​traditia ancestrala a medicinii naturiste.-

[latan.elena]

TRADITIA ANCESTRALA A MEDICINII NATURISTE.-


In general, pe baza unor precepte ale materialismului istoric, factor curent in societatea numita socialista, se credea ca omul primitiv si-a determinat singur hominizarea , trecerea de la salbaticie la civilizatie pe baza propriilor observatii asupra mediului inconjurator , trasmitand de-a lungul mileniilor stiinta dobandita, din generatie in generatie.-
Aparent totul e logic, ''filogenia repeta ontogenia'', maimutele imita, dar intrebarea fundamentala este: cum transmiteau ''stiinta'' lor , de vreme ce nu exista limba-graiul- si nici putinta de a crsta noile deprinderi ???
Si tot terenul devine alunecos, ireal, romantic.
Potrivit mitologiei generale, sub diverse nume apar personaje , ce determina hominizarea atropoidelor primare, care-i invata multe lucruri, confectionarea si folosirea uneltei, etc. Aceste doua atitudini sunt in voga pana la descoperirea scrierii secrete , al codului getic al Castei IO
E foarte adevarat ca maimutele imita, dar mai inaintea aparitiei omului sapiens-sapiens nu avea pe cine imita.. Ca acest om este diferit de Hommo fosilis , tocmai aci este granita intre antropoidul ignorant si ratacitor in cautarea hranei si numita''revolutie neolitica''. Ce aveau sa imite maimutele decat grimasele si tipetele salbatice , oricat de mult am acorda traditiei multimilenare?Or, cum bine stim azi ca mai toata traditia si limba au origine extraterestra, vechea teorie Darvinista, nu mai poate rezista criticii rationale.Comparatile care se fac si azi cu triburile aflate pe treapta inferioara a dezvoltarii societatii umane, si care ofera date despre medicina empirica sunt inoperante. Se aduc insprijin informatii despre triburile din Africa, prin Mihai Tica
Rumano, dar se uita ca acolo existau Getulii, care erau in relatie cam directa cu Getii si Masagetii. Este absolut necesar sa pricepem metaforele Biblice, a studia serios literatura patristica, documentele ramase de la clasicii greci si latini, si nu numai , pe care sa le comparam si cu sintezele oferite de scrierea hieratica , pentru a putea trage concluzii.
o carte interesanta a fost scrisa de Alexandru Filipascu, numita ''Salbaticiuni'' ofera amanunte despre Elan si breb , vanate pana la disparitie pentru produsele miraculoase in tamaduirea unor boli. Ficatul de elan era leacul paraliziei, si era divinizat de vechii prusieni. Grasimea si sangele brebului erau recomandate in multe boli , iar testicolele erau leacuri ale bolilor de mitra, fapt consemnat si de Herodot in Istorii, ed. 1961, pag.350. Drept pentru care , cum ne informeaza SOLINUS-culegere de fapte memorabile,13,2, el isi manca testicolele.-
Un alt animal vanat in scopuri terapeutice era MARMOTA, care a si disparut. Potrivit lui Filipescu pielea proaspat jupuita era buna si pentru durerile de guta, iar carnea de ras pentru apoplexie si ameteala.
Conform NEDICI-istoria vanatoarei,p 603

[latan.elena]

O alta carte deosebit de interesanta a fost Un veritabil om de stiinta este argesanul ION NANIA, care publica o mai completa istorie a Vanatoarei, ostracizat de regimul comunist, dar care cu elevii sai a cucerit numeroase olimpiade nationale, tinut in umbra de 3 ''pocinzei'' Dicu-Popa -Voinescu care au monopolizat abuziv monografiile semidocte despre judetul Arges, si azi in voga falsa. IO NANI este unicul cunoscator al Descoperirilor de pe Valea Mozadului care alaturi de Nicolaescu-Plpsor si Morasanu detin informatii completedemonstrate despre''cultura de prund'' din stravechea Dacie.
O alta carte deosebit de interesanta a fost INSEMNARI DIN BISERICILE MARAMURESULUI, a lui Ioan Barlea, Buc. 1907, aflata la biserica din comuna CORNESTI-Maramures, din care extragem ''Invataturi despre diferite boli cu substrat cinegetic.
1.-De albeata(boala de ochi) : mesteca mnere(miere) cu fieree de iepure si te unge la albeata..-
2.-De ambrici(limbrici): Corn de cerb sa-l rada cu pila si samanta de in, sa le fiarbe in apa, si sa le beie pe nemancat.-
3.-Coconu de nu poate pise, sa impuste o sarca(tarca) si sa se clii capului,si sa-i dea in apa rece sa bea.-
4.- De limbrici: Fiere de paun sa mestice cu miare si sa-i puie la buric.-
5.- Invatatura foarte de folos la femeie care nu poate naste prunci: sa baie vin vechi si untura de iepure ca sa incalzeasca si ase du-l la nascatoare si asa va naste prunc.
Obs. Alte leacuri mai ciudate- " rame uscate pentru friguri, unt de vaca pentru viermi intestinali, vermut de paltin pentru turbare, etc.
Terapeutul anonim descrie si insusirile speciale ale animalului sau paserii respective.Iata cateva:
''Vulturul imparat al pasarilor.Decisa-l eaei sa-l junghi cu o trestie si sa scoti fiere si sa zici: Adam, Mihail,Babilon si sa esei criirili capului dintr-insul si sa te unji pe cap cu creierii si nu ti teme de nicio boala... Ochiul lui sa-l porti cu tine si slavit vei fi de toti , cand vei merge catre imparat si te-a vede si mania lui iute vei o imblanzi catre tine ''.-
Ion Nania mergea prima data la vanatoare sa rastoarne duhurile , rostind in genunchi versuri magice , in vreme ce un vanator virstnic ii aprindea sub nas pe taciuni, ficat de lup si testicul de rmasar , obicei pastrat si azi in zona Mozacu si Lesile pentru sperietura la copii. La fel dintele de lup sau cerb , se purta de gat ca amuleta, obicei care duce departe in preistorie. Tot pentru sperietura , prin afumarea copilului se folosea parul de lup sau de urs . Dupa ce copilul era afumat , se ocolea casa de 3 ori , oprindu-se la fiecare colt si rostind de 3 ori cuvintele: '' Fugi urat si speriatura de la copilul meu si de la mine din batatura, si du-te in pustiuri , pe lume ailalta , unde cocosii nu canta si cainii nu latra''. Amuleta era folosita de ciobanii argeseni din dinte de lup si urs era purtata pe multi, dovada clara este aflarea acestora mai in toate asezarile paleolitice si neolitice pe vetrele locuite anterior.
Observand prolificitatea iepurilor , se dadea gravidelor untura de iepure in vin fiert, obicei curent in Maramures pana in secolul trecut;pielea de iepure proaspat jupuita era buna pentru junghi , durere de sale , boli de rinichi , ruptoare de mijloc; se foloseau picaturi din sange de iepure puse in rachiu , se dadeau impotriva patimii betiei, rostindu-se : Cum fuge iepurele pe aratura asa sa fuga si el de bautura, bazata probabil pe observatia ca iepuroae fuge repede, pe cand betivul se clatina, sau cade in noroi, deci sa-l vada mai sprinten pe betiv.
Pentru rani, zgarieturi, taieturi, lovituri din care a dat sangele se folosea fiere de mistret sau cerb , sau fierea de porc si de bou sau se punea mana sau piciorul in pisatul de bou.Pentru tusea magareasca se afumau copiii cu balega sau cu smocul cozii magarului, seara si dimineata. Obiceiul este stravechi de pe vremea cand la noi exista magari salbatici-coluni-intrucat si astazi la popoarele din stepele asiatice se credea ca au leacuri mistice. Pentru ''batai de inima'' se recomanda inima cruda de turturica sau de porumbel, calda cu sangele neinchegat in ea.. Untura de viezure era leacul cheliei; tot cu untura de viezure se ungea incaltamintea pentru a fi rezistenta si moale...
Pecinginea era tratata cu untura de arici, numai ca ariciul trtebuia sa fi fost ucis de un om care n-a calcat 3 ani in biserica, pentru ca , in mitologia populara ariciul urzise pamantul.
Pentru fetele nefericite in dragoste se recomanda sa manance limba de cuc , pentru ca pasarea era asteptata de toti primavara.Poate si pentru ca vestea primavara, dovada intregul nostru foclor
Si in medicina veterinara sunt leacuri din vanat .Burduful din blana de nevastuica era pastrat pentru vindecarea vitelor de muscatura diferitelor jivine: se spala burduful si apa se da vitei bolnave s-o bea . Despre acest obicei se aminteste in scrisoare lui FrancescoMassaro , secretarul oratorului Venrtiei la Buda, Lorento Oric din 1520 , catre Zuan Batista Ramusio , secretarul dogelui. Trecand prin Ardeal , Massaro scria despre anumiti ''trogelaphi'' un fel de capre , anume ca au ''copitele negre si acestea sunt intr-adevar foarte bune contra epilepsiei . Din pilea lor se fac cingatori , daca se freaca pe pantecele unui cal ce nu se poate urina il face indata sa urineze. Si iata deci un strain care se minuneaza de leacurile stiute de noi.
In cartea lui I.A. Candrea ''Folclorul medical roman'' se mai afla destule leacuri pe care specialistii ar trbui sa le valorifice., derobate de misterele specifice timpului indepartat cand au aparut . Astfel de mancai din carnea vitei rupte de lup te acopereai de buboaie de care te lecuiesti dupa ce erai descantat si tratat cu colti de lup pisati si afumut cu parul lui.

Evident la baza celor de mai sus au stat cele doua carti de Istorie a Vanatoarei, datorate lui Gheorghe Nidici si Ion Naniadar trebuie adaugat ca cercetarea paleoantri-opologica arata bolile tratate cu succes la noi inca din perioada bronzului , cum ar fi reumatismul, artrita, artroza, rahitismul, osteomielita, tuberculoza, sifilismul, tumorile, cariile dentare, paradontopatiile, fracturile si multe altele.
Un capitol separat e format de trepanatiile craniene. Astfel la necropola din Sarata Monteoru e un caz care a supravietuit mult dupa ce fusese operat de medicii daci. Se cunoaste bine rolul plantelor ca si al apelor vindecatoare. Boala reprezinta o sfortare sinergica a organismului de impotrivire asupra agentilor straini patogeni. Astfel avem a face cu prima conceptie etiologica generala in materie de infectie , ce a izvorat din practica zilnica , prin observarea atenta a fenomenelor.
Medicina popuilara (etnoiatria) s-a separat de iatrosofia, cea culta. Si astfel preotii devin depozitarii intregii stiinte medicale.Desigur ca pe langa leacul propriu-zis un rol mai avea si descantecul.Aflam un reper clar in dialogul CHARMIDES al lui Platon:
''Asa stau lucrurile, Charmides, si cu descantecul nostru.L=am invatat cu prilejul unei expeditii, de la uunul dintre medicii traci ai lui Zalmocsis, despre care se zice ca au si darul de a te face nemuritor. Iar tracul acesta a taca medicii greci spun , pe buna dreptate, cele pe care le-am amintit acum:''numai ca Zalmocsis, adauga el, regele nostru care este un zeu, mai spune ca asa cum nu trebuie sa incerci a vindeca ochii fara sa vindeci capul si nici capul fara trup , la fel nici trupul fara suflet , iar tocmai aceasta este pricina pentru care cele mai multe boli raman nevindecate de medicii greci, faptul ca ei nu tin seama de intregul a carui ingrijire ar trebui s-o faca si ca, daca aceasta nu se simte bine, este cu neputinta ca partea sa se simta bine.'' Tot el spunea:
''Sa nu te lasi induplecat sa ingrijesti capul nimanui, care nu-si va fi daruit mai intai sufletul , spre ingrijirea descantecului. Aceasta zicea el , este si greseala pe care acum , o savarsesc oamenii, care incearca sa devina un fel de medici ai cate unei parti , fara de cealalta.'' Si ma indemna cu toata taria sa nu ma las convins a face intr-alt fel, nici de catre cel bogat, nici de vreunul mai de neam si mai frumos.''pp.45-46 E.L.U. Dialoguri, 1968
Dupa citirea scrierii secrete , si vizitele in Grecia , stiu ca zeul fundamental era Salmocsis, Esculap, in toata lumea cea veche .Ca grecii au tradus totul in codul getic se stie bine, iar Templul de la sudul Argolidei al lui Asclepio , spune totul clar , romaneste.alte boli sprancenelor sublime de pe fruntea vasta si vesela a regelui slavit cu fruntea senina ca cerul ! Daca zeitele din fabulele grcesti ar fi aflat de acste tinuturi , ar fi venit desigur aci din Olimpul lor .Peste tot campii , pasuni intinse ; care alte campii din lume , se pot asemana cu acestea ?Si Prutul iese din acest regat,rau bogat, serpuind pe sesuri intinse cu campii manoase pe maluri. Aci zadarnic te mai lauzi Egiptule, ca acolo in tara ta intreci Prutul in bogatie. Aci o jumatate de copeica produce sapte masuri de grau , ceea ce cu greu s-ar vedea intre granitele tale nisipoase. In anii roditori, ovazul, secara, graul dau unsprezece masuri, iar meiul peste 12. Tu ce poti avea mai mult de te lauzi cu protectia Cererei, decat ca in tarile tale creste zaharul? Aci iapa fata adesea doi manzi , si oaia trei miei deodata, iar vaca tanara de 3 ani fata un vitel.Si pe tine ,Barlade, rau roditor nu pot sa nu te amintesc: e greu de uitat cum curgi cu bogatie imbelsugata, ducand in unda ta miere si lapte, desfatari ca in Rai. Mai departe ei vad si paduri de pe unde curg raurile, sesurile intinse, si, cand plecara ochii vazura o tara, cum ar fi o gradina insorita cultivata intre gardurile ei cu patru laturi.Privind spre rasarit, se minunara de asa tara cu campii pline de flori, asemenea Raiului. Acum nadejdea in prinderea pradei bogate se schimba ,alta dorinta le umple sufletul.
Privesc locurile si apoi pornesc mai departe de-a lungul raului si acum, iesind din ceata muntilor, dau de campiile curate.Aci, deodata ,cateaua latra spre dansul cu glasul ei obisnuit si toti impreuna se reped la sunetul cunoscut.
Pe stanga raului e afla o padurice foarte deasa inconjurata de jur imprejur de sabturi, acolo zimbrul obosit si fara putere si dupa atata truda se odihneste linistit, iar narile catelei nu-l pierdura nici aci. Acolo tinerimea dornica de prada il inconjura ca si cum tunurile dese ar fi fost indreptate asupra lui.Animalul simte din instinct ca i-au venit ultima clipa a vietii si nu iese din desis in camp. Atunci tineretul navaleste asupra lui cu unelte de fier , unii cu topoare unguresti, altii cu lanci de Rohatyn si acolo ucid zimbrul.
-O! tineri- striga Dragos la ei ,e patria noastra, nu mai e nevoie sa ne sfatuim , eu nu ma mai intorc inapoi de aici. Voi restabiliti locuintele stramosilor nostri . Chiar ma jur ca voi face si trimit veste acasa.Iar care dintre voi gandeste altfel, il trimit indata inapoi.'' Toti strigara :'' Iti juram credinta ca noi vom locui aci cu tine pe veci''.-
Capul zimbrului il asezara pe un stalp ca pe un semn aducator de bine si Boureni a fost intaiul sat dupa aceasta isprava, caci zimbrul se numeste la moldoveni bour.De aci si tara are drept pecetie un cap de zimbru si pe acel loc ei intemeiara cel dintai sat si-i dau numele BOURENI de la Bour. Cateaua , obosita apoi ranita in desis de catre fiara slabita de puteri , dupa atata munca alarga incalzita de apa, dar dupa ce bau crapa acolo istovita. Dandu-se acestui rau pe vecie numele Moldova de la Molda, si e pastrat si azi numele dintai. Izvoraste din apropierea Maramuresului, tot din muntii Carpati, si se varsa in Siret langa Roman. Raul Moldova a dat un nume vesnic si tarii si poporului: de la Moldova este si moldoveanul .''( Miron Costin,op cit.pp.229-232).-
In Descriptio Moldavie, si Cantemir reda legenda in stilul sau. Legenda o aflam in Vasile Alecsandri, in cunoscutul vers popular:

''Dragos, mandru ca un soare Aplecat la vanatoare Ghioga si sageata lui fac pustiul codrului !
Cerbul moare, ursii pier si vulturii cad din cer.
Iata ca'ntr-o dumbravioara el zareste-o caprioara,
fiara blanda de la munte, cu steluta alba-n frunte,
si cornite mititele, si copite sprintenele.
Caprioara cum il simte, fuge, salta, zboara, piere
Ca un vis ,ca o parere.

Bine vorba nu sfarseste, din rau iata ca iesea
Zimbru aprig ca un zmeu, cu lungi coame cap de leu
si cu coarne otelite si cu aripi la copite
Fiara crunta si turbata pleaca fruntea ei cea lata
si sarind, mugind, da zor
peste mandrul vanator.
Iara Dragos s'atinea, si cel zimbru cum venea
Ghioaga-n frunte-i arunda, fruntea-n doua-i despica !
Apoi capul ii taia intr-o lance il punea
si pleca in veselie pe frumoasa lui mosie
de pagani sa o fereasca
si ca domn sa o domneasca !

(poezii populare,ed.II .Buc Ed. Tineretului 1960
la pp. 115-119.-


2 aprilie 2004

Prof. Tudor Diaconu