Papornița Moșului
Rezultate 1 la 4 din 4

Subiect: Schineul -

  1. #1
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.935
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  2. #2
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    47.051
    SCHINELUL- Chardon benit- Cnicus benedictus

    (
    leacul cancerului pulmonar)



    ''IOM concis ramu Dora Pleuro Ioan isca facla Ops Poca Inoc Renu tatal Adam Bisi Pulmonii mosi Kiron graiul AOM Vasilos kipu Norn.-


    ''Dorm USCAI- mor PLEURA ! Ioan Pacs spicu : Cronica e nimb spita Daca SARMI - Omu-i Pais- colosu''.-


    nb. In afara medicinii, acest CRIPSOR (Gripsor in Neagoe!) arata marea simbolica din Invataturile catre Teodosie- carte NEINTELEASA nici azi. Cantemir -care continua Panciantranta ca si Neagoe NU SUNT PRICEPUTI deloc de catre cei care alaturi de detractorii reali ne batjocoresc .-
    In rest iata leacul cancerului pulmonar. SCHINELUL-



    Ultima modificare făcută de latan.elena; 02.02.2018 la 19:28.

  3. #3
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    47.051







    Schinelul (Cnicus benedictus), planta medicinala








    Schinelul
    este o planta cu ciclu de crestere de viata anual sau bianual, care creste inalt de cel mult 50 cm si este de origine mediteraneana. Planta este cunoscuta si cu numele popular de sofran-salbatic sau schinei, are denumirea stiintifica de Cnicus benedictus si face parte din familia Asteraceae.

    Schinelul este un ciulin foarte spinos cu frunze tepoase, cu marginile zimtate, puternic lobate, cu pufisori fini si lipiciosi pe suprafata lor. In partea superioara a tulpinei apar frunzele cu foarte multe ramificatii si stranse la un loc. Chiar in varful plantei apare o frumoasa floare mare si galbena care este aparata de spinii ascutiti care o inconjoara. Perioada de inflorire la schinel este in ultimile luni de primavara.

    Aceasta planta a fost apreciata din vremuri de demult, inca din Antichitate, pentru efectele sale deosebite terapeutice si folosita in medicina traditionala mai ales in stimularea digestiei si cresterea poftei de mancare. De la schinel se folosesc frunzele si varfurile tulpinelor, uneori sunt utilizate si florile. Acestea se colecteaza in perioada cand planta este inflorita si se pun la uscat in locuri curate si bine aerisite, la umbra, asezate in strat subtire pe coli de hartie alba.
    Planta este folosita in cazuri de constipatie, hepatita, tulburari circulatorii, edem cardiac, boli de inima, tulburari menstruale si boli bronhopulmonare. Este o planta cu proprietati antidepresive, antiinflamatoare, antiseptice, cardiotonice si antimicrobiene. Are efect in combaterea viermilor intestinali, in calmarea durerilor de cap si a crampelor musculare, are rol in detoxifierea organsmului, in vindecarea leziunilor bacteriene si normalizarea echilibrului hormonal la femei. Conform medicilor specialisti planta ajuta in prevenirea cancerului si ajuta in vindecarea lui. Schinelul are substante ce stimuleaza secretia de suc gastric si astfel ajuta la cresterea apetitului. De asemenea este un bun remediu in afectiunile digestive.

    Unul din preparatele obtinute din schinel este infuzia. Se adauga o lingura de planta la 250 ml de apa clocotita, se lasa timp de 5 minute, se filtreaza si se bea neindulcit, caldut cu inghitituri mici. Acesta este un bun remediu in afectiunile stomacului si ale intestinului.
    Acest ciulin poate fi utilizat si in amestec cu alte plante medicinale, astfel in amestec cu radacina de obligeana se poate obtine o infuzie recomandata in tratamentul constipatiei, balonarii, anemiei, bolilor pulmonare, afectiunilor de la nivelul intestinelor, stomacului, ficatului si vezicii biliare.
    Schinelul este o planta medicinala care trebuie utilizata doare la recomandarea unui medic specialist si in doze mici. In caz de supradozaj poate porvoca stari de greata si varsaturi.



    Schinelul (Cnicus benedictus)



    Produse Nera Plant care conţin extract natural de schinel:






    Calmant digestiv. Stimulent al secrețiilor gastrice.

