Şi dacă-au zărit,
Au călătorit

Trei crai de la răsărit
În Vifleem au venit
Şi îndată au aflat
Pe cel ce au căutat

Şi i s-au închinat
Ca unui împărat;
Daruri în mâini ţiind,
Şi lui Hristos cântând:

Cocoane împărate
Şi prea luminate!,
Ştim de unde eşti venit,
Cel în Treime mărit,

În ce chip ai venit,
Şi din Fecioară te-ai ivit;
Din Fecioară curată
Şi prea nevinovată,
Deci te rugăm ca să primeşti
De la noi daruri lumeşti”.

Urmează „Irozii”, spectacol care începe cu dialogul dintre Irod şi Melchior, text lung şi stufos, pe care l-am reprodus, în cartea „Vechi colinde bucovinene” după cele două consemnări ale lui I. G. Sbiera, şi nu-l mai transcriu şi aici. Cum nu voi transcrie nici alte „cântări”, care nu respectau ritmicităţile repetate ale colindului şi care denaturau agresiv mesajul ancestral şi, tocmai de aceea, s-au pierdut, deşi textele au rămas în vechile tipărituri bisericeşti (de pildă, „Veniţi astăzi credincioşi”, pp. 102-104). Există, în finalul acestor cântări, şi o „Oraţie către ai casei” (pp. 112, 113), dovadă că tinerii „cântători” erau pregătiţi de către cantorii bisericeşti, din porunca ierarhilor, să umble pe la casele gospodarilor, cu „Irozii” şi cu „cântecele dumnezeieşti”, compuse pentru a înlocui „satanicele cântări”, care erau colindele. Nimeni nuşi punea problema şi, din păcate, nu şi-o pune nici acum dacă, odată cu aceste străvechi cântări, noi nu contribuiam cumva şi la ştergerea ultimelor urme ale memoriei tuturor strămoşilor neamurilor europene, inclusiv ai noştri. N-aţi văzut, de curând, la „Bucovina Rock Castle”, când o trupă din Suedia sosea cu alegorii ale morţii şi învierii timpului în Capricorn, după Datina civilizaţiei polare, cât de violent s-au manifestat dogmaticii agresivi ai îndobitocirii urmaşilor? „Oraţia către ai casei”, ulterior versificată cu meşteşug, spune: „Cinstite jupâne (sau domnule), oblăduitorule al casei acesteia, deoarece am ajuns a serba un mister (în text: o mistirie – n. n.) foarte mare ca acesta, cu credinţă te închină celui ce s-a născut astăzi, Soarelui dreptăţii1, ce a răsărit din pântecele Fecioarei Mariei, şi nouă, celor ce şedem întru întuneric şi în umbra morţii, s-a arătat; şi din călduroasă inimă să mulţumeşti, cu toţi ai casei domniei tale, pentru multa şi nemăsurata milă, ce a făcut cu noi Împăratul Dumnezeu, de a înnoit firea noastră cea căzută cu naşterea sa; căruia şi eu mă rog ca unui născut Fiul lui Dumnezeu şi Dumnezeu adevărat, ca să dăruiască pace, sănătate şi viaţă îndelungată Domnie tale şi la tot cuprinsul casei Domniei tale, şi Naşterea lui Isus Hristos să vă fie cu folos, Amin!”. Am insistat pe aceste mărturii din anii 1815 şi 1827, care probează că toate „cântări dumnezeieşti”, ulterior numite cântece de stea şi vifleimuri (vifleemuri), nu pot fi confundate cu colindele Datinii străvechi. Alcătuite târziu de călugări şi şlefuite de alţi autori, aleşi tot din rândurile călugărilor, apoi, între 1880-1930, aduse la perfecţiune de compozitori români celebri, „cântările dumnezeieşti” s-au impus, odată cu creşterea fiecărei generaţii de învăţăcei, drept folclor. Nu drept colinde, chiar dacă s-au substituit acestora, acaparândule şi numele, ci drept folclor şi, din ce în ce mai rar, drept „cântări dumnezeieşti”, folosite şi în ritualica bisericească.

Bibliografie

Alecsandri, Vasile, Poezii populare ale românilor, Bucureşti, 1908
Alecsandri, Vasile, Poeziipopulare ale românilor, Bucureşti-Chişinău, 2004
Antologie lirică greacă, Bucureşti, 1970
Bako, Elemer, Elias Lonnrot and his Kalevala, Washington, 1985
Blaga, Lucian, Trilogia cosmologică, Bucureşti 1988
Brand, John, Observations on the Popular Antiquities of Great Britain, II, London, 1875
Budge, Wallis E. A., The Gods of the Egyptians, II, Londra, 1904
Churchward, Albert, The Origin and Evolution of Primitive Man, London, 1912
Churchward, Albert, The Signs and Symbols of Primordial Man, London, 1913
Cooke, G. A., A Text-Book of North-Semitic Inscriptions, Oxford, 1903
Crawford, John Martin, The Kalevala, Londra, 1888
Cumont, Franz, The Mysteries of Mithra, Chicago, 1903
D’Alviella,Goblet, The Migration of Symbols, London, 1894

1 Sintagma aparţine lui Augustin, care spunea că religia pe care o numim creştinism a existat dintotdeauna şi că Iisus nu s-a arătat drept Soarele dreptăţii.

Darmesteter, James, Zend-Avesta, Partea I – Vendîdâd, Oxford, 1880
Densuşianu, Ovid, Vieaţa păstorească în Poesia noastră populară, II, Bucureşti, 1923
Devi Chand, M. A, The Yajur Veda, Hoshiarpur, 1959
Ebeling, E., Reallexikon der Assyriologie, Vol. 3, Berlin, 1957
Edwards, I.E.S.; Gadd, C.J.; Hammond, N.G.L., Sollberger, E., History of the Middle East Aegean Region, c. 18001380 BC, II, Cambridge, 1973
Eliade, Mircea, De la Zalmoxis la Gengis-Han,
Eliade, Mircea, Myths, Rites, and Symbols, New York, 1975
Finkel, I.;
Geller, M., Sumerian Gods and Their Representation, Groningen, 1997
Frazer, J. G., The Golden Bough: A Study in Magic and Religion, London, 1915
Garcia, Cesar Gonzales; Belmonte, Juan Antonio, Thinking Hattusha:Astronomy and Landscape in the Hittite Lands, Universidad de La Laguna, 2011
Godawa, Brian, Mesopotamian Cosmic Georgraphy in the Bible, Biologos, 2010
Griffith, Ralp T. H, The Hymns of the Ridveda, Kotagiri, 1896
Guenon, René, Simboluri ale ştiinţei sacre, Bucureşti, 1998
Guterbock, Hans Gustav, The Song of Ullikummi Revised Text of the Hittite Version of a Hurrian Myth, Chicago, 2009
Heidel, A., The Gilgamesh Epic and Old Testament Parallels, Chicago, 1970
Henrichs, Albert, Hieroi Logoiand Hierai Bibloi, Harvard, 2003
Herodot, Istorii, I, Bucureşti, 1964
Hesiod, Teogonia, în Hesiod-Orfeu / Poeme, Bucureşti, 1987
Holtan, Sissel Stormo, Ainu hajimeta bakkari, Oslo, 2011
Horowitz, Wayne, Mesopotamian Cosmic Geography, Eisenbrauns, 1998
Houle, Michelle M., Gods and Goddesses in Greek Mythology, Berkeley Heights, 2000
Jastrow, Morris, The Sacred Books and Early Literature of the East, I, London, 1917
Jones, Kevin, Celtic’ Wheel Symbolism: The Archaeological & Iconographical Evidence For The Links Between Time, Agriculture, & Religious Ideas In The Celtic World From Later Prehistory To The Roman Period, London, 2003
Kassak, Enn; Veede, Raul, Understanding Planets in Ancient Mesopotamia, vol. 16, Folklore, Tartu, 2001
Kramer, Samuel Noah, The Sumerians, Chicago, Londra, 1963
Langdon, Stephen, Sumerian Liturgical Texts, Philadelphia, 1917,
Legge, James, Sacred Books of the East, Oxford, 1879
Legge, James, The Sacred Books of China. The Texts of Daoism, Oxford, 1891
Leick, G., A Dictionary of Ancient Near Eastern Mythology, London, 1991
Lovinescu, Vasile, Dacia hiperboreană, Ediţia II, Bucureşti, 1996
Monaghan, Patricia, Celtic Mithology and Folclore, New York, 2004
Muller, F. Max, The Upanishads, I / Katha, Isa, Kena şi Mundaka, Oxford, 1884
Murray-Aynsley, Harriet, G. M., Symbolism of the East and West, London, 1900
Ohnuki-Tierney, Emiko, Sakhalin Ainu Time Reckoning, Madison-Wisconsin, 1973
Oldenberg, Hermann, The Grihya-Sutras, II, Oxford, 1892
Pearce, Joseph Chilton, The Crack in the Cosmic Egg, Rochester, Vermont, 2002
Polybius, Istorii, Bucureşti, 1966
Remler, Pat, Egyptian Mythology A to Z, Chelsea House, 2010
Sergi, G., Mediterranian Race, London, 1901
Sjöberg, A.; Bergmann, E, The Collection of the Sumerian Temple Hymns, Locust Valley, 1969, p. 46
Stephens, V. L, The Rise and Fall of the Mithraic Mysteries, Rosicrucian Digest, No. 2, 2010
Strabon, Geografia, II, Cluj, 1974,
Swami, Purohit; Yeats, W. B., The Ten Principal Upanishads, Faber and Faber Limited, London Taylor, Isaac, The Origin of the Aryans, New York, 1890
Young, Jean I., The Prose Edda, Cambridge, 1954, p. 16 Wallis Budge, E. A., The Book of Am-Tuat, London 1905
Wallis Budge, E. A., Legends of the Gods, London, 1912 Wallis Budge, E. A., The Egyptean Heaven and Hell, London 1905
Wallis Budge, E. A., Gods of the Egyptians, Londra, 1904
Werr, L., Studies in the Chronology and Regional Style of Old Babylonian Cylinder Seals, Malibu, 1988
Wright, Dudley, The Eleusinian Mysteries & Rites, Fort Newton, USA, London, 1905
The Epic of Gilgamesh, Assyrian International News Agency, 1998
The Sacred Books and Early Literature of the Est, Austin, 1915 Mahabharata, de Krishna-Dvaipayana Vyasa, Bherata Press, Calcutta, 1884
The Poetic Edda (Corpus Poeticum Boreale), de Charles S. Peterson, Cicago, 1923