www.popservice.ro
www.papornitamosului.ro
[U][COLOR=#800080][
e-mail - adipop@popservice.ro
ID Messenger: zalmoxa_adipop
skype - adrianpop58
http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu
De Vorba Cu Cerul - Scribd
https://www.scribd.com/doc/63833380/De-Vorba-Cu-Cerul
Măicuţa Veronica. DE VORBĂ CU CERUL ŞI CU MINE ÎNSĂMI. Prefaţă CANALIZAREA TEOLOGICĂ A VIZIUNII La început de septembrie 2005, Maica Veronica ...
DE VORBA CU CERUL - GEOCITIES.ws
www.geocities.ws/oficial1/Gandiri.html
DE VORBĂ CU CERUL SI CU MINE ÎNSUMI. Închinare: ÎN NUMELE TATĂLUI SI AL FIULUI SI AL SFÂNTULUI DUH, Amin. Aruncă Doamne sământa Ta cea ...
www.popservice.ro
www.papornitamosului.ro
[U][COLOR=#800080][
e-mail - adipop@popservice.ro
ID Messenger: zalmoxa_adipop
skype - adrianpop58
http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu
NOTA: Dacă Sfântul Părinte a daclarat clar că: „Veronique, misionar a tout globul!" deci esenta si taina acestei Veronica, trebuie să pătrundă în tot globul.
Din aceste lucrări reiese clar activitatea incontestabilă si martirajul tuturor mlăditelor care au trăit în Mânăstirea Vladimiresti, ele care si-au închinat toată viata lor Maicii Domnului si Fiului Hristos si chiar dacă au trecut prin zeci de ani de pribegie, suferintă si prigoană, ele au rămas statornice crezului pentru care a luat nastere această Mânăstire.
Cu smerenie si credintă în Hristos, fără a ne trufi, argumentăm aceasta prin dumnezeieasca Vedenie primită de aleasa Cerului în care însusi Mântuitorul i se adresează direct prin cuvintele:
„Nicăieri n-am revărsat atâta HAR ca pe locul acesta, dar si răspunderea voastră este mare..." de aceea argumentăm si ne plecăm în fata tuturor măicutelor si a sfintiei voastre, că prin redeschiderea Mânăstirii Vladimiresti, sfintiile voastre împliniti si desăvârsiti dumnezeieasca poruncă a Mântuitorului.
Vă multumim tuturor sfintiilor voastre, fiind si noi asemenea călugărului rufos, care în dumnezeieasca Vedenie nu i-a vrut nici pâinea, nici haina Măicutei Veronica, ci DRAGOSTEA!
De aceea credem că nu întâmplător, însăsi Maica Domnului a reusit în reteaua internet să-si deschidă propria ei pagină, insăsi Maica Domnului care este Împărăteasa Cerului si a pământului si stareta Universală, care poartă minunatul titlu în internet: PAGINA MANTUIRII NEAMULUI OMENESC
Vedem că dumnezeieasca Vedenie despre care cu durere, asemenea lui Hristos, amintim că lucrările si tainele dumnezeiesti ale Vladimirestiului sunt întelese si acceptate pe tot globul: „De nu-ti vor da pace, te voi lua dintre ele si te voi da străinilor", aici Mântuitorul S-a referit clar la toate lucrările scrise si nescrise ale Mânăstirii VLADIMIRESTI, că nu vor fi acceptate la noi în tară, ci de străinii din afară.
Cu smerenie si respect,~ IUBIREA COSMICĂ ~
DE VORBĂ CU CERUL SI CU MINE ÎNSUMI
Închinare: ÎN NUMELE TATĂLUI SI AL FIULUI SI AL SFÂNTULUI DUH, Amin.
Aruncă Doamne sământa Ta cea bună pe brazdele sufletului meu si fă prin iubirea Ta să cadă roua Cerului, pentru a umezi pământul inimii mele si încolti sământa Ta, să dea roade îmbelsugate pentru mântuirea mea si a neamului meu scump.
Ah, cum as vrea să mă topesc în Dumnezeu, să mă mistui la picioarele Preacuratei Fecioare Maria care a purtat în pântece *vesnicia* , care a adus mântuire neamului omenesc, care a scos pe toti mortii din osânda iadului si prin care au căpătat ca zestre Impărătia Cerului si fericirea neânserată a iubirii lui Hristos!
Iisuse al meu, dar Tu vezi cât de slabă sunt eu în fata încercărilor ce-ai îngăduit să-mi vină de la Satana prin oamenii ispititori. Eu Te rog, Bunule, de as ajunge chiar ochii să mi-i scoată, ajută-mă ca orbirea mea să vorbească mai mult ca vederea; de-mi vor tăia limba, mutenia mea să vorbească mai mult ca vorba mea; de mă vor omorâ, martirajul meu să vorbească mai mult decât viata mea, despre Tine, Bunule Iisuse, Stăpânul meu!
Ah, ce greu e! Atât de aprig mă schingiueste dorul după Cer! Mi-e dor de Tine Doamne! Mi-e dor de-o lume mai sinceră! Dă-mi Doamne potop de lacrimi ca să-mi spăl păcatele neamului meu! Iisuse, vreau să văd ceea ce vrea sufletul meu! Vreau lumină în mine, vreau să simt ranele Tale pe corpul meu! Iartă-mă Bunule, dar vreau acest lucru pe care-l poti, de vrei!
Oh, Iisuse Hristoase, soare scump si dulceata inimii mele, Tu care esti ocean de lumină, de bunătate si iubire, inundă omenirea cu valuri de lumină si iubire, ca să Te cunoască pe Tine si să Te cheme în inima lor.
Cine luminează mai mult în Cer si pe pământ ca Iisus? Nimeni!
Această piatră magnifică să ne fie drept mărturie; de ea s-au folosit toti martirii si toti cei dornici de Rai.
Ia aminte tu care scrii si tu care citesti.
În vântul rece lacrimile se fac gheată si pe această punte trece o prăpastie de nedescris...
SMERENIA BIRUIE IADUL, dar smerenia demnă si sinceră, nu falsă si de moment.
Orice constrângere îngăduită de Dumnezeu, îti aminteste că ezistă o putere superioară de care atârni si tu. Suferinta a născut în omenire sentimentul religios, ideea Divinitătii.
O, ce scumpă e pentru noi suferinta, care ne apropie de Creatorul nostru Dumnezeu!
O, Doamne, cât sunt de dulci cărările Tale! Oare cine păsi pe ele fără teamă, căci eu mă înspăimânt, văzând că nu fac nimic pentru dragostea ce mi-o arăti în toate lucrurile de mântuire!
Ah, Iisuse, cum as vrea să mă mistui în slujba Ta! Inima mea vrea să se topească în potirul Tău, dar nu pot să mi-o ridic la înăltimea dorită!
Iisuse, vreau să-ti prezint durerea mea, căci numai pe Tine Te mai am, căruia să-I spun slăbicuinea sufletului meu! Cui să mă plâng? Cine mă ascultă dacă nu Tu, oh, Părinte, Mântuitorul meu, oh, Creatorul meu!
Ah, desteptându-mă din somnul deznădejdii, dându-mi seama că Tu esti în inima mea, m-am plecat cu mintea la urechea inimii mele, rugându-o să-Ti spună Stăpâne toate luptele ce le am cu diavolul, cu lumea si cu trupul.
Când sărut icoana Maicii Preacurate, simt în inimă un foc care nu arde, ci răcoreste, iar când sărut picioarele Preascumpului Iisus, ce stă în bratele Preacuratei Fecioare Maria, simt inima că-mi saltă cu o miscare neasemănată, încât putin de nu se înconvoaie coastele. Si cum nu ar sări de bucurie, când se atinge de Cel ce tine Cerul si pământul în palmă!
Am constatat că, atunci când stai pe acest punct de vedere, că pentru tine nu-i mai scumpă bogătia decât sărăcia, cinstea decât necinstea sau viata lungă decât cea scurtă; esti linistit, toate având în ochii tăi acelasi rezultat pentru slujirea si preamărirea lui Dumnezeu.
Deci, să alegem mai bucuros, ca săracul Hristos, sărăcia decât bogătia, ca să putem avea pacea pe care bietul bogat nu poate să o aibă din cauza avutiei lui care-l stăpâneste. Ferice de bogatul care se foloseste de bogătia sa ca mijloc de a căpăta Raiul. Astfel de bogat are pace în suflet si doarme fără grijă.
Să mergem pe drumul cu iubitul Iisus, care a primit ocară în loc de cinste, iar pentru că doritul nostru Hristos a fost numit nebun si stricător de lege, s-ar considera să preferăm si noi a trece, bineânteles de va fi cazul, ca NEBUNE RĂTĂCITE SI IESITE DIN RÂNDUIALĂ ÎN FATA LUMII, DECÂT ÎNTELEPTE SI ORDONATE.
Oh, Stăpâna mea, Preacurată Mamă a scumpului Iisus, ajută-ne ca în această viată de călători, scopul nostru suprem să fie preamărirea lui Dumnezeu si să fim străini ca si El, negăsind loc unde să ne plecăm capul, decât pe coroana de spini, prin care vom primi prin mila Ta, pe cea de trandafiri.
Iată, două lumi ne stau în fată si o cărare de argint cu răstigniri tremurătoare.
Privind de pe terasa sufletului în largul lumii acesteia, care e ca o mare ce se zbate cu uriase valuri de marginile ce o înconjoară, mă întrebam stăpânită de o teamă nedeslusită unde am citit sau unde am văzut acest tablou. E începutul unei vieti de care nu-mi mai amintesc; e o chemare nostalgică de pribegie, sau nu-i decât transpunerea verbală insuficientă, meschină si neputincioasă a unui spectacol al lumii acesteia ce piere ca fumul si care unul câte unul încremeneste deasupra unui pat, stând si ajutat de altii, îmbracă un pardesiu (o haină) de scândură, iar dincolo de această mare se găseste si usor îl poti privi, un urias ocean lin cu jaruri luminoase ce vesnic strălucesc, pentru a poposi cei dornici de odihnă. Deasupra tuturor stă pe un Tron de Heruvimi Împăratul Milei, odihnindu-se pe brate de Serafimi si priveste cu iubire spre Maica Milostivirii care-i cu bratele ridicate, cu ochii înnecati în lacrimi, rugându-L: "Primeste în curtile vesniciei pe tot sufletul ce se roagă Mie!"
Oh, iubire neânserată de Mamă nevinovată! Tu faci să plouă pe omenire rază de lumină si îi reazemi în fericire. Oh, Doamnă si Fecioară, Mamă Cerească, goneste de la mine noaptea patimilor si luminează întunericul inimii mele1 Tu, care esti mai aleasă decât toate făpturile Ceresti si pământesti, primeste smerita mea închinare: "Bucură-te Maică Pururea Fecioară, Bucură-te corabia lumii! Bucură-te Biserica Domnului, că ne-ai răsărit nouă, oamenilor Lumină, Preacurată!"
Oh, Dumnezeească Fecioară, nădejdea si bucuria noastră, binecuvântată de Dumnezeul martirilor, pentru că Te-a făcut Mamă Bisericii si neamului omenesc să îti fie fii si fiice, m-ai primit si pe mine sub acelasi acoperământ de har si mi-ai îngăduit să Te am Mamă si Povătuitoare prin călătoria acestei vieti.
Oh, Împărăteasă a îngerilor, cer ajutorul Tău, de a-Ti face din lacrimile mele o diademă de crini imaculati pe care să-i astern la poala hainei Tale, Preacurată!
Stiu că pe foc îl stinge apa, iar păcatele le stinge milostenia, care este vârful tuturor virtutilor. Cine va ascunde milostenia în sânul săracilor si el se va ascunde în sânul îngerului păzitor de duhurile rele, iar de acolo în bratele lui Dumnezeu.
Oh, suflete, nu vei găsi odihnă decât în Acela care este odihna ta, în Iisus Hristos Euharistic!
Oh, puternică iubire a lui Iisus Hristos, cât de mult te deosebesti tu de iubirea pământeană a oamenilor! Iubirea Ta Dumnezeule, cu cât o vede o inimă ce arde în iubire, cu atât mai mult o înflăcărezi si o faci a nu mai putea trăi fără Tine.
Cele mai îmbătătoare dulceti si cele mai intime mărgăritare le-a găsit sufletul meu în această iubire care îl face nemuritor, îl face fericit de pe pământ.
Ah, Iisuse, Ti-am adus în inimă o lovitură mult mai grea ca cea de pe dealul Golgotei, prin căderea mea în păcate, iar Tu uitând totul, îmi întinzi mâna si gata, mă ridici. Ah, câtă nerecunostintă din partea mea! Smulge Doamne sufletul meu din nebunia lui, pentru că el te va cunoaste atunci când te vei atinge cu degetul Tău divin si trezându-se din amorteala păcatelor, Te va binecuvânta.
Oh, Dumnezeule prea milostive, m-am răzvrătit de multe ori împotriva Ta, Bunule, iar Tu nu Te-ai uitat cu asprime spre mine.
Oh, inimă împietrită, până când vei sta în acest ghetar de nepăsare fată de căldura iubirii lui Iisus Prea Scumpul?! Ce nerecunostintă! Află suflete că viata aceasta trece mai repede ca floarea câmpului, iar Fiul Fecioarei Maria rămâne în vesnicie.
Oh, Dumnezeule Atotputernic, pentru că Tu esti iubirea întruchipată, fă ca vrând si nevrând să intrăm în hora iubirii Tale prin mijloacele ce le crezi, pentru a ne mântui bietul nostru suflet. Oare să fie vreun suflet căruia să nu-i placă un astfel de judecător drept? Oh, suflete, fericit vei fi când vei auzi un glas prea dulce si vei vedea că te priveste o privire care străbate totul! Mai poti tine oare lângă tine o plăcere de asa scurtă durată si să pierzi pe cea vesnică? Nu, nu se poate! Dumnezeul iubirii stă afară lângă usă si te asteaptă si te ia chiar în brate.
Oh, bunătate prea înaltă, cât esti de dulce si răbdătoare, pentru a ne face fericiti si astepti cu atâta bucurie pe toti, desi ei nu te cheamă!
Oh, Dumnezeul inimii mele, de furtunile îndoielii si a necredintei, scapă-mă!
Nu privi cu mânie Bunule, ci cu bunătate si milă caută spre inima mea zdrentuită, căci cu ajutorul harului Tău voi fi luptătoare pentru adevăr până la cea din urmă răsuflare a mea.
Fă-mă Doamne de a muri poftelor si de a învia cu dorul după Tine!
Oh, Divinul meu Stăpân, care ne-ai răscumpărat cu un pret atât de mare, suferind chinuri grele, biciuiri, scuipări si lovituri nenumărate! Ai voit ca fruntea să-Ti fie însângerată prin acea cunună de spini.
Ah, Domnul meu, pentru cine ai suferit toate acestea? Pentru noi cei nemultumitori si cu nărav de fiară?
Iisuse, dulceata inimii mele, gândind la toate acestea, nu pot face altceva, decât să mi se mărească durerea inimii, căci nu am nici o faptă care să-Ti vindece rănile. Singurul lucru care poate linisti inima mea este de a-ti pomeni dulcele Tău nume si al Preacuratei Tale Maici până voi scăpa de această mizerie, de acest exil sub ale căror cătuse ne găsim fără Tine, Iisuse!
Prin razele iubirii Tale, oh, Mamă si Fecioară, sufletul meu începe să simtă o pace, gândindu-se la bucuria care îl va inunda atunci când mâna Ta se va întinde spre el si-i va întări slăbiciunea. Oh, ce gust va simti limba mea atunci când deasupra ei va picura nectar divin din bratul Tău, Preacurată! Din fiecare cută a mantiei Tale vor cădea mărgăritare pe care le voi strânge cu sârguintă prin harul Tău, ca să îti pavez cărarea spre inima mea cea atât de slabă. Oh, ce zi fericită va fi aceea în care Te voi putea primi în inima mea! Vino Stăpână si Împărăteasă că îmi arde sufletul de dorul Tău! Dar să nu vii singură, ci cu Fiul Tău scump, Iisus Hristos, care-mi poate da tot ce-mi lipseste: dragostea de aproapele si credinta. As vrea Stăpână să-Ti fiu roabă, să-Ti fiu slujnică. Ah, ce robie prea fericită, prin care te faci fiu si mostenitor al Impăratului! Tuturor celor care Te-au strigat Stăpână, le-ai întins mâna, iar celor ce Ti-au slujit le-ai dat comoară de odihnă. Oricât se va căzni cineva, nu va putea descoperi marginile Tale, Preacurată Fecioară.
Am risipit multi ani în bezna păcatelor iar Tu Prea Bună Doamnă într-o clipă m-ai adus lângă Tine? Trupul se opreste în loc atunci când Tu Stăpână îi poruncesti să stea, pentru ca cei ce sunt sub el să meargă bine.
Oh, binecuvântată să fii Stăpâna sufletului meu, că nu voi tăcea, ci în glas voi lăuda mila Ta, Doamnă si Fecioară! Maică Preacurată, fereastră imaculată prin care toată făptura omenească priveste frumusetile Cerului, fii Ppreabună Doamnă si pentru mine nevrednica, fereastră prin care să pot privi pe Stăpânul Hristos, pentru a-mi răcori sufletul de suferinta ce mă înconvoaie.
Ah, Iisuse, Tu care esti viată si lumină nouă, până când o să lasi să asteptăm a ne bucura de răspunsul Tău în fata suferintelor ce curg ca ploaia? Oare ce datorie vei da Tu celor care nu pot trăi decât a Te gusta zilnic pe Tine prin Taina Euharistiei si care fără de această hrană nu pot avea nici o odihnă pe pământ? Iisuse, eu fără Tine nu am de ce să mai trăiesc, căci de voi avea o viată lungă si plină de fericire pământească pe care tot Tu o rânduiesti, ea nu va fi decât o viată crudă, o viată chinuită, pentru că nu trăiesti Tu în ea.
Oare mă vei părăsi Doamne al meu, lăsându-mă în pustia singurătătii? Eu nu cred, pentru că mă bizui pe cuvântul Tău, când ai zis fariseilor si cărturarilor că nu sănătosilor le trebuie doctor, ci bolnavilor. Eu sunt bolnavă Doamne si nu mă părăsi, stând mereu cu mine si cu toti acei ce doresc să te aibă cu bucurie, pace si veselie neânserată. Întinde Doamne Iisuse Hristoase bratele iubirii Tale plină de milă si opreste săgetile oamenilor pornite din ispita celui rău. Fie-Ti milă de ei, că-s lucrul mâinilor Tale!
Arsura făcută de Tine pe inima mea este balsam de iubire si leac vindecător de păcate, cea de la oameni usucă oasele. Tu ucizi, dar lasi în acel ucis mai multă viată, fiindcă ai ucis păcatul. Tu faci ceea ce doresti, pentru că esti Atotputernic si vointa îti e întocmai cu putinta, pe toate le faci cu milă si iubire, pentru că Tu esti iubirea întruchipată.
Eu, care-s vierme si nu om, oh, Stăpâne al meu, nu vreau altceva, decât să se facă voia Ta, iar dacă suferinta mă tine lângă Tine, cu mine să fie după bună plăcerea Ta. Singura mea dorintă este să Te iubesc si să mă hrănesc cu Tine. Oh, Hrană a îngerilor! Sufletul îmi stă înghesuit ca într-o strâmtă temnită din partea acelora pe care Tu-i stii mai bine ca mine; se chinuie si năzuieste după libertate. Nu-i de folos ceea ce Te rog pentru a Te căpăta pe veci din această viată? Fă Tu ceea ce doresti si să nu depărtezi nimic de la noi pentru slăvita Ta voie.
Oh, Dumnezeul meu, fă să crească din ce în ce mai mult dorul sufletului meu după Tine si hrăneste-l cu iubirea Ta, căci atunci moartea va fi dorită si frumoasă, astfel mă tem si de Tine si de oameni. Când stai mereu în casa sufletului meu, Tu îmi esti Dumnezeu, Stăpân, Prieten sincer si nu mă mai tem de toate adierile de vânt. Nu voi îngădui să pleci de la mine, oh, Dumnezeul meu si Mântuitorul meu, fiindcă răscumpărarea noastră Te-a costat mult. Oh, suflete al meu, lasă să se facă voia Stăpânului tău cu tine, iar tu slujeste Lui si numai Lui. Nu dori bucurie fără suferintă, căci să stii că în suferintă găsesti pe Acela care a suferit mai mult ca oricine pe pământ: pe Iisus Hristos. Când Îl vei întâlni suflete al meu pe această cale a suferintei, roag-L să-ti ajute, că-I gata, e cu mâna întinsă. Calea cea mai scurtă spre Iisus, suflete, este suferinta împletită cu iubirea pentru El si pentru oameni. Te zbati, te muncesti în suferintă, nu-i nimic suflete al meu, căci iubirea pentru Hristos se preface în odihnă.
Iisuse, prin Tine toate se odihnesc.
Lasă-mă Doamne să-mi asez sufletul meu la picioarele Tale si îngăduie să pice peste el o lacrimă de sânge din dumnezeeasca Ta coastă, ca să spele solzii cei grei ai păcatelor mele.
Oh, Dulcele meu Stăpân, eu care sunt vierme si nu om, oh, vai de mine!
Eu care sunt un fir de nisip, m-am ridicat deasupra oceanului, m-am ridicat cu gândul de nemultumire asupra Maicii Preacurate, pentru că am crezut că m-ai părăsit. Ocean fără de margini în milă si iubire, Mamă a scumpului Iisus si a omenirii întregi, poate oare seca vreodată nemărginita Ta iubire pentru cei păcătosi care Te strigă în deznădejdea lor? Nu, nu s-a văzut acest lucru niciodată!
Ah, ce nebunie din partea mea Doamnă si Stăpână a Cerului si a Pământului, nu primi Prea Sfântă în urechi această cădere a mea si caută cu milă spre inima sfâsiată de fiarele acestui veac si întăreste mai multă cunostintă în purtarea Ta de grijă.
Oh, Stăpână si Usă de scăpare a sufletelor noastre, prin Tine ni s-au deschis portile cele încuiate ale Raiului.
Oh, Chivot prea scump în care se păstrează mila pentru noi cei păcătosi! Tu, care esti cu mii de nume numită, nu lăsa să se jefuiască casa sufletului nostru de dusmanul cel din veacuri!
Oh, Tu, nădejdea mea, Maică a milostivirii, Tu care stii toate, adu-Ti aminte de ticălosia noastră, umbrându-ne cu Harul Tău Divin. Iar tu, suflete al meu, priveste cu câtă iubire învăluie Sfântul Duh acele inimi care suferă pentru Hristos Euharistic si nu se răzvrătesc contra acelora care le prilejuiesc cale bună spre Cer. Acele suflete tu le cunosti usor, suflete al meu, pentru că ei trăiesc în iubire si risipire mai mult pentru altii decât pentru ei. Ah, ce nevoie te asteaptă suflete al meu, de nu te scuturi de praful deznădejdii si a neâncrederii în purtarea de grijă a Aceluia ce te-a scos din mizeria necazurilor pământesti! Ce voiesti? Dumnezeul tău e IUBIRE! Hai, trezeste-te si tresaltă de bucurie, oh suflete al meu, stai sub scutul Aceluia care plânge pentru căderile tale, sub scutul lui Iisus Euharistic, căci de astfel de apărare le va fi teamă să se apropie cei ce îti vor osânda ta. Roagă-L suflete
pe Iisus si pe Mama Lui Preasfântă ca nimeni si nimic să nu te poată dezlipi de acea Hrană care îsi are izvorul în Cer, de acea băutură pe care o doresc îngerii, sfântul si dumnezeescul Sânge al lui Hristos.
Oh, Iisuse, am văzut că nimic nu se judecă mai fugitiv decât caracterul omului.
Si totdeauna am văzut că asa numitii oameni răi si îndărătnici câstigă, iar cei buni si cuviosi pierd. Tu Bunule, care stii si cunosti inimile si intentiile noastre ale tuturor, judecă si dă-ti sentinta.
Doamne, eu nu văd o greseală săvârsindu-se, pe care să nu o fi făcut si eu, dar astept mila Ta. Oh, Doamne Dumnezeul meu, cuvintele Tale sunt cuvintele vietii în care toti muritorii îsi găsesc odihnă, dar îmi lipseste smerenia. Stiu Doamne că smerenia este haina care înveseleste toate faptele bune, dar nu o am. Îmi lipseste Bunule râvna de cele sfinte si vreau s-o completez cu frica de Tine, Dumnezeul meu, dar nu pot Stăpâne, pentru că nu merg pe drumul smereniei, care-i fără cădere. Ajută-mă să scap de mândrie, de vreme ce este cel mai mare păcat, pe când smerenia este cea mai mare virtute. Vreau să fiu mai ascultătoare si mai râvnitoare, dar nu am rugăciunea care să mă apropie de Tine, Creatorul meu! N-am primit Preabunule niciodată ocară de la oameni asa cum am primit cinstea; de aceea te rog Doamne al meu ca mâna ticălosiei să nu mă clătinească, lingusirile să nu mă stăpânească, lumea cea desartă să nu mă ademenească, iar răul din mine să nu mă biruie, ci să stau mereu sub umbra Crucii Tale, ca să-mi plâng ale mele păcate.
Si stând la picioarele Crucii, Te rog să-mi dai Bunule o inimă înflăcărată si o minte luminată; stiu că o inimă înflăcărată fără o minte luminată este ca un copil orb născut, iar o minte luminată fără o inimă înflăcărată este tot ca un copil născut orb.
Oh, Iisuse, nu vreau să-mi doresc moartea, dar vreau să Te trăiesc în orice clipă; suspin mereu după o fericire divină, dar suspinul mi-e zadarnic, căci această fericire nu se găseste decât dincolo de portile mortii.
Ah, Dumnezeule Atotputernice, tainele Tale sunt nepătrunse, iar eu vierme sunt si năzuiesc spre mila Ta, înnotând în noaptea păcatelor, încurajându-mă în această luptă cuvintele Tale: "Veniti la Mine toti cei scârbiti si împovărati si Eu vă voi usura pe voi!" Eu nu mă înteleg pe mine însumi si nu stiu ceea ce vreau, de aceea nu Te depărta de mine si de neamul meu, oh, Dumnezeule! Fă, Bunule să strălucească peste noi toti îndurarea Ta!
Iubeste Doamne pe cei ce nu Te iubesc si deschide usa iubirii Tale, celor ce nu bat si tămăduieste Doamne nu numai pe cei ce se nevoiesc a-si vindeca boala sufletului lor, ci si pe acei care se ostenesc să-si mărească boala lor sufletească. Stiu că ai venit în lume să cauti oaia cea pierdută. Iată, Doamne, cea dintâi sunt eu!
Priveste Părinte Ceresc cu ochii Tăi blânzi peste sudorile de sânge pe care Fiul Tău le-a risipit pentru mântuirea neamului omenesc. Bunătatea Ta, stiu că va birui nelegiuirile noastre. Nu uita Părinte că suntem lucrul mâinilor Tale! Nu ascunde de la noi mila Ta, ci arată-ne drumul cel drept pentru a Te întâlni, căpătând mântuirea.
Ajută-ne să fim îndrăznete pentru Tine si să ne rusinăm de păcat prin care vine sigur moartea si a sufletului odată cu a trupului.
Oh, Mamă a Cerescului Împărat, dă-ne mână de ajutor să putem iubi mai mult Cerul ca pământul. Stiu Stăpână că toate câte le ceri de la Fiul Tău si al nostru Dumnezeu Iisus, le dobândesti cu prisosintă. Nimeni nu s-a întors gol de la Tine ci mila Ta de Mamă pentru cei păcătosi a învăluit si înmuiat dreptatea Dumnezeească a Dreptului Judecător. Totdeauna a biruit mila Ta, Stăpână Preamilostivă, hotărâri luate de Bunul Dumnezeu, schimbându-le în iertare pentru noi oamenii cei nemultumitori. Cred în mila Ta, iar unde nu mai pot eu, ajută-mă Tu Doamnă si Fecioară cea cu multe nume numită, căci vointa la Tine este egală cu putinta.
Ajută-mă Maică Preacurată a nu avea două firi: una îngăduitoare pentru mine si alta severă pentru altii, ci să grăiesc tuturor ceea ce-mi vreau mie!
Oh, Mireasă care ai picat din soare, Tu care esti jilt si chivot Împăratului Hristos, dă-mi să mă tem mai mult de mine decât de altul!
Oh, Dumnezeule, măretia milei Tale mă umple de uimire, sfintenia cuvintelor Tale din sfânta Evanghelie vorbeste inimii mele cu asa căldură, încât mă topeste complet în cuptorul dragostei divine. În scoartele unei cărti simple ce se numeste sfânta Scriptură, se găsesc cuvinte asa de sublime, încât cu nici un pret nu se poate apropia de ea orice carte filozofică cu toată pompa ei, umbrită de lumina acestei cărti. Aproape toate celelalte cărti sunt bolnăvicioase, iar sfânta Biblie ne înfătisează icoana vietii omenesti si ne învată despre întemeierea a tot ce e făcut de Dumnezeu. Oh, ce tezaur scump are omenirea în sfânta Scriptură! Nici un om mare sau mic nu va putea birui ispitele si neputintele trupesti, dacă nu se va strădui să cunoască cuvintele lui Dumnezeu si să trăiască cu El Euharistic.
Sfânta Biblie este un Cer înstelat care ne luminează calea vietii înselată de păcate, iar degetul lui Dumnezeu din ea scrie pe pământul inimilor noastre: "pace si fericire".
Oh, Carte preabătrână, cu câtă dragoste, bunătate si modestie stai pe mâinile noastre spurcate!
Dacă cineva a pierdut pe Dumnezeu, să se adreseze la această bătrână Carte, că are darul să-i arate, iar cine nu L-a cunoscut pe Dumnezeul iubirii, în rândurile acestei Cărti Îl va cunoaste si se va hrăni de dragostea Lui.
Sfânta Biblie este un Soare care luminează totul din Dumnezeu. Ea trebuie să fie pentru oameni oceanul prin care să vadă pe Dumnezeu si frumusetile Raiului; ea este codul adevărului si al sfinteniei.
Nu ne putem numi crestini dacă la temelia întregii noastre credinte si a stărilor sufletesti nu se găseste această neasemănată piatră care-i cu neputintă de lovit. Ea are o virtute tainică si o putere ce lucrează asupra mintii, pătrunzând apoi în inimă.
Sfânta Scriptură nu-i o carte; as putea spune că-i o fiintă vie cu o putere ce învinge tot ce i se pune în cale. Prin citirea si hrănirea duhovnicească cu Sfânta Scriptură, sufletul omenesc cu toate lipsurile lui, devine o anexă a Sfintei Treimi.
Ce minune! Sfânta Biblie nu poate fi înteleasă decât de oamenii smeriti. Iubirea de Bilbie a smeritilor nu poate suferi bârfelile nebunilor ce spun că nu-I Dumnezeu. Aerul, apa, hrana egoismului sunt aplauzele multimii, pe când martirilor este măretia si frumusetea Cerului. Lumea sufletelor smerite nu poate fi tâlcuită din afară.
Fericirea se naste dintr-o inimă cu Iisus Euharistic, apoi sporeste evlavia si ne desăvârseste prin har. O minte îndumnezeită cu Iisus Euharistic si o inimă sfintită prin lucrarea harului, desăvârseste personalitatea unui sfânt. Sfintenia naste ceea ced este spre a deveni un om mântuit, un suflet fericit chiar de pe pământ, începând si gustând din viata vesnică.
Mă găsesc pe drum părăsită si străină Iisuse si se prăfuise în mine convingerea în posibilitătile de renastere ale sufletului meu atât din păcat cât si din străinătatea si suferinta ce-mi constrânge sufletul la o grea si dureroasă tăcere.
A apărut în păpusoi căldura gurii Tale Doamne Iisuse, care a topit ca o ceară, transformând în fata mea o viată nouă, nebănuită de mine până atunci. Inima mea fiind inundată de lumina vederii Tale si mintea privind ca un copil ce vede numai prezentul făcea din această chemare o cetate temeinică în care nu va putea nimeni pătrunde si în care se va răsfăta bucuria unui soare neapus de nimeni niciodată, adică în Tine, Iisuse.
Oh, inimă si minte slabă, n-ati putut să alergati la Împărăteasa Iubirii să vă arate că cetatea lui Iisus de pe pământ este vesnic înconjurată de inamicul din iad cu tot felul de armături, iar tu poti ajunge călcată în picioare, risipită dintre oameni si hărtuită de Satana. Firul zămislirii sfinte ce a transformat în cea mai tainică cută a inimii mele.
Oh, Iisuse, nu vreau să se atingă, nu vreau să se carbonizeze, găsindu-mă în cetatea Ta, îmi dau seama de furia inamicului si de slugile lui fidele, totusi căldura gurii Tale îi nimiceste pe toti până la unul, trăgându-i pe oameni din păcat, iar pe duhurile cele rele aruncându-le în iad. Tu, Doamne al milei îngădui ispitele, dar să nu ne părăsesti!
Ani si ani de zile tot mai crâncene au trecut în pale de neguri grele deasupra sufletului meu, căutând să-mi frângă aripile nădejdilor mele spre Cer, să-mi smulgă din mine încrederea unui răsărit de soare si tulburând pacea multor inimi, strecoară în ele agonia unei morti sigure.
Oh, Iisuse, viata si lumina noastră, unde să strig, la cine să astept si să implor credinta? Sufletele care năzuiau odată nădejdile noastre spre Tine, în fata noastră a tuturor zac doborâte la pământ din cauza neiubirii ce domneste printre noi. Copacul spiritualitătii noastre crescut din pătrunzimile vietii strămosesti, din străveche vatră a unei inimi crestine născută, nu făcută, a căutat dusmanul de veacuri vigoarea să i-o schimbe în uscătura râvnei în Tine, Iisuse si dragostea de neam să i-o înăbusească.
La această povară de mâhnire în suflet, când necazurile unor zile atât de crude ce-mi cutreeră inima, acoperindu-mi ochii în spuma lacrimilor grele pentru tot ceea ce vede că se aruncă asupra capului, adică: necurătia, vestejirea, putrezirea. N-am putut să-mi dau seama că prin această jertfă se va prăda tot iadul de sufletele ce ar fi putut ajunge în el si iată-mă prăbusită lângă Crucea Ta Iisuse, umilită, frântă, sleită de orice gând în posibilitătile unor deznădejdi de scăpare. Credinta fiindu-mi sfărâmată, gândeam că nu mai este leac pentru atâta durere. Dar tu Iisuse care colacul de salvare ai apărut pe valurile acestei mări furioase, salvându-mă si zicându-mi: "Iată-mă, aici sunt!" Nu ma-ai chemat când nădejdile cădeau de la mine poposite si sleite si chiar restul vietii scăpase în vestejire, încât într-atât se cuibărise în suflet deznădejdea, am strigat la Tine Iisuse, prezentându-Ti acest copac al neamului meu din marea Grădină a Maicii Tale de pe glob, asupra căreia se scurge cu atâta siluire vrăjmasă de la acest leat îmbătat de răzbunare. Prezentându-Ti Iisuse acest copac învelit în durerea mea, că, ce terasă minunată mi-ai arătat Bunule în înltimile vesnice, zicându-mi: "Mergi spre izvor, spală-ti ochii înglodati să privesti înăltimea Vesniciei unde stau toti acei ce au suferit pentru Mine!"
Străbătută de acest glas al Tău Iisuse, am admirat copacul care stă drept si neclintit de toate furtunile ce vin asupră-i. Si din fundul singurătătii si al deznădejdii ce mă frământă, în clipe pline de veninul otrăvitor al minciunii, iată că a iesit din mâna iubitoare a Maicii Preacurate un izvor care m-a desteptat si m-a curătit de solzii îndoielii care se formaseră pe sufletul meu din grija fătarnică a oamenilor, ce mi-o arătau.
Printre siroaiele izvorului divin, am simtit o caldă si duioasă adiere din Cer, care-mi arată că aici în cetatea ei lucrează si hotărăste o inimă de Mamă Sfântă care voieste să imprime o fată a neamului românesc si omenesc, o puternică linie de viată spirituală în Iisus Hristos si a fost centrică de adevărati crestini.
Oh, Doamnă si Fecioară, Mireasă Dumnezeească, fă ca acest miez de foc pe care Tu din milă pentru noi l-ai aprins în viata si-n timpurile noastre. Tu, care Te-ai făcut cuptor pentru a ne coace Pâinea Hristos, adună strădaniile si lacrimile noastre ca pe o recoltă coaptă, pune-le Stăpână în hambarele iubirii Tale, iar când vei crede, dă-l la moara milei, spre a iesi făină bună si fă să cadă peste ea ca un strop din sudoarea chinurilor Tale, pentru a o înmuia si frământându-o cu dragostea de Mamă Cerească, toarn-o în forma milostivirii Tale, vâr-o în cuptorul dragostei Fiului Tău Iisus Hristos pentru neamul românesc si să-Ti croim Stăpână prin jertfa noastră, oricare ar fi ea, drum către inimile tuturor celor ce Te iubesc si către cei ce Te urăsc sau nu Te cunosc. Înconjurând ca si cu o centură întregul glob, să-i tină ca într-o atmosferă de simtiri crestine, găsindu-se toti oamenii ca într-o baie caldă primăvăratică de primenirea sufletească ca nostalgia după omul cel nou crescând în duh si apă, să înrădăcineze viata mai adânc în idealul de trăire evanghelică si dobândirea virtutilor crestine.
Stiu Stăpână Cerească că magnetul atrage fierul, iar inimile noastre cele asemănătoare lui, orice fel de răutate ce este periculoasă, dar niciuna nu este atât de urâtă lui Dumnezeu ca cea din sufletul omului.
Eu, care sunt cea mai netrebnică slugă a Ta, Doamnă Cerească, Te rog să Te faci pentru noi oamenii magnet divin si fă să stea inimile noastre lipite de a Ta, Preacurată Fecioară si Mamă! Atunci omenirea nu va mai gândi altceva decât ceea ce gândesti Tu, adică bunătate si fericire vesnică pentru toti. Stiu că-Ti este dat de Fiul Tău Hristos, Dumnezeul nostru, vointa întocmai cu putinta si de aceea năzuiesc spre Tine, oh, Preamilostivă Stăpână!
Oh, Doamne Iisuse Hristoase, Lumina sufletelor noastre, Tu care esti mai mult milă decât dreptate, iubirea ce o ai pentru neamul omenesc, stiu că Te-ai hotărât să vii din nou pe pământ ca să pătimesti, să mori si să învieezi din nou, întoarce-Ti fata de la păcatele noastre, dar nu-Ti întoarce fata de la noi, ci priveste-ne, că ne zbatem pe malurile colturoase ale necredintei si lepădării de Tine si hotărăste-ne să stăm drept să Te iubim pe Tine si să Te mărturisim chiar cu pretul vietii, de ni se va cere de cei ce-Ti tăgăduiesc puterea si existenta Ta, oh, Dumnezeule înfricosat!
Oh, Mamă a Blândului Iisus, a iubirii si a adorării noastre nesfârsite, roagă-Te cu toti sfintii la Tronul Sfintei Treimi pentru omenire!
Iisuse, Tu îmi doresti sufletul si viata mea! Eu îti dau Bunule, dar ce îti dau? Tină în loc de aur, hârb în loc de pietre scumpe. Loveste Doamne Iisuse Hristoase cu piatra iubirii Tale în cremenea mintii mele si cred că îndată va scăpăra o scânteie duhovnicească, care căzând pe inimă, îi va împrumuta căldura si-i va nutri arderea dinlăuntru. Cu astfel de lovitură Te voi vedea Stăpâne cu ochii mintii mele lângă mine si în mine. Atunci cuvântul, mintea si inima vor fi, cum doresti tu să aibă un copil al Tău. Astfel de viată, este continuă convorbire cu Iisus si acel om se plimbă în umbra lui Dumnezeu pe pământ, pătrunzând cele dinlăuntru, iar cei ce Te iubesc pe Tine, Te vor si vor fi plini de grijă, pentru că Împăratul se uită la ei ca si cum ar fi de fată, uitând de toate ale lor. Oh, ce uitare plăcută!
Cei ce Te iubesc pe Tine Dumnezeule si se tem de păcat, Te văd pururea înaintea lor. Ei sunt convinsi că Ochiul Tău îi priveste si sunt îmbătati de fericire. De Te vom privi mereu pe Tine Iisuse în inimile noastre, nu ne vom clătina din statornicie niciodată.
Când Te privim, Te si simtim Iisuse si fugim de nedreptate, pentru că însăsi privirea Ta ne va ocoli de ea.
Privind oamenii spre Tine, Dumnezeule, nu vor muri în veci. Pe măsură ce Te vom privi, inimile noastre Te vor încăpea si se vor încălzi, iar mai târziu se vor contopi cu Tine, privindu-Te mereu în fată.
Cine se va strădui spre a privi mereu fata lui Dumnezeu, acela stă înaintea usilor Raiului! Acest lucru este întru tot asemănător ca tinerea unui lucru mereu în soare, ale cărui raze căzând pe el, îl pătrunde si-l încălzeste. Oh, scumpă si dulce căldură care ne ajuti să stăm în fata lui Dumnezeu Cel ce este Soarele lumii întregi, nu te depărta de la noi! Oh, suflete al meu, trebuie să stii că această căldură emană din valurile de iubire ale Maicii Preacurate care a fost căldură si lui Iisus, Cel ce încălzeste toate în Cer si pe pământ.
Iisuse al meu dor, Ti-am întâlnit privirea ce cădea spre noi din chipul răstignit si ea mi-a dat o secundă de multumire si nădejde.
Ah, Dumnezeule, iată-mă prăvălită la picioarele Crucii Tale! Dă-mi putere Bunule! Smulge-mă din vâltoarea nedumeririlor si a tristetii sufletesti! Doamne la Tine totul este cu putintă si din răul în care mă găsesc, mă ridică Milostive la rangul de om predat Tie, care să simtă si să vibreze, să cugete cele plăcute Tie si să Te mărească neâncetat.
Doamne Iisuse, ridică-mă de unde am căzut si nu-ti întoarce fata Ta de la mine pentru putina mea credintă!
Doamne, sădeste iar în inima mea dragostea de oameni pe care am avut-o altădată, iar acum mi-a smuls-o frica de slugile Satanei care mă amenintă cu ruperea de Tine, Iisuse! Dăruieste-mi Stăpâne iar căldură si pace inimii mele obosite!
Doamne, întinde mâna Ta cea tare peste toate făpturile obosite si adânc îndurerate de Satana, dându-le Bunule dorul după viata cea vesnică! Tu fiind Acela care ne cunosti mai bine pentru că Tu ne-ai creeat, înfăptuieste Doamne minunea să flămânzim după Tine, oh, Iisuse - Pâinea Cea Vie - ca să trăim în iubire si lumina cea adevărată asemenea lui Petru, care era să se înnece în valuri, asa să ne scape si pe noi mâna Ta Doamne, oh, Salvatorul lumii, din răstălmăcirile Satanei care ne prezintă sperietoarea uriaselor valuri, ne scapă soptindu-ne despărtirea de fericirea vesnică a vederii fetii Tale. Oh, Iisuse Scapă-mă! Si cât de mici si neputincioase sunt toate aceste soapte cu bucuriile lor laolaltă si cum se pierd ele ca orice durere si încercare în bucuria prezentei lui Dumnezeu.
Oh, Iisuse, eu doresc ca numai voia Ta cea sfântă să se săvârsească cu noi!
Sunt zile, Bunule când harul ne poartă si toate le întelegem si ne par usoare, iar alteori Te ascunzi si ne lasi să Te căutăm noi. Tu esti mereu cu noi, dar nu lăsa ca să nu Te simtim, ci de vointa si de lupta de dăruire totală care nu cere pentru sine nimic, nici măcar mângâierea de a simti că-i bine asa sau nu. Dacă Tu Doamne Iisuse, vrei aceasta si eu vreau, oricât m-ar costa. Ah, Doamne, cât este de greu uneori!
Eu mă rog Iisuse al bucuriei si al durerii, Iisuse al mângâierii si al învierii, apleacă-Ti spre noi inima blândă si fă si inima noastră asemenea cu a Ta! Dă-ne Doamne cel mai sigur mijloc de a Te urma si de a topi viata noastră în a Ta, căci toate câte le vrei, le si poti, Părinte Ceresc! Dă-mi putere să alerg cu sufletul spre pestera din Betleem ca să întâmpin cu toate puterile sufletesti pe Printul păcii si al slavei, pe pruncul Iisus, rugând pe Maica lui Preacurată să vină pentru a naste pentru a 1967-a oară pe Dumnezeescul prunc Hristos si-n inima mea, pentru a o simti Iisuse! Eu consider cel mai fericit timp al meu, numai atunci când stau în cameră cu Tine, oferindu-ti inima mea ca pe un cadou ce pot să ti-l dau.
Ajută-mă Stăpâne a mă osteni, ca tot timpul vietii mele să-l împărtim asa fel, încât el să fie al Tău în întregime si asa se va îmbiba inima mea de dragostea Ta!
Iisuse, deschide în inima mea izvorul rugăciunilor către Tine, pentru a nu mă lipsi nici o clipă de Numele Tău prea sfânt!
Ajută-mă Iisuse să fiu tot mai mică. iar Tu să cresti în mine tot mai mare, în sufletul meu si al nostru, al tuturor!
Oh, Iisuse Doamne de ar putea fi întreaga noastră viată o Liturghie! Ce fericiti am fi că Te-am avea mereu în noi si cu noi, Hristoase Doamne! Tu, care esti Preotul Cel Vesnic, de se va îngădui vreodată să nu avem preot, să ni Te aducă printre noi prin Sfânta Liturghie. Te rugăm Bunule să ne fii Tu preot, iar noi pâinea. Atunci Iisuse, Doamne s-ar uni lacrimile noastre cu ale Tale si ale Preacuratei Maici, durerea noastră ar fi vărsată în mâna Ta, stropul nostru de iubire fată de Tine s-ar vărsa în marele ocean al iubirii Tale, Stăpâne!
Ah, iubirea Ta nu este cunoscută si nici sorbită. Nu se predică iubirea Ta cu ură. Oh, eu vreau să văd în iubirea Ta suflet viu, flacără luminoasă, viată vesnică si nici un sentiment bolnăvicios.
Iisuse, multi din oameni nu Te iubesc pentru că nu Te cunosc; la altii le este frică iar această frică vine pentru că stau departe de Tine. Stiu Bunule, că Tu Te-ai simti tare bine între oamenii păcătosi care Te roagă să stai cu ei, decât chiar între îngerii care Te laudă si-Ti cântă mereu, si de ce? Pentru că oamenii au mai multă nevoie decât îngerii care nu se luptă xcu nimeni. Oh, si cât mă gândesc la această iubire care porneste din dumnezeeasca inimă de Mamă a Maicii Tale Preacurate, care-I atât de mult cuprinsă de dragoste pentru oameni, înât nu mai poate tine în sine văpaia dragostei Sale înflăcărate pentru a ne îmbogăti, dându-ne în dar de la Tine Împărătia vesnică, numai să o vrem.
Oh, si câtă nerecunostintă arătăm noi acestei iubiri care face să doară mai mult decât toate durerile ce le-a suferit Preasfânta când privea la preacuratele patimi ale iubitului Său Fiu, Iisus Hristos. Dacă noi i-am aduce, nu pâraie de recunostintă pentru mijloacele ce le căpătăm prin Ea, ci numai câte un strop pe zi, îngrijorările s-ar preface în privire de odihnă spre noi.
Oh, Mamă a iubirii Fiului Tău Prea scump Iisus Dumnezeul nostru care a iubit atât de mult pe oameni si ca să le vădească iubirea, S-a mistuit pe Sine din dragoste, iar drept recunostintă cei mai multi din noi îi arătăm dispret si lepădare de cele sfinte si taina iubirii.
Ceea ce-i mai dureros este că noi îmsisi, jurati de bună voie să fim pe veci străjeri iubirii Lui, am adormit în postul chemării, ba chiar ne-am făcut vânzători ai tainei, dând mâna cu cei ce te-au răstignit si care cer si azi un fel de răstignire pentru cei ce arată taina iubirii Tale Iisuse.
Oh, Iubire, care asteaptă mereu pe cei pierduti, până când vei mai răbda, până când vei suspina? Stiu că inima Ta preasfântă care a sângerat pe dealul Golgotei si azi sângerează pe toate hârtoapele tuturor dealurilor si văilor acestei vieti după acele inimi împietrite pentru a le înmuia si a le câstiga, ca din lărgimea inimii Tale să reverse din belsug în râurile iubirii Tale Divine.
Oh, ce odihnă va fi atunci pentru Tine si ce mângâiere Maicii Tale Preasfinte pentru această răzvrătire!
Iisuse, dă-mi harul de a nu mai putea trăi fără Tine si ajută-mă Bunule să-Ti dau iubire pentru iubire si împărăteste Tu peste noi cu toată împotrivirea firii. Dă-mi putere Stăpâne al meu de a primi în inima mea Raiul pentru iubirea ce ai risipit cu noi si de se poate, vreau să si mor pentru Tine Iisuse asa cum si Tu ai murit pentru noi. Tu ai murit Iisuse să ne înviezi pe noi din moarte, eu vreau să mor pentru Tine ca să înviez prin Tine în viata vesnică.
Oh, Iisuse al meu dor, fă Tu ce vrei si cum vrei cu noi, lucrul mâinilor Tale, numai să fie spre mântuirea noastră a păcătosilor si spre răspunsul cel bun al neamului întru Ziua cea mare în fata celorlalte neamuri si a sfintilor Tăi si a sfintilor îngeri.
Iisuse, doctorul meu, vindecă-mi sufletul, că firea mea aprigă mi l-a sfâsiat. Stiu Doamne Iisuse că blândetea are în sine ceva divin, ceea ce e mai presus de lucrurile omenesti, încât toate si toti trebuie să se plece în fata ei. Pornirile mâniei sperie si nu are putere tainică, sunt furioase ca pâraiele de munte spre vale după ce s-a spart un nor de ploaie pe deal.
Mai stiu Bunule că fericite sunt inimile mlădioase, căci ele nu se vor rupe niciodată, iar pe vrăjmasii săi îi deformează. În miere toate mustele se îneacă, pe când în otet numai cele betive. Tu, care esti mierea nemuririi, fă să se înnece toti oamenii în Tine! Oh, ce înnecare fericită va fi! Fă Tu Stăpâne ca toate faptele noastre să fie prin exceptie de blândete de a câstiga inimile oamenilor pentru Tine, pentru Rai.
Sfântul Evanghelist Matei zice în Evanghelia sa: "Fericiti cei blânzi, că aceia vor mosteni pământul!" Eu as vrea să fiu blândă pentru ca prin această blândete să Te fac pe Tine Stăpân peste pământul inimilor omenesti si asa toate dorurile lor le va rezolva grabnic mâna Ta.
Aruncă Doamne mantia blândetii peste sufletul meu, ca să am darul ca la rândul meu pe cei săraci si goi de haina blândetii si înfierati de Satana cu răzbunare si mânie, să-i opresc cu darul Tău de pe povârnisul care merg, întorcându-le inima spre bunătate.
Vreau Doamne Iisuse să ne ducem viata aceasta cu Tine si mereu să fie în ochii Tăi Iisuse toate ale noastre, vreau să Te avem în casa sufletului nostru ca pe un Împărat, ca pe un prieten, ca pe un frate, ca pe un Stăpân, ca pe un Dumnezeu Te dorim, pentru că esti al nostru. Te vrem ca mângâierea sufletului nostru, Te vrem să tronezi întru noi, fiind Stăpânul iubirii.
Furtunile urii dezlăntuite împotriva Ta, Ti-au apăsat mereu cununa de spini pe capul Tău, însângerându-Ti blânda frunte. Azi Iisuse peste tot esti gonit: din scoli, din parlamente, din tribunale, din armată si câteodată chiar si din Biserică. De aceea Te rugăm, Te dorim, ne plângem pe unii de felul în care am ajuns.
Vino la noi Iisuse, vino!
Multi Te urmează pe drumuri si prin locasurile sfinte, altii Te laudă ca pe o făptură.
O, Iisuse, furisează-Te si vino la noi si când zic la noi, îmi prezint neamul meu care mai crede în Tine, care doreste să sufere pentru Tine, Iisuse! Până când se va amesteca sângele lor cu al Tău?
Ah, stiu Iisuse că multi dintre noi Ti-au deschis răni adânci. De aceea, vino la noi, truditule Doamne să Ti le legăm, asezând ca pansament sufletele noastre.
Vreau Iisuse ca pentru sfântul Tău Trup sfârtecat, să fie casă de ajutor sufletelor noastre, ale tuturor care Te cheamă cu dor nestins. Da, sunt si inimi sfâsiate de durere pentru Tine Iisuse, pentru că doresc să fie mereu cu Tine si să le mângâi Tu, cirineanule milostiv, că Te vor cunoaste pânditori spurcati, pentru că Maica Ta Preasfântă stă cu mantia întinsă în fata lor si-i va orbi.
Mângâie-ne Doamne si pe noi de întoarcerea celor ce Te pândesc, asa cum ai mângâiat pe Lazăr si pe sora lui, Marta din Betania, de întoarcerea Mariei Magdalena, sora lor, ce era desfrânată.
Iisuse, Maica Ta Preaiubită, cu toti sfintii stau cu mâinile ridicate si iată mă trezesc si eu nevrednica, a Te ruga să privesti spre multimea înlăcrimată, însetată si flămândă după adevăr. Strecoară-le milă, mult milostive, că poti, Tu, săracule din Nazaret si vino si ne îmbogăteste sufletele noastre, că pierim în întuneric, stând de pe acum în umbra mortii.
Binecuvintează Doamne, aureola si amurgul, îndulceste amarul necazurilor noastre cu surâsul Tău, Bunule!
Doamne, fii sfătuitorul nostru, căci atunci amărăciunile si bucuriile noastre pe toate le vom împărti cu Tine si, ah, ce bine va fi, căci Tu vei fi Stăpânul casei noastre, îndeobste si al meu.
Oh, Maică Preacurată a dulcelui Iisus si a noastră a tuturor, ajută-ne să întronăm pe Iisus viu în inimile noastre si-n toată tara noastră, că toate câte le ceri de la Fiul Tău, Hristos Dumnezeul nostrru, le si iei pentru cei ce se roagă cu foc.
Iisuse Doamne, simt o sete nepotolită si jinduiesc după o viată înflăcărată care să culmineze în sfintenie si care să aducă la înflorire si deplină rodnicie toate fortele pozitive ale sufletului meu. Fă Tu, Stăpâne să se verse asupra sufletului meu claritatea si credinta, pentru a simti parfumul unei convingeri supranaturale, ca într-o bună zi să prezint inima mea în care să se adune ca într-un cristal de mare pret toate curcubeele acestei lumi neînsemnate pentru preamărirea Ta si mântuirea mea si a neamului din care mă trag.
Iisuse, răscolită de focul acestei dorinte, am străbătut drumuri grele cu pietre colturoase pentru a putea sfărâma în mine orice ambitie ticăloasă care duce la pulbere si praf bietul meu suflet.
Oh, doar prin aceasta să mi se trezească inima mea pe potecile întortocheate si întunecate pentru că atunci sufletul schioapătă.
Da Doamne, trupul nostru trosneste din toate încheieturile de necredintă ale alunecării primejdioase si de permanenta smulgere din făgasul firesc al Divinitătii Tale.
Tu stii Iisuse Doamne, că mai sunt si oameni din aceia care merg în răspunsul împotrivirilor vijelioaselor furtuni, dând la iveală prin aceasta fără să-si dea seama, lucrarea unor suflete vulcanice de o neîntreruptă ardere internă. Toate acestea îl costă pe bietul trup, dar ce contează? Fă Tu Bunule ca prin râvna de Tine să tâsnească lava fierbinte de credintă ca cea a strămosilor nostri. Dă-ne Tu Iisuse sfintenie activă si lucrare prin care să se molipsească si alte suflete si la rândul lor fiecare să atragă ca un magnet sufletul oamenilor către inima Ta, Hristoase al meu! Sileste Tu cum vei sti, pe cei ce doresc să-si amestece sângele lor cu al Tău la urcarea pe scena mărturisirii adevărului, dându-le putere această actiune să lucreze fericirea ce vine cu pasi grăbiti asupra sufletelor crude. Stiu că vei salva suflete omenesti de fiara necredintei prin eroismul altor suflete care le vei da ca probă întâi prigonitorilor si apoi martirajului, pentru că si ei doresc ca si ultimul veac să fie ca si primele veacuri ale crestinismului.
Dar eu Iisuse, care de atâtea ori m-am uitat în prăpastia sufletului meu, am cules impresii dureroase, pentru că nu am doza necesară de curaj, nu sunt stăpână pe frânele vointei în măsura în care să pot încorda toate fortele sufletului meu. Pentru infirmitatea credintei mele, îti cer mult milostive Doamne să-mi dai însufletire arzătoare, că dacă voi fi pusă în fata probei, să nu mă lepăd de Tine.
Ce încântare să fac proba sângelui, desi nu am în mine stofa din care să croiesti martiraj, totusi cer să-mi ajuti să pot pune piciorul în cazanul cu foc al tuturor răpirilor în duhul jertfelciciei Tale, Bunule!
Vreau să fiu turnată în cosul morii Tale ca pe un grâu, iesind făină de se poate, cu darul si cu ajutorul Tău, de primă calitate. Fă Doamne, să găsesti în mine obiectul sigur care să destepte în mine dispozitia arzătoare de a mă conserva în întregime pentru Tine si neamul meu.
Maică Preacurată, Tu care esti unda cea de aur împodobită cu pietre scumpe, prin Tine a venit Iisus între oameni pe pământ si S-a luptat cu ei. Sădeste Tu Preamilostivă în mine îndemnul care arde, care subjugă si îmbătrâneste sufletele în acea directie pe care El, văzătorul inimilor omenesti o crede că e calea cea mai bună si duce la mântuirea chinuitului meu suflet si la îndeplinirea desăvârsită a rostului meu pe pământ, ca cel putin de aici înainte să poti fi asemenea pomilor care să-si aducă roadele pe măsura asteptărilor celor din jurul meu.
Pe cine oare să numesc bună, decât pe Aceea care-I bunătatea întruchipată, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, Mama Stăpânului nostru Iisus Hristos si a noastră, a tuturor. O, Mamă a bunătătii, nu cunosc alt semn al superioritătii decât bunătatea Ta, care-i fără margini! Oamenii care fac bine, ajung buni si sunt fii bunătătii.
Oh, câtă glorie divină au acele suflete mari care fac bine, căci cu bunătatea înfrumusetează viata si împacă toate neîntelegerile. Ea limpezeste toate încurcăturile, usurează greutătile si înveseleste tristetile; ea înnobilează sufletul, iar suflet de suflet se simte totdeauna aplecat spre bunătate.
Oh, Doamne al bunătătii, eu cred că nu este sun soare decât un singur lucru înaintea căruia trebuie să ne închinăm: bunătatea, iar acea bunătate esti Tu, Împărăteasă a Cerului si a pământului. Stiu initatea de măsură a sufletului: aceea este bunătatea. Tu ne vei ierta, Stăpână că nu putem fi întotdeauna veseli pentru toate câte ne-ai dat, dar nu ne vei ierta pentru că n-am fost întotdeauna buni si îngăduitori cu semenii nostri, deaorece aceasta stă numai în puterea si vointa noastră. Si ca să fie o bunătate veritabilă, trebuie să fim mai buni si cu cei răi care ne pizmuiesc si ne necăjesc sufletele noastre. Oh, bunătate scumpă, dacă ne apropiem de tine si te privim mai de aproape, nu vedem altceva decât însusirea cea mai caracteristică a firii noastre si trăsăturile care ne deosebesc cel mai mult de restul universului. Tu faci ca omul singur între toate făpturile să simtă si o altă emotie decât a propriei sale suferinti. Tu floare scumpă si aleasă, faci ca loviturile dureroase ce le are aproapele, să ne miste inima si venindu-le în ajutor, cei care suferă să simtă o mare usurare, o pace lăuntrică, o înăltare supranaturală si-n această lectie de fericire, descoperim că în sufletul nostru trebuie să fie un fel de drum care să aducă regiune superioară aceleia în care se miscă ce-l înconjoară si de care să fie legat tot rostul fiintei noastre.
Tu Doamnă si Fecioară, din bunătate ne-ai smuls din gunoaiele lumii si ne-ai urcat în camionul iubirii Tale de Mamă si Stăpână, asezând la volan un Arhanghel si poruncindu-i să ne ducă în excursie; camionul fuge tare, drumul Stăpână e diferit, pavat e prea putin, restul e cu gropi si povârnisuri. Când ne saltă la o groapă cădem, dar cădem tot în camion; când se urcă pe o coastă, camionul este amenintat să se răstoarne, dar soferul ce ni l-ai dat ne bate în geam, făcându-ne atente să ne dăm toate pe partea opusă, în fata acestei primejdii si asa trecem fără pericol. Unele din noi avem curiozitatea să privim ce rămâne în urma camionului si fără veste, din fuga camionului, ne trezim cu o plesnitură peste cap de la câte o creangă a vreunui copac pe lângă care trece camionul nostru. Aceste curiozităti apar cam des si mă întreb ce va fi atunci când vom ridica capul să privim, iar camionul nostru va trece peste un pod, nu ne va reteza capul oare? Fără îndoială, da! Dar ce se va întâmpla cu trupul fără cap? Eu cred că îl vom tine putin, dar pentru că va fi mort, va mirosi si de la sine va trebui să-l dăm deoparte, pentru a nu strica aerul celor din camion.
Oh, Stăpână, iartă-mă că Te mai întreb ceva: dar dacă la vreuna din noi îi va fi sete din cauza arsitei si prafului de pe drum si va sări din camion fără să anunte soferul, ce se va întâmpla cu ea? Desigur că va muri în felul acesta si trupul îi va rămâne afară din camion.
Oh, Milostiva Pământului, Preasfântă Mamă a lui Iisus, Tu care esti bunătatea întruchipată, întinde prelata iubirii Tale peste camionul ce ni l-ai dat, a nu fi ispitite să ridicăm capul si să privim în urma noastră si a ne feri de ploi si de arsita soarelui si de vânt cu praf. Si-n felul acesta vom merge bine, ajungând la capătul excursiei noastre, iar pentru această călătorie îi vom multumi soferului când vom ajunge în gara de unde ne-a luat dânsul.
Aici, de vom astepta mult, să intervii Tu, Buna noastră Doamnă la Fiul Tău Iisus, să poruncească a veni mai repede dinamul, că se poate unele din noi să fim subtire îmbrăcate si să răcim rău, iar bolnavii nu pot să se veselească, fie locul unde merg cât de frumos sau nici să ajungă la locul de veselie, căzând pe drum din cauza bolii, neavând doctorie la timp.
Ah, Stăpână si Fecioară, cum as vrea să se termine această excursie pentru a ajunge mai repede în gara mult asteptată! Si urcându-ne în dinamul milei Tale să putem ajunge, atât noi, cele care ne-ai smuls Tu, Preabună din gunoi, cât si toate acele suflete care îsi dezvoltă floarea bunătătii pe gunoi si între spinii lumii acesteia si care fug după camionul nostru să nu-l piardă din ochi. Altii, desi pe jos, totusi se tin de el cu ajutorul Tău, Preasfântă! Iar dacă ne vei tine mai mult în gară, să ne tii Preamilostivă numai pentru a ajunge si ei de a se urca cu totii în dinamul fericirii ce va fi condus de îngeri pe tărâmul nemuririi. Iar acolo, si călugări si mireni care am suspinat pe cale după dinam, să ne întinzi la fel masa, hrănindu-ne cu frumusetea Ta, cu mila Preasfintei Treimi, cu razele tuturor sfintilor si cu osteneala îngerilor nostri păzitori, iar desertul să fie bunătatea si dulceata ochilor care ne-au urmărit toată viata pământească, atrăgându-ne si vrăjindu-ne astfel la fericirea fără sfârsit. Si-n felul acesta vom ajunge în adevărata viată de Rai, vom asterne la Tronul Preasfintei Treimi si la picioarele Tale toate bucuriile noastre ca pe niste flori alese din grădina udată de iubirea Ta Prea Sfântă!
Oh, Tu care ai făcut Cer pe pământ, ajută-ne Prea Sfântă Stăpână să ne vedem dorinta împlinită pentru mărirea numelui Tău, Prea Sfântă Doamnă!
Născătoare de Dumnezeu, ajută-ne cât mergem pe cale, să aducem toate inimile oamenilor la picioarele Sfintei Treimi si prin aceasta să ne căpătăm si noi milă în fata Prea Sfintei Treimi. Tu, care esti Împărăteasă a toate, dă ordin ochilor nostri să privească mereu măririle Tale, ca prin aceasta să ne urcăm spre desăvârsire, ajungând cu darul Tău să fim odihnă Sfântului Duh.
Iisuse al meu dor, ajută-mă ca în aceste clipe să-mi revizuiesc sufletul care-i atât de chinuit de măruntisurile născocite de îmbătrânitul în răutăti - Satana!
Si cum oare voi ajunge să-mi fericesc viata mea, decât schimbându-mi pasii numai spre Tine.
Iisuse, umple-mi inima cu seva Euharistiei Tale, trăind viata în asa fel încât să trăiesti Tu Iisuse în ea.
Iisuse, Doamne, fă-mă rezervorul Tău prin care să se reverse izvoare de apă vie peste câmpia sufletelor obstei mele si ale neamului meu, spre a le face rodnice spre mărirea Numelui Tău si mântuirea noastră, a tuturor.
Iisuse, eu vreau să fiu conductă prin care să curgi Tu si Te rog Bunule să sudezi cu mâna Ta Preasfântă toate inimile laolaltă si a celor ce vor si ale celor ce nu vor. Tu poti să-i aduci prin chemările pline de iubire, ca prin această măreată conductă să se ude tot globul, iar dacă se va ivi vre-un ispititor să oprească această inundatie de iubire dumnezeească, Tu Prea Bunule, poti să-l înfrângi, iar conducta s-o solidarizezi, căci credinta mea îmi spune că iubirea solidă care trăieste din jertfă pentru câstigarea si sfintirea aproapelui, nu cade, deoarece temelia iubirii este mereu jertfă pentru Tine Iisuse, Cel ce Te-ai jertfit pe Cruce pentru câstigarea din păcate a oamenilor.
Doamne, Iisuse, vreau să se facă voia Ta, asa după buna plăcere ce o ai, dar dă-ne putere să Te iubim fără măsură! Dă-ne Doamne putere, să ne încredem în Tine numai, si nu în oameni! Desăvârseste Tu Bunule opera Ta cu noi împotriva tuturor slăbiciunilor noastre, pentru a vedea cei ce ne urăsc că, cu noi este Dumnezeu.
Vreau Doamne Iisuse, să fiu unealtă pentru a spăla cu puterea Duhului Sfânt sufletele întelenite în păcat, dar pentru a ajunge unealta Ta îmi trebuie turnarea în forma iubirii Tale spre a Te întelege, a Te răspândi si a Te face să Te păstrezi întâi în inima mea, a duce o credintă intimă cu Tine pentru a-mi omorî inima mea cea egoistă si strâmtă si a mi-o da în loc pe a Ta Bunule, care-i plină de dragoste pentru toti si-n care viclesug nu este.
Dă-mi Iisuse inima credintei care să-mi arate slăbiciunile, căderile si păcatele mele si-mi întinde Hristoase al meu mâna Ta plină de bucurii divine prin care să ajung la planul dorit al vesniciei! Oh, Iisuse, dă-mi putere să ard în credinta pentru Tine nu numai în zilele de desfătare sufletească, căci atunci când nu te războiesti cu Satana si slugile lui fidele de pe pământ, e usor să arzi si să-ti manifesti credinta. Dar eu Te rog, Bunule, să fiu flacără arzătoare pentru Tine în zilele de înfrângere, desi orice înfrângere eu o cred aparentă, pentru că nu există înfrângere adevărată când în fruntea liniei de bătaie esti Tu!
Focul pe care Tu poti a mi-l aprinde în inimă stiu că ar avea darul si puterea de a arde orice vase ale necredintei, ale încercărilor si uneltirilor ce vin cu furie asupra noastră. În acest fel eu sunt asigurată de biruinta în Tine si prin Tine, Iisuse al meu care toate cad în fata Numelui Tău.
Iisuse, Soare scump. cu temelia credintei mele zideste sfintenia pentru a Te purta în cele dinlăuntru ale mele, pentru a fi neclintită în mărturisirea Numelui Tău si cu darul Tău să plutească lin barca sufletului meu pe marea furioasă a acestei lumi.
Vreau Iisuse să Te iubesc până la nebunie, căci stiu că trăirea în iubirea Ta răstoarnă hotărârile lumii acesteia cu puterea adevărului acestei sfinte nebunii .
Dă-mi Doamne Iisuse credinta si iubirea sfintelor, ce le-a avut fată de Tine, că ale mele sunt moarte. Iisuse, Doamne, Tu de vrei, poti să faci pământul Cer prin sederea între noi mereu, căci mai multă nevoie avem noi cei de aici, de Tine, decât cei ce au biruit această lume prin trecerea la viata vesnică. Credinta mea îmi spune mereu că a trăi cu Tine într-o vesnică atingere, prin unirea muritorului meu trup cu nemuritorul si Dumnezeescul Trup si Sânge, trăim într-o dumnezeească si nesfârsită Împărătie Cerească. În felul acesta avem Cerul cu noi, iar Tu ne esti far puternic de lumină contra întunericului acestei vieti plină de ispite si de tentatii păcătoase.
Ah, Iisuse Doamne, cum as vrea să mă odihnesc si să adorm si cu mine odată tot neamul meu pe Sfânta Ta inimă ca si iubitul Tău ucenic Sfântul Ioan, ca orice bătaie a inimii Tale să fie pentru noi un suspin de dor după Tine, după jertfa pentru Tine, iar aceste strădanii ale noastre să aibă mult pret. Uneste-le Tu Bunule cu rănile Tale si îmbibează-le în sângele inimii Tale care si azi curge pentru răscumpărarea noastră.
Iisuse, numai un cuvânt de-al Tău este de ajuns, să fim mângâiati în ceasurile de dezamăgire, ne sunt folositoare pentru ca inima noastră să nu prindă rădăcină aici pe pământ si prin aceasta să vedem că numai Tu esti bun.
În momentele când mă simt dezgustată de toate, când firea se sfâsie de o durere neînteleasă, când îmi simt povara neputintelor si a slăbiciunilor proprii, dă-mi darul prin credintă să Te simt si să Te văd pe Tine, Iisuse!
Când ispitele mă fugăresc, oh, Tu Mamă si Fecioară, care ai cunoscut lupta acestor suferinte, ajută-mă să văd pe Iisus în aceste valuri furioase pentru a mă urca în barca iubirii Sale în care chiar de doarme, tot veghează, pentru că numai pleoapele îi sunt închise. Prin privirea Lui se va potoli furtuna. Cu El, oh, Doamnă si Împărăteasă, nu ne vom înneca niciodată, chiar de vom cădea în barcă de loviturile ce le primeste barca de la mânia valurilor turbate, noi privind la Iisus, nu cădem în valuri. El întelege căderea noastră. Dacă ar fi un înger nu ne-ar întelege, pentru că El nu a purtat trup de om, dar Iisus, oh, Doamna noastră, care a primit să ia trup si a trăit printre oameni slăbănogi, ne întelege foarte bine. El se apleacă si încetisor ne întreabă: "Vă e rău?" Chiar dacă noi ne ascundem de frica furtunii,. El ne regăseste si ne sfătuie să fim tari. Si dacă valurile furioase răpeste pe cineva din barca iubirii Sale, El se coboară în adâncul oceanului pentru a scoate acel suflet, chiar dacă la un moment dat acel suflet îl părăseste, El, cu iubirea chemării Sale îl cheamă, pentru că-l doare această rupere a mlăditei Sale.
Oh, si cum să nu-L doară pe Iisus de acel suflet pe care l-a răscumpărat cu viata si sângele Său vărsat pe Cruce! El pe toti si mai ales pe acei care L-a rănit mai mult, îi strânge la inima Sa.
Noi, Preasfântă Doamnă, am ajuns prin căderile noastre de fiecare zi niste leprosi, iar iubirea Fiului Tău ne strânge la brat, luându-ne lepra de pe suflet, dându-ne frumusetea Sa.
Oh, Iisuse, se face noapte, dar ajutăndu-mi Maica Ta Prea Curată, eu totusi reusesc să Te văd. Cred acum mai mult ca oricănd în dragostea Ta pentru mine si neamul meu, magnetizati de Tine, Măntuitorul meu scump!
Oh, Mamă a milostivirii vreau să Te bucur si să-Ti aduc mănunchi de flori prin luptele ce le ducem în această călătorie! Ajută-ne Stăpână să fim răpiti de acest Soare Dumnezeiesc Iisus Hristos si să ne contopim cu El!
Oh, Tu care ai fost mai întinsă decăt cerurile pentru a răsări Soarele luminii celei întunecate, fă minunea ca toate neamurile să se întălnească într-o zi la Dumnezeiasca unire în Iisus Euharistic si să nu mai putem trăi nici o clipă fără El, ca din dorul acestui voal Euharistic să audă glasul acesta: "Pentru că râvniti să Mă aveti în sufletul vostru, voi laolaltă sunteti Cerul Meu!" Stiu că adevărul secret al sfinteniei este să iubim pe Dumnezeu. Ajută-mi Doamne Iisuse Hristoase si mie nevrednica să Te iubesc si să fac să Fii iubit de toti oamenii păcătosi care sunt lucrul mâinilor Tale. Bunule! Iisuse, câtă putere de credintă ne dau cuvintele Tale care ne spun: "Eu Sunt fratele vostru, prietenul vostru, Mântuitorul vostru, nu vă temeti!" Oh, si cum să ne temem oare de oamenii care sunt tot atât de tari ca si noi, când Împăratul Cerului si al pământului S-a făcut si se face de toate nouă!?
Această iubire încrezătoare în Dumnezeu, este cea mai mare putere a vietii de sfintenie. Recunosc că sunt slabă în fata inamicului de veacuri, dar nu vreau să mă arunc în adâncul deznădejdii, când cele trei scumpe surori sunt lângă mine, sprijinindu-mă.
Acestea sunt: credinta, nădejdea si dragostea. Dar pe aripile iubirii urc în bratele lui Iisus. Oh, Iisuse, adâncul păcatelor si al fărădelegilor mele si ale noastre, ale tuturor, a scos la iveală adâncul iubirii, al milei si al dragostei neasemănate, din sânul Tatălui Ceresc.
Prin ce oare ne-am învrednicit noi de atâta milă, Iisuse, că prin răutătile noastre Te-am condamnat mereu la moarte, iar Tu ne iesi mereu în cale, oferindu-ne iertare.
Oh, câtă bunătate, câtă milă ne arăti prin cuvintele pline de dulceată care ni le soptesti mereu: "Fiilor, Eu vreau să umplu adâncul păcatelor voastre cu adâncul milei Mele!" Ah, Iisuse, ceea ce ceri Tu de la noi este asa de putin, adică o iubire cu totul străbătută de încrederea în Tine! Tu cunosti Bunule mai bine decât noi nevrednicia noastră.
Dă-ne Iisuse Doamne, dorul să Te iubim cu sete mare, pentru că stim că această iubire este cel mai mare sfetnic în lumea aceasta care ne duce prin momentele ei la întunericul vesniciei.
Oh, Soare scump, luminează întunericul vietii noastre, pentru a vedea cât praf de slăbiciune s-a asezat pe sufletul nostru.
Oh, Iisuse, mult Te-am mintit si Te mint încă în rugăciunile mele, zicându-Ti că Ti-am dat totul: viata mea, sănătatea mea si toate lucrurile mele, dar un singur lucru nu Ti-am dat: păcatele si slăbiciunile mele, căci pentru ele Ti-ai vărsat sângele pe Cruce.
Ah, cum as vrea să mă uit pe mine, pentru a gândi numai la Tine!
Ajută-ne Stăpâne Doamne să ne mărim orizontul sfinteniei, ca să nu se îmbolnăvească sufletul nostru! Iisuse, viata noastră iesită din tărână, cum s-o ascundem si s-o scufundăm în Tine? Tu care Te-ai coborât în ieslea din Betleem si care Te cobori mereu pe Sfânta Masă a altarelor noastre, cred că nu-Ti place să stai în Chivot, fie el cât de scump, ci eu cred că mai plăcut îti este să stai într-o inimă de om păcătos, fie ea cât de urâtă, că Tu o vei înfrumuseta pentru a Te apăra, iar pe Tine Te tine singur, încuiat în Chivot. Unde Doamne Iisuse, te simti mai bine, acolo închis singur sau într-o inimă jefuită de Satana, care are nevoie de Tine?
Ah, cum as vrea să văd suflete goale si inimi pline de Tine Iisuse, care Te-ai ascuns în Euharistie! Tu doresti a nu fi privit cu asprime, meditat, discutat cu cuvinte mestesugăresti din minte, ci râvnit din credintă.
Dar Tu Iisuse, taci si Te sfărâmi, risipindu-Te în gunoiul sufletelor ce Te doresc, dându-le celor păruti apărători, lectii de smerenie si înjosire, de care are nevoie sărmana lor măretie.
Unii oameni pretind Iisuse că au dreptul să Te apere, iar Tu îi privesti cu milă, căutând pe cei care Te strigă, din sdâncul păcatelor, mai mult decât spre acei care sunt buni.
Tu ai zis: "Bolnavii au nevoie de doctor!" Nu stiu cum nu înteleg ei că toată viata Ta pe pământ a fost adâncă nimicire pentru a găsi pe cel nimicit de sarpele furisat în Paradis. Bagă-i Doamne Iisuse, în inima Ta pe toti cei care pretind că Te apără, vrând si nevrând prin hotărârile Tale Divine, ca să înteleagă iubirea Ta de păcătosi si să-si nimicească autoritatea lor, învătând de la Tine sfânta smerenie.
Oh, Dumnezeule, Tu care stai în voalul Euharistiei, ascunde-Te si în inimile celor care Te doresc si a celor care Te prigonesc, pentru a-i uni cu Tine si Te rog ascunde-Te si-n sărmana mea inimă, ca scufundată în adâncul de cerească lumină a Prea Sfintei Tale iubiri, să nu mai văd si să nu mai aud nimic. Oh, Iisuse si cât de simplu si de usor este a vorbi cu Tine, pe când vorbirea cu oamenii mă face atentă de a avea grijă de întocmirea cuvintelor.
Nu vreau altceva decât să pot a Te iubi si să pot face să fii iubit de tot neamul meu. Atunci voi putea respira aer curat în preajma sfântului Tău Potir, unde mă unesc prin taină cu Tine, Iisuse! În sfânta Euharistie unde stai Tu ascuns Iisuse, eu găsesc totul: rugăciunea neântreruptă si dorul după jertfă pentru dragostea de Tine si de aproapele. Noi ne străduim prin rugăciuni si nevointe să împletim lui Iisus coroane de trandafiri pentru mântuirea noastră iar El ne-o asează pe capul nostru, zicându-ne cu glas dulce:
"Coroana Mea, fiii Mei iubiti este de spini!"
Iisuse, Tu esti sfintenia întruchipată, iar sfintenia este frumusete. Noi, oamenii, mereu fugim după fericire si frumusete pe pământ, dar de cele mai multe ori ne înselăm, pentru că urmărim frumusete închipuită, amăgitoare si mincinoasă.
Da, simtim asa pentru că trăim în epoca răului, dar este pentru cine doreste si veacul martirajului si al sfinteniei.
Pesimistii se îndoiesc, dar se înseală, pentru că sfintenia este o comoară ascunsă a Împărătiei lăuntrice unde împărăteste Iisus Hristos Euharistic , care îsi varsă si azi pe sfântul Altar, dumnezeescul Său Sânge.
Iisuse, eu sunt o ticăloasă si toată viata mea este o slăbiciune, dar vreau să urc pe scara iubirii Tale la Tine fără a mai număra treptele, adică păcatele mele cele multe care ar putea să mă împiedice.
Ah, picătură de umilintă, plouă mie Mântuitorule si fă din inima mea si ale noastre, ale tuturor, potir unde să Te odihnesti Tu cu plăcere Iisuse, viata si bucuria lumii si ale mele, nevrednica si ticăloasa, care mă sugrumă durerile ce vin de la Satana, prin slugile lui de pe pământ, pentru că dorim întoarcerea Ta între oameni pe pământ.
Iisuse, de când am pornit pe drumul cu Tine, m-au părăsit toti prietenii. Tu te mai ascunzi câteodată de mine, lăsându-mă să merg singură, ducându-mi Crucea ce mi-ai dat-o. Amicii mei care nu pot vedea si simti greutatea Crucii, mă văd singură si-mi zic: "Unde este Dumnezeul tău să te ajute acum? A, să vedem noi ce-ai să faci sub această povară care Te va doborî în curând, că iată, esti singură!?" Eu, fiind om slab si păcătos, cad pe cale sub Cruce si plâng de greutatea ei, plâng că mai părăsit si mai plâng de înstrăinarea pritenilor mei care eu credeam că mă vor ajuta pe drumul chemării mele.
Ah, se aude un zgomot usor din altă lume. Cine-i? Eu sunt Iisus Hristos lângă tine si oftez cu durere si-ti zic: "Oare cum zici tu că te-am părăsit? Eu sunt mai aproape de tine acum decât crezi, dar te las să mergi si singură, că altfel n-ai nici o bucurie în biruinta realizată de Mine! Eu Te las ca Tu să prezinti biruinta în fata Sfintei Treimi prin Mine si cu Mine, care stau în umbra ta mereu. Te plângi de greutatea Crucii? Oh, dar este a ta! Priveste-Mă pe Mine cum o duc mereu si nu este a Mea, ci a lumii întregi. Căderea sub Cruced este dulce; ea nu te striveste, ci te întăreste, pentru că Eu sunt lângă tine. De câte ori M-a dărâmat pe Mine greutatea Crucii si azi Mă doboară de multe ori, dar Eu, tăcând, Mă ridic, asteptând să fiu privit de copiii Mei, dar putini Mă privesc, putini îmi ridică povara de pe umerii Mei. Dacă ai putut crede vreodată că drumul Crucii poate fi parcurs cu prieteni, te-ai înselat! Iar plânsul că ei te-au părăsit, este spurcat. Tu ai prieteni a căror societate este plăcută foarte mult; prietenii tăi sunt trecuti în celelalte tărâmuri si sunt din toate timpurile vietii noastre. Ei totdeauna sunt împrejurul tău; de-i chemi, ei vin; de-i vei întreba ceva, ei îti vor răspunde. Unii din ei ti-au vorbit, spunându-ti ce-o să vină peste voi, altii ti-au spus ce se întâmplă în timpurile de fată, unii te-au învătat cum să te pregătesti pentru necazuri si cum să bei chiar si paharul mortii, altii prezintă frumusetea lor prin care îti risipeste gândurile si necazurile, unii prin vitejia lor îti ofilesc inima în suferintă, altii te învată cum să dispretuiesti dorintele inimii. Unul, si care este nedespărtit, te poartă de mână pe drumul Crucii; acesta-i îngerul tău păzitor, iar altii te povătuiesc pe cărarea virtutilor. Si pentru atâtea binefaceri, acesti sinceri si nedespărtiti prieteni ai tăi si ai tuturor celor ce-i caută, nu cer nici o răsplată, decât să-i ascultati, pentru a vă număra si voi cu ei lângă inima Mea. Si oare stii tu cine sunt acesti prieteni recomandati de Mine? Sunt sfintii Mei care au fost oameni ca si voi, a căror biruintă contra vrăjmasilor Mei înfrumusetează Cerul."
Oh, Doamne Iisuse, cuvintele Tale pline de mierea nemuririi, m-au desteptat din nebunia mea si văd frumusetea Crucii.
Ah, de câte ori nu mi-ai făcut Tu parte să văd pe sfintii Tăi, fiinte vii lângă mine! Oh si dacă timpul acela s-ar putea cuprinde, ar trebui poleit cu aur si stropit cu pietre scumpe! Ajută-mă, oh, Iisuse ca acele timpuri să le zugrăvesc ca icoane, în fata cărora să mă închin eu si cei ce Te iubesc din neamul meu! Da, Iisuse Doamne, de câte ori, când vânturile furioase ale acestei vieti mi-au adus asupra sufletului meu supărări, chemarea Numelui Tău si al Maicii Tale Preacurate si a sfintilor Tăi mi-a spulberat totul. Voi spune tuturor, în glas de trâmbită, voi striga, ca de câte ori se va simti cineva nefericit si pentru a uita de necazurile lor, să îngenuncheze în fata acestei prietenii divine care detine alifia binefăcătoare de a vindeca ranele si loviturile vietii acesteia degrab trecătoare. Acest mângâietor suprem ce vine de la această fericită întâlnire, are darul de a înlătura plictiseala mediului în care trăim noi toti cei expusi nemiloaselor furtuni ce vin de la lume, de la diavol si de la trupul nostru.
Oh, Iisuse, dorul meu, Tu faci ca ajutorul Sfintilor Tăi să fie pentru sufletul nostru ca apa Cerului ce a înghitit pământul prin care se înaltă în câmpia catifelată, ajutor si fericire, iar cei ce o primesc, adesea uită să multumească Cerului care a făcut atâta milă cu el pe calea necazurilor si a suferintelor.
Doamne Iisuse Hristoase, eu ticăloasa m-am plâns si încă am momente de cădere, de durere, de părăsire si de străinătatea în care mă văd câteodată cu ochii mei de carne si de păcat, neputând să mă urc pe culmea răbdării si să privesc piscul iubirii Tale. Oare cine dintre oameni si dintre mame a suferit ca acea Mamă pe Golgota, care-si privea Fiul în cuiele Crucii între doi tâlhari? Printr'al cui suflet a trecut mai simtitor nemiloasa sabie, ca prin sufletul Acelei Doamne, Preacuratei Fecioare Maria?
Si totusi Doamne Iisuse, eu cred că Tu nu Te scârbesti de această durere ce ti-o prezint prin lacrimi si rugă, pentru că sufletul meu slăbănog nu are alt refugiu pe acest pământ, decâtsub mâna Ta plină de milă.
Da Iisuse, Tu stii mai bine că cea mai mare durere pentru noi este când îti vezi iubirea răstignită de cei cărora le arati iubire. Da, ei o răstignesc pentru că le e urâtă, le lipseste pentru că nu o vor si aleargă după ea s-o sufoace, dar alergarea lor este goană după vânt, pentru că iubireea nu se prinde, ci se trăieste însusi cu Dumnezeu care-I iubire.
Oh, Iisuse, as vrea să las inima să se bucure pentru toate câte slugile Satanei îi fac pentru a o întrista, dar îmi trebuie ajutorul Tău. Stiu că eu nu sunt adusă la această favorabilă priveliste decât pentru a-mi strânge hule, lovituri, cuile răstignirii, scuipări si pietre aruncate în capul meu si al celor de lângă mine. Si toate minciunile oamenilor vânduti celui rău si ale dracilor căzuti, trebuie să le primesc pentru dragostea ce trebuie s-o am de frumusetile Cerului, dar îmi trebuie oblăduirea Ta Iisuse, a Maicii Tale Preacurate si a Sfintilor Tăi.
Toată treptele acestea ne ajută să urcăm pe scara îndrăznelii spre Patria Ta Cerească pe care s-au urcat toti prietenii nostri recomandati de Tine, Doamne.
Tu si sfintii Tăi, ne-ai învătat să risipim mila si dragostea spre răstignitorii nostri, fie ei arhierei sau mireni, cărturari sau farisei. Dar pentru că eu sunt mai mult om păcătos, Te rog Iisuse să-mi dai putere de a topi cu dragostea inimii Tale sufletele din jurul meu si pe toate cu care voi veni în contact de vorbă sau privire, cristalizându-le cu ajutorul Tău într-un loc diamantic. Si aprinde Doamne Iisuse în noi focul acela de înaltă temperatură a iubirii de Tine si de oameni. Te mai rog Bunule Doamne să-mi cristalizezi toate problemele sufletului meu, ca astfel să pot privi numai la ce este principal, numai la Tine, Iisuse al meu!
Iisuse Doamne, ajută-ne la toti cei ce nu putem trăi fără Tine să gonim orice grijă pământească, orice teamă de oameni care-s tot atât de slabi ca si noi, să trăim mereu în bucuria nuntii cu Tine alături de Maica Ta Preasfântă si de toti sfintii Tăi, în neânserata bucurie a Cerului si a frumusetii vesniciei.
Iisuse Doamne, de câte ori Te-am rugat să-mi schimbi caracterul meu ruinat, iar Tu m-ai lăsat să-mi duc Crucea caracterului meu, stiind că prin greutatea ei va iesi din trupul meu chinuit. Eu am plâns si Te-am rugat să-mi vezi durerea mea, stiind că nu pot clădi o iubire de Tine si de aproapele pe o astfel de ruină. Tu, Bunule, mi-ai răspuns că ruinele proprii, dar duse în tăcere, îti sunt mai plăcute decât cele produse de cruci străine de propria noastră fire. Eu as fi vrut să mă zdrobească o Cruce străină de firea mea, iar Tu m-ai linistit, zicându-mi că nu-s scutită nici de acea Cruce, pentru că drumul vietii acesteia pe care am trecut e presărat cu mai multe Cruci, una mai grea ca alta, de care nici El nu a fost scutit, luându-si Crucea chiar din ieslea din Betleem.
Am văzut Iisuse, că suferinta nu vine numai de la Crucea firii noastre, ci ea mai vine si de la făpturile Tale care sunt ca si noi răzvrătite.
Oh, cum as vrea să-mi rândui Bunule Doamne mai mult si de se poate, chiar permanent să am pe umerii mei acea Cruce a mântuirii sufletului meu si a neamului meu scump pe care-l iubesc asa cum îmi iubesc sufletul meu.
Iisuse, Domnul meu, ajută-mi să-mi iubesc Crucea, fie ca oricum ar fi si de unde ar veni, că stiu că Tu si numai Tu mi-o rânduiesti. Înfigemi-o, te rog Iisuse, în centrul inimii mele si dă-mi putere să mi-o duc cu iubire.
Stiu că pe drumul Crucii, Tu vei fi cu mine, iar eu nu voi simti greutatea, nu voi întâlni calvarul, căci prin cruce Te văd pe Tine Iisuse, iar unde Te aflii Tu, totul se spulberă. Crucea este frumoasă că-i zugrăvită cu sângele Tău si poartă pecetea ranelor Tale, iar în centrul ei se vede cea mai mare rană lăsată de sfântul Trup Trup, este rana iubirii Tale de păcătosi si care nu se poate vindeca decât cu îngenunchierea lor lângă ea si prin luarea Crucii pe umerii lor.
Oh, Cruce sfântă, armă prin care noi martirii cucerim Împărătia lui Dumnezeu!
Întipăreste-o în sufletul meu si al întregului meu neam din care mă trag, pentru a rămâne în grupa ostasilor lui Hristos!
Ah, tu Cruce prea sfântă ai tine putere asupra vrăjmasilor văzuti si nevăzuti, pentru ca învăluită în inima lui Iisus care S-a întins pe Tine si toti acei care mai cad sub Tine, Tu îi ridici si-i faci să se bucure de mila Aceluia care Te-a ridicat si pe Tine din semnul de osândă la semnul de scăpare făcându-Te duhurilor întunericului si arătându-i biruitori pe toti acei care Te îmbrătisează cu bratele iubirii. De aceea, toate necazurile noastre au găsit refugiu în inima ta, pentru că ea este una cu acea Inimă care te-a ridicat pe tine la rangul sfinteniei si sfintind pe toti cei care te iubesc pe Tine Cruce sfântă!
Oh, si cât de putin este luată în seamă această faimă de iubire ce ne vine nouă muritorilor prin tine, Cruce dulce!
Oh, Cruce scumpă, tu nu ai fost sfintită numai cu sângele lui Hristos, tu ai fost sfintită si cu lacrimile Lui care le-a vărsat când Îl ducea spre locul de răstignire. El nu plângea de greutatea Ta, ci de a face frati pe hulitorii si răstignitorii Lui. Iisus, Cel care Te-a dus pe Tine cu atâta dragoste, n-a fost rănit atât de rău de loviturile celor ce-L băteau cu bicele si nici de loviturile Tale când cădeai peste El în momentele de lesin, ci El a avut o rană foarte mare chiar de când a venit pe lume, iar această rană îi cuprindea întreaga inimă - era rana iubirii pentru păcătosi, iar oamenii din toate neamurile care nu s-au simtit păcătosi, s-au crezut pe picior de egalitate cu Iisus, L-au rănit, trăgându-L la socoteală că stă la masă cu vamesii si păcătosii si risipeste iubirea unde nu s-ar merita, pur si simplu că iartă dintr-o dată pe cei ce cer iertare pentru păcatele lor.
Din inimile acestea zavistnice, din toate veacurile, a tâsnit mereu veninul de aproapele, otrăvindu-i tot, deoarece Împăratul măririi ne învată că Împărătia Cerurilor se ia cu asalt, iar cei obraznici, de vor căpăta milă de la Dumnezeu nu se întorc deserti înapoi, asa cum toti care au îndrăznit spre Iisus, au luat mereu mila prieteniei si fericirii neînserate a iubirii lui Hristos.
Cruce preaiubită, pe drumul pe care se merge cu tine, mai sunt gropi, pietre colturoase si povârnisuri amenintătoare. De voi mai cădea sub tine, mă voi scula, te voi săruta, căci nu mă întristez ce va zice de mine Dumnezeu de la care te-am primit pe tine si la care voi merge într-un viitor pe care numai El îl cunoaste.
Oh, Iisuse, de câtă favoare ne-ai învrednicit Tu pe noi prin Cruce! Mama Ta Preasfântă si Preacurată pe care asa de mult ai iubit-o, n-a avut atâta bucurie de Tine, ca noi păcătosii. Ea, Preacurata, Te-a iubit, cum numai Ea putea să Te iubească si să Te strângă la pieptul ei, îmbrătisându-Te, sărutându-Te, dar nu stiu dacă Te-a mâncat, asa cum Te mâncăm noi, prin sfânta Taină a Euharistiei. Iar noi nu stim de câte ori suntem mai fericiti, chiar ca îngerii prin această împărtăsire cu Tine, făcându-ne frati ai Tăi, ceea ce îngerii nu sunt asemenea nouă, ajungând această înfiere numai prin Crucea preaiubită, mâncând si având mereu în noi pe Iisus ce stă ascuns în pâine si vin. Oare putem noi schimba această hrană de taină? Ea ne va răcori sufletul, pentru că Te găzduim cu toată credinta în cămara cea mai ascunsă a inimii noastre.
