Prof Marin Oprisan - Cifrele getice în economia , cultura și religia getilor

[zamfir_catalin]

Prof Marin Oprisan - Cifrele getice în economia , cultura și religia getilor

[admin]

Cifrele getice în economia, cultura și religia primordial ale geților

Prof. Marin Oprișan

Geții au cunoscut și folosit cifrele lor primordiale, în toate domeniile vietii lor economice, sociale, politice și culturale, din cele mai vechi timpuri. Exemplu descoperirile arheologice de la Turda, Hamangia, Cucuteni, Boian, etc. În domeniul agriculturii Geții au folosit înainte de mileniul al VII-lea Î.Hr.: plugul cu brăzdar de fier, coase, seceri, ciocane, sape, greble, secure, săpăligi ,furci, cosoare pentru tăiatul viței de vie etc. Geții au fost mari producători de grâu, mei, orz, secară, linte, bob, fasole. Ei au fost mari crescători de animale, mai ales oi, cai, vaci, capre, boi și porci. Geții au practicat de timpuriu albinăritul, fiind mari producători de miere si ceară, ei erau cultivator de viță de vie și producători de vin. În minerit ocupau un loc de frunte. au fost primii in lume care au știut să exploateze sarea în urmă cu 10.000 de ani, amintim salinele din Antichitate de la: Cacica, Solca, Ocna Sibiului, Praid, Ocna Sugatag, Turda, Cojocna s.a. Geții au fost cel mai mare exportator de sare din Antichitate, foloseau unelte simple din lemn, lopeți, săpăligi, ciocane, pârghii, maiuri. Geții știau să exploateze și să prelucreze metalele: fierul, aurul, argintul, plumbul. În mileniul al IV-lea Î.Hr. în Geția au existat cele mai mari ateliere metalurgice si cei mai iscusiți meșteșugari în prelucrarea aurului și argintului. Minereurile erau transformate în lingouri care se foloseau la fabricarea armelor și a uneltelor pentru agricultură. Cele mai mari ateliere se aflau in M-ții Orăștiei, la Grădiștea de Munte. Aici se fabricau nicovale, clești, ciocane, dălți, topoare, cuie, piroaie, cuțite, burghie, balamale, săbii curbate, sulițe, coifuri, scuturi, lanțuri, foarfece, coifuri, pumnale, cârlige, podoabe, etc. Geții au confecționat așa numitele cămăși de zale, împodobite cu aur și argint, au inventat roata, carul și secerile. Ei cunoșteau foarte bine metalurgia bronzului. În Ardeal au fost descoperite peste 100 de depozite de piese de bronz (15000). În M-ții Orăștiei au fost descoperite peste 100 de așezări omenești dintre care 40 au fost orașe. Casele erau construite din ziduri groase, late de 3 m și din cărămida arsă cu turnuri, acoperite cu șindrilă sau țiglă. O casă avea mai multe încăperi și avea 2 scări, una la interior și alta în exterior. Apa era adusă în casă prin conducte și în cisternele din curte prin conducte de teracotă sau de plumb. Cisternele erau zidite cu ciment. La Blidaru a fost descoperită o asemenea cisternă, având o lungime de 8m, 6.30 m lățime și 4 m înălțime, astfel de cisterne au existat în toate orșele si cetățile Geților. Cu mii de ani înainte de Nașterea Domnului, Î. CHR. geții au construit capitala Sarmisegetusa lângă Hațeg. Aceasta avea un oraș subteran și era legată prin tuneluri cu zonele mineriere și alte orașe din Geția. În cel de-al II-lea război 105-106 d. Hr când Sarmisegetusa fost înconjurată de armatele lui Traian, Decebal (numele lui adevarat a fost Diogio înscris pe plăcuțele de la Sinaia 1875) a coborât in orașul subteran iar la ieșirea dintr-o galerie și-a pus capăt zilelor pentru a nu cădea viu în mâinile romanilor. Constructorii geți au realizat construcții unice în Antichitate folosind cifrele getice. Ca acestea se adaugă uriașul zid de apărare lung de 970 km denumit ‘’Brazda lui Novac’’. Construit de-a lungul paralelei de 45 de grade, început în vestul României de azi și terminat dincolo de Nistru. După acest model chinezii au construit uriașul lor zid, cel mai lung din lume. În anul 97-96 î.Hr. chinezii au trimis un sol în țara Daq, aflată la vest de Marea cea Mare (M. Neagră) care la îmbarcare a declarat următoarele: - Țara Daqin este condusă de un rege, care poate fi schimbat atunci când semnele divine o cer. - Capitala acestei țări este înconjurată de ziduri de piatră și are un sediu central și patru palate, iar regele petrece câte o zi în fiecare palat în cursul unei saptămâni. Țara Daqin este o țară foarte bogată, are mult grâu. Oamenii aceste țări prelucrează sticla transparentă, arcuri și săgeți. În Geția toate drumurile principale au fost pavate cu multe milenii înaintea Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, după cum rezultă pe plăcile de aur și plumb găsite la Sinaia. ARMATA avea un efectiv de 200.000 de militari dotați cu săbii, paloșe, sulițe, scuturi, coifuri, pumnale, arcuri, care de luptă, cai și mașini de război. Uniformele militarilor erau colorate în roșu, galben și albastru.
În domeniul construcțiilor aveau o tehnică aparte. În M-ții Orăștiei în mileniile IV – I î.Hr. au construit un sistem de cetăți și fortificații unic în lume, cu temelia din piatră fasonată în grosime de 3-4 m, la fel ca priamidele din Egipt. Descoperirile arheologice în domeniul ceramicii de la Turda, Gumelnița, Boian, Cucuteni, confirmă faptul că geții cunoșteau și foloseau cifrele primordiale și figurile geometrice. Tot ei au inventat roata olarului și renumita ceașcă getică folosită ca opaiț. În domeniul religiei preoții geți jucau un mare rol. Se ocupau de probleme teologice și morale; medicină, filozofie, etică, botanică, muzică, astronomie și interpretarea semnelor cerești. Preoții geți cunoșteau plantele medicinale și le foloseau în terapia geților, știau să folosească apele termale înaintea romanilor, dupa 101 î.Hr. romanii au găsit în funcțiune Băile Herculane, Germisara, s.a . Preoții de la Sarmisegetusa știau să facă calcule matematice cum rezultă de pe zidul de la Grădiștea. Marele preot Deceneu i-a instruit pe geți în domeniul filozofiei, eticii, moralei, fizică, botanică, etc. Zalmoxes –unul dintre cei mai mari gânditori ai omenirii ce susținea ideea nemuririi . Geții au avut o religie primordială monoteistă. Statul Get nu a fost un stat sclavagist, la geți a existat proprietatea colectivă a pământurilor. În domeniul justiției - au avut legi scrise în mileniul I î.Hr., legile frumoase ale lui Zalmoxe, dar foarte puțin cunoscute chiar de istoricii noștri, așa cum susține si DR. EC. GHEORGHE FUNAR în lucrarea sa Cifrerele getice EDITURA GEDO -2017 Cluj-Napoca.