Simpozionul national 2018 - Obarsia Neamului nostru -

[zamfir_catalin]

Salutare,

Ieri ne-am intalnit