    Efect terapeutic



    • depurativ
    • tonic amar
    • stomahic
    • carminativ
    • coleretic-colagog
    • laxativ
    • hepatoprotector
    • antimicrobian
    • febrifug
    • cicatrizant



    Recomandări


    Intern

    • afecțiuni digestive (digestie lentă, dispepsii, gastrită hipoacidă, constipație cronică, anorexie)
    • afecțiuni hepatobiliare (insuficiență hepatică și pancreatică, dischinezie biliară)
    • afecțiuni respiratorii (tuse neproductivă, astm bronșic)

    Extern

    • degerături, arsuri
    • ulcerații ale pielii
    • ulcerații și crăpături mamelonare (unguent)



    Principii active



    • principii amare sesquiterpenice
    • triterpene (acid oleanolic, α-amirenol)
    • fitosteroli
    • taninuri
    • acizi grași și rezinici
    • vitamina B
    • săruri de potasiu, calciu, magneziu
    • ulei volatil (în cantități mici)







    Sursa:http://www.neraplant.ro/planta/schin...benedictus--1/

  4. #4
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    47.051
    Schinelul (Cnicus benedictus)






    Schinelul este o planta medicinala apreciata datorita proprietatilor terapeutice: stimuleaza secretiile gastrice, este tonic, depurativ, febrifug, stimuleaza pofta de mancare, este antiseptic, trofic si cicatrizant.
    Schinelul este un remediu natural utilizat in tratamentul hipoaciditatii gastrice, anorexiei, tulburarilor digestive, bolilor de ficat, bolilor cailor respiratorii, afectiunilor stomacului, arsurilor, degeraturilor.
    Majoritatea acestor afectiuni pot fi tratate cu ajutorul ceaiului de schinel; acesta se recomanda a se bea treptat (o cana) cu 30 de minute inainte de fiecare masa principala, sau a tincturei rezultata in urma macerarii in alcool a plantei timp de o saptamana.
    Arsurile, degeraturile si diferitele ulceratii ale pielii se recomanda a se trata cu bai si cataplasme de schinel. Schinelul, spre deosebire de alte plante nu trebuie uscat la soare, ci la umbra, astfel riscam pierderea proprietatilor medicinale ale plantei.

    Sursa:https://www.sanatatecuplante.ro/plan...enedictus.html









    Schinelul (Cnicus benedictus)



    Schinelul, în ciuda faptului că se aseamănă izbitor cu scaietele, nu face parte din familia scaieţilor ci din cea a compozitelor. Este o plantă anuală, sub formă de tufiş. Alte denumiri sunt: scaibine cuvântat, scai amar, iarbă amară, şofran sălbatic.
    Atinge înălţimea de cca. 0,5 m. Pe tulpina dreaptă, cu cinci laturi, acoperită de peri se găsesc frunzele alungite, lanceolate, zimţate, cu spini, adesea lipicioase la fel ca la scaieţi.
    Florile grupate în calitidii terminale, sunt situate la capătul tulpinii. Frunzele exterioare sunt păroase, florile galbene.

    Unde se găseşte schinelul?

    Planta originară din zona mediteraneană se întâlneşte foarte rar în zonele cu climă temperată. La noi se cultivă ca plantă medicinală, de foarte mult timp. Se recoltează partea situată deasupra solului, vara, înainte de înflorire. Recoltarea se face numai pe vreme frumoasă.

    Efectul schinelului

    Substanţa activă a plantei este cnicina, care prezintă efecte terapeutice. Se utilizează în special în cazul problemelor biliare şi tulburărilor digestive. Substanţa amară reglează secreţiile gastrice şi biliare, îmbunătăţind eliminarea bilei. Ceaiul amar de schinel se utilizează foarte rar în formă curată. Sub forma unor doze corespunzătoare are un efect benefic, însă administrată singură, prezintă riscul supradozării. În caz de supradozare cauzează stare de greaţă şi vărsături.
    În caz de cură, se vor consuma 1-2 căni de ceai, timp de o săptămâna, cu o oră înainte de masă. În vederea preparării ceaiului, planta se pune la fiert în apă rece şi se lasă la opărit.
    În caz de probleme gastrice se recomandă un amestec de 20g schinel şi 30g de obligeană. Două linguriţe pline de amestec de plante se pun la fiert în apă rece, se lasă la opărit, apoi se ia de pe foc. Ceaiul se bea neîndulcit, zilnic în două etape.

    Schinelul este eficient împotriva tulburărilor digestive, meteorismului, constipaţiei şi inapetenţei. Se recomandă şi în caz de tulburări respiratorii şi circulatorii, plăgi care se vindecă dificil. Schinelul este o componentă importantă a tonicelor gastrice. Nu lipseşte nici din tonicele gastrice preparate la mănăstiri. Şi numele i se trage de aici: planta era utilizată de călugări benedictini, în mănăstirea Monte Cassino la prepararea celebrului bitter, numit în germană Benediktiner.
    Care părţi se utilizează?

    Partea de deasupra solului se recoltează vara, înainte de înflorire, apoi se lasă la uscat. Este pusă în circulaţie sub numele de harba cardui benedicti.

    Substanţele active

    Substanţa activă a preparatului cu numele Herba cardui benedicti este substanţa amară cu numele de cnicină, câteva uleiuri volatile şi numeroase săruri minerale.
    Domeniul de aplicare



    • tulburări digestive
    • inapetenţă
    • probleme gastrice
    • tulburări respiratorii
    • tratarea rănilor




    Sursa:https://cerasus.ro/schinelul-cnicus-benedictus/




Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •