PORTRET: Maria Tănase – un fenomen unic în muzica românească. Debutul la radio şi dragostea pentru Brâncuşi – repere ale unei existenţe fascinante
Moto: „Sunt voci care nu exprimă numai frumosul muzical, minunea veche şi cu toate astea mereu nouă a cântecului, ci ceva mai mult, exprimă sufletul unui loc şi al unui timp. Aşa a fost vocea Mariei. Când cânta ea, […] parcă plângea un violoncel cu strunele de mătase” – Constantin Nottara
Vineri, 22 iunie, se împlinesc 55 de ani de la trecerea la cele veşnice a Mariei Tănase, talentata noastră solistă de muzică populară, care a debutat la Radiodifuziune, moment care avea să influenţeze decisiv cariera sa artistică excepţională. Supranumită „Pasărea Măiastră a muzicii româneşti”, „Edith Piaf a României”, „reprezentanta întregii românimi”, „marea doamnă a milenarului cântec românesc”, „mitul Maria Tănase”, ori „Privighetoarea cântecului popular românesc”, Maria Tănase a reprezentat un fenomen unic în muzica românească, fiind însă considerată şi prima divă din ţara noastră, în adevăratul sens al termenului.
Mai mult:
PORTRET: Maria Tănase – un fenomen unic în muzica românească ..
Într-o zi de 22 iunie 1963 se stingea la București Maria Tănase, una dintre cele mai reprezentative voci ale folclorului românesc din toate timpurile. Maria Tănase s-a născut în Bucuresti, pe 25 septembrie 1913, în mahalaua Cărămidarilor, pe ulița Livada cu Duzi. Era fiica Anei Munteanu și a horticultorului Ionel Coandă Tănase. Prima dată a apărut în public pe scena Căminului Cultural “Cărămidarii de Jos” în anul 1921. Apoi pe scena Liceului “Ion Heliade Rădulescu”, unde a frecventat cursul inferior. Cu ajutorul gazetarului Sandu Eliad a pătruns în atmosfera unui cenaclu al tinerilor intelectuali ai cărui memebri o vor sfătui să se prezinte pe scena. Debutul artistic a avut loc la teatrul de revistă condus de renumitul Constantin Tănase. Apare în revista “Carabus-Expres” din 2 iunie 1934 cu pseudonimul dăruit de Constantin Tanase - Mary Atanasiu.
Primele înregistrări pe discuri de ceară le-a făcut în anul 1936 sub patronajul casei de discuri londoneze “Columbia”, cu ajutorul artistei Aurora Sotropa, de care a legat-o ulterior o mare prietenie si la invitația căreia a mers la Viena pentru a face noi inregistrari, în toamna aceluiași an. Apariția Mariei Tănase, o interpretă necunoscută, căreia vestita și vechea firmă londoneză îi imprima un numar mare de discuri se înregistrează ca un eveniment. In 20 febraurie 1937, Maria Tănase debutează la Radio București.
În anii ’40, în perioada dictaturii legionare, artista a avut mari probleme si datorită faptului ca avea cercul sau de prieteni mulți evrei. Matrițele discurilor aflate in discoteca Radio au fost distruse in mare parte. Salvarea vine din partea unui demnitar străin, care dorește să asculte muzica populară interpretată de Maria Tćnase și din partea unui vechi angajat al Radiodifuziunii, care scoate la iveală două discuri nedistruse ale interpretei. A revenit în viața artistică și s-a bucurat de un mare succes turneul ei in Turcia, unde este declarată “cetățean de onoare”.
În 1955, a primit „Premiul de Stat”, iar doi ani mai târziu titlul de „Artist emerit”. Maria Tănase dorea ca restul vieții să-l închine învățământului pedagogic de factură folclorică. La cererea sa, a fost transferată în funcția de folclorist la orchestra „Taraful Gorjului“ din Tg. Jiu, unde a prezintat concerte și spectacole din filonul folcloric oltenesc. A fost o interpretă de muzică populară, ușoară, lăutărească, romanțe și teatru de revistă. A fost supranumită Pasărea măiastră de către Nicolae Iorga în anul 1938.
S-a stins la doar 49 de ani, și se odihnește la cimitirul Bellu din capitală.
Marcaje