Iisuse, Mântuitorul nostru, Tu Cel din ieslea din Betleem, din Ierusalim, din Palestina, din Betania, din Cer si de peste tot, vino si fă inima noastră chivot de odihnă pentru că suspinăm după Tine, găsindu-ne singuri. Dorul de Tine si de Cerul Tău ne mistuie fiinta noastră, dilatându-ne inima picării în lesin si dorim să ne trezim în Raiul Tău. Tu esti al nostru, al păcătosilor. Oh, prin Tine avem o nesfârsită sărbătoare! Fă, Tu, Doamne Iisuse, ca prin sfânta taină a Euharistiei în care stai cuprins, Tu Cel necuprins de nimeni si de nimic, să trecem cu usurintă viforul acestei ierni care au pornit-o cei care nu vor să Te guste, nu vor să Te aibă frate si prieten pe drumul acestei vieti care-i destul de greu, afundându-le lor îngâmfarea care se preface în pulbere.
Ah, Iisuse, Dumnezeule Cel bogat în milă, Tu care ai zis când erai pe Cruce, agătat în cuie că-Ti e sete, cred că si azi spui la fel de aceste suflete care Ti-au uscat gura cu arsita trudei lor. Si eu cred prea Bunule Doamne, că-i vei face într-o zi să înseteze de Tine prin gura Maicii Tale Preacurate si prin Crucea orânduită de Tine pe umerii sufletului lor, ajutându-le mila de Mamă a Fecioarei si Doamnei, să-si ducă cu iubire pentru Tine si pentru biruinta lor, acea Cruce, făcând iadul cu toti oamenii lui să se tânguie că-i seacă pântecele, nemaiavând pe cine să înghită. Eu cred că aceasta se va întâmpla cu neamul meu iubit.
Iisuse Doamne, iată-mă în drum spre Tine, dar sunt doborâtă de tâlhari.
Cei mai mari sunt clevetitorii. Oh, Doamne, oare cum nu văd ei că clevetirea omoară trei persoane odată si anume: întâi pe cel pe care-l clevetesti, apoi pe acela către care clevetesti si cel mai nenorocit este acel care poartă acea haină de clevetitor.
Oh, Iisuse Doamne, Tu care esti bunătatea întruchipată, oare cum privesti pe acea creatie a Ta care aruncă batjocori ca fulgerul, clevetind pe aproapele lui?
Oh, ce asasin este clevetitorul si ce răutate ascunde el în inimă! Astfel de oameni, cu a lor voie sug sângele aproapelui sau clevetindu-l cu drept sau pe nedrept, îi omoară bunul nume în fata semenului. Deci, clevetirea răneste si ucide suflete, pângărind totodată în fata Cerului si a omului pe acela de la care a pornit această otravă.
Dă-ne Doamne Iisuse pentru astfel de oameni iubire de a lupta împotriva clevetirii si a nu le lua în seamă slăbiciunea si a nu ne război cu ei, pentru a nu ne păgubi sufletul. Tu ne cunosti mai bine ca oricine firea, care este mereu înclinată să vadă în aproapele nostru răul si de ar avea o sută de însusiri frumoase, răul din noi nu ne lasă să i le vedem decât numai pe cele urâte, chiar dacă nu le are, le închipuieste ochiul nostru pătimas.
Mi-ai dat Iisuse prilej să văd pe drumul chemării mele ca din zidirile făcute după chipul si asemănarea Ta, să iasă fiare sălbatice, iar cea mai primejdioasă fiară eu cred că-i clevetitorul. Printre ele mai apare câte una domestică: acesta fiind lingusitorul.
Înaltă Doamne Iisuse sufletul meu asa de sus, ca niciodată clevetirea si lingusirea să nu ajungă la el! Mi-a fost dat de Tine Iisuse să văd condeie purtate de Tine cu frică, care au zidit altare multe si pe pământ si-n inima oamenilor. Iar condeiul purtat de clevetitor s-a arătat de o mie de ori mai ascutit ca o sabie. Tu stii Iisuse că nouă ne e greu să stăm împotriva clevetitorilor, împiedicându-i cu vreo fortă, pentru că omeneste suntem mici, dar cred că sfânta Ta fată, pe care o cred tristă si pentru unii si pentru altii, va opri odată norii atunci când va crede si va vedea că s-a atins punctul culminant si de o parte si de alta. Iar căldura Ta va împrăstia de pe fetele noastre îngrijorarea si deznădejdea, arătându-ne fruntea încununată cu spini, coasta, mâinile si picioarele străpunse de cuiele zavistiei si a clevetirilor, păzind pe chipurile noastre linistea si tăcerea Sa, iar pe buzele bârfitorilor va îngheta orice cuvânt. Facerea Ta care stă ascunsă în Sfântul Potir, va vorbi pentru noi odată, dacă nu pe pământ, dar în Cer este cu neputintă să se mai abtină.
Oh, Doamne Iisuse, eu nemernica si ticăloasa, care de multe ori m-am făcut vinovată de astfel de bătăi, Te rog să le ierti ocările ce ti le aduc, dându-le semne spre pocăintă spre a se vindeca rana inimii Tale si a nu se împlini cuvântul psalmistului, care zice: "Pe cel ce cleveteste în ascuns pe aproapele său, îl voi nimici!" Dar celui ce cleveteste public ce-i vei face? Oh, Dumnezeule al dreptătii, Tu care esti mai mult milos decât drept, Iisuse Doamne, întoarce-ne limba de la rău si buzele noastre de la buze spurcate si înselătoare pentru a nu auzi: "Duceti-vă de la Mine blestematilor în munca cea vesnică, care-i gătită diavolilor si slugilor lui!", ci de a auzi: "Veniti binecuvântatii Tatălui Meu de mosteniti Împărătia Cerurilor, că peste putine ati fost pusi, peste multe vă voi pune!"
Oh, Dumnezeule, ajută să audă aceste cuvinte tot sufletul cel viu care-i după chipul si asemănarea Ta! Iisuse, Prea Bunule Doamne, Maica Ta Preacurată, cu voia Ta si mila Ei a asezat într-o zi pe o culme Vladimiresteană un vas în care a pus floarea care-i cea mai scumpă decât tot ce-i în Cer si pe pământ, ce a fost răsădită prin pântecele Tău, Preasfântă, iar Numele Ei este Iisus Euharistic. Această floare împrăstie un miros îmbătător peste scumpa noastră tară si mai poartă un nume cunoscut si celor mici, de Trupul si Sângele Tău, sigiliul înfierii noastre cu Cerul. Acest dumnezeesc parfum are darul pentru acei ce-L râvnesc, să le acumuleze trezirea constiintei care-i vocea sufletului, atingând vocea patimilor trupesti si căutând la altii virtutile.
Oh, Iisuse Doamne, în fiecare seară mă gândesc la ziua întreagă ce-a apus, îmi examinez toate vorbele si faptele, mă străduiesc să nu trec nimic cu vederea, îmi dau silinta a mă judeca drept, fără părtinire, dar vai, vai, îmi văd haina sufletului zdrentuită de grijile vietii si focul după Cer stins. Stiu că unde nu-i căldură de la sine se întelege că trebuie să fie frig, iar dacă focul este stins, înghetul îi ia locul. Ah, această priveliste mi-ar doborâ sufletul în iadul dormirii, dacă nu ar fi întinsă mâna iubitoare a Doamnei si Fecioarei care nu a lăsat pe nimeni niciodată din cei ce au strigat-o, iar când, prin porunca Ta linistea se coboară pe pământ, iar trupul meu simte că vremea de odihnă a sosit, Te rog să-mi ajuti Iisuse a-mi rezerva o clipă în care, singură înaintea Ta să-mi prezint bilantul activitătii zilnice si cu darul Sfântului Duh să pot face o constatare cu exactitate desăvârsită, pentru a-mi vedea gradul de iubire pentru Tine si pentru aproapele meu. Ajută-mă Iisuse Doamne, ca această examinare să nu mă însele pe mine însumi, dezvinovotându-mă si prin mila Ta să moară tot răul din mine, lăsând constiinta să vorbească ca un martor credincios al tuturor faptelor mele, chiar si al celor mai mici dorinte. Stiu că, constiinta este o hotărâre Dumnezeească care se adresează lumii întregi si de aceea, vreau s-o ascult cu Darul Tău.
Ajută-mă Iisuse să pătrund la miezul cel dulce al tainelor Tale si a nu mă opri la coaja amară a formelor tesute de oameni, stiind că de acolo tâsnesc fără oprire izvoare dulci, izvorul binelui, izvorul nesecat care porneste din Cerul Tău si se întoarce tot la Tine, iar eu as dori să mă înnec în acest izvor divin.
Vreau, cu ajutorul Tău să mă cunosc mai bine pe mine însumi si as vrea ca să-mi fie cea dintâi grijă pe care întelepciunea Divinitătii Tale le împarte oricărui muritor: mântuirea sufletului.
Oh, constiintă, tu care esti instinct dumnezeesc, voia nemuritoare si cerească, tu care esti călăuză sigură a unei fiinte nestiutoare si mărginită, dar liberă, tu care esti judecător fără păs al binelui si al răului, tu înnobilezi si faci să făptuiască omul ce te ascultă, ce e moral si plăcut Împăratului Ceresc; eu m-am convins că individul nu-i nimic deasupra dobitoacelor necuvântătoare care nu au ratiune, dar nici răspundere; cum oare să te iubesc, cum să te pretuiesc haină prea aleasă a sufletului meu?
Văd că prin tine, constiintă scumpă tronează Dumnezeu în om. Viclenia, buruiana cea urâtă, îmi arată mai multe drumuri, dar cel pe care mi-l arăti tu, constiintă floare, este sigur. De m-ar striga astfel, o mie de prieteni, eu voi asculta pe cel mai sincer si prieten tovarăs care mă însoteste si-n viată si dincolo, prin locul rânduit prin ascultarea Ta Iisuse, vreau să faci din constiinta mea un Altar în care să afli oricând un loc de odihnă.
Cea mai folositoare constiintă pentru om, este aceea care dă ratiuni drepte si nepărtinitoare pentru noi însine, învătându-ne cum să ne conducem viata pentru a ajunge la viata păcii, la Iisus Hristos!
Amin.
Măicuta Veronica,Mânăstirea Vladimiresti, jud. Galati.
www.popservice.ro
www.papornitamosului.ro
[U][COLOR=#800080][
e-mail - adipop@popservice.ro
ID Messenger: zalmoxa_adipop
skype - adrianpop58
http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu
Cu smerenie si credintă în Hristos, fără a ne trufi, argumentăm aceasta prin dumnezeieasca Vedenie primită de aleasa Cerului în care însusi Mântuitorul i se adresează direct prin cuvintele:
„Nicăieri n-am revărsat atâta HAR ca pe locul acesta, dar si răspunderea voastră este mare..."
www.popservice.ro
www.papornitamosului.ro
[U][COLOR=#800080][
e-mail - adipop@popservice.ro
ID Messenger: zalmoxa_adipop
skype - adrianpop58
http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu
pagina mantuirii neamului omenesc
www.popservice.ro
www.papornitamosului.ro
[U][COLOR=#800080][
e-mail - adipop@popservice.ro
ID Messenger: zalmoxa_adipop
skype - adrianpop58
http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu
Mi-e dor de Tine Doamne! Mi-e dor de-o lume mai sinceră! Dă-mi Doamne potop de lacrimi ca să-mi spăl păcatele neamului meu!
www.popservice.ro
www.papornitamosului.ro
[U][COLOR=#800080][
e-mail - adipop@popservice.ro
ID Messenger: zalmoxa_adipop
skype - adrianpop58
http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu
SMERENIA BIRUIE IADUL, dar smerenia demnă si sinceră, nu falsă si de moment.
www.popservice.ro
www.papornitamosului.ro
[U][COLOR=#800080][
e-mail - adipop@popservice.ro
ID Messenger: zalmoxa_adipop
skype - adrianpop58
http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu
Când sărut icoana Maicii Preacurate, simt în inimă un foc care nu arde, ci răcoreste, iar când sărut picioarele Preascumpului Iisus, ce stă în bratele Preacuratei Fecioare Maria, simt inima că-mi saltă cu o miscare neasemănată, încât putin de nu se înconvoaie coastele.
www.popservice.ro
www.papornitamosului.ro
[U][COLOR=#800080][
e-mail - adipop@popservice.ro
ID Messenger: zalmoxa_adipop
skype - adrianpop58
http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu
Oh, Mamă a Blândului Iisus, a iubirii si a adorării noastre nesfârsite, roagă-Te cu toti sfintii la Tronul Sfintei Treimi pentru omenire!
www.popservice.ro
www.papornitamosului.ro
[U][COLOR=#800080][
e-mail - adipop@popservice.ro
ID Messenger: zalmoxa_adipop
skype - adrianpop58
http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu
Cei ce Te iubesc pe Tine Dumnezeule si se tem de păcat, Te văd pururea înaintea lor. Ei sunt convinsi că Ochiul Tău îi priveste si sunt îmbătati de fericire. De Te vom privi mereu pe Tine Iisuse în inimile noastre, nu ne vom clătina din statornicie niciodată.
www.popservice.ro
www.papornitamosului.ro
[U][COLOR=#800080][
e-mail - adipop@popservice.ro
ID Messenger: zalmoxa_adipop
skype - adrianpop58
http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu
Momentan sunt 1 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
Marcaje