să-şi stăpânească durerea. Căci nestăvilind-o cu resemnarea şi cu împăcarea stării de lucruri, aşa cum acestea se deapănă de la începutul omului, iar pe deasupra, refuzând alinarea pe care o dă credinţa creştină, nu mai rămâne bietului îndurerat nimic care să-i ocrotească mintea sănătoasă. Dragostea mărginit înţeleasă înteţeşte şi prelungeşte durerea, care pricinuieşte obsesii şi îndrumă la spiritism; iar de acolo atârnă de sănăta*tea nervoasă câtă a mai rămas, unde să se sfârşească totul.
Suntem de acord deci cu "dorinţa fierbinte" din concluzia unei teze de doctorat în medicină, ca: "Fiinţele deznădăjduite, împinse de naivitate, teamă sau nebunie, să nu mai fie ispitite la o experienţă costisitoare şi în acelaşi timp periculoasă pentru sufletul lor tulburat" (p.242).
Tot cu acest prilej se mai nimereşte o observaţie asupra spiritiş-tilor fără voie, sau mai bine-zis asupra celor posedaţi de spirite, mai mult sau mai puţin cu sau fără voia lor: sunt o seamă de oameni sănătoşi la aparenţă, dar "lor le grăieşte duhul" multe prăpăstii. Aceştia simt într-înşii o a doua persoană, care vorbeşte cu ei ca atare şi, cu tim*pul, se trezesc total absorbiţi, de un atare duh, care se dă pe sine, ba "arhanghel", ba cutare sau cutare sfânt, ba chiar şi numele lui Iisus Hristos îl împrumută. In alte cazuri, când n-avem de-a face cu o persoană înclinată spre credinţă, acea a doua persoană face pe unul din personajele mai de seamă ale istoriei. E limpede, fără exemplificări, că unitatea persoanei omeneşti s-a sfărâmat, cenzura raţiunii nu mai func*ţionează, tot conţinutul subsolului persoanei răbufneşte fără stăvilar; ne aflăm în faţa unei tragedii din câmpul patologiei nervoase!"
💖💛💙 La multi ani, Romania!
Dumnezeu sa ne ocroteasca! 💖💛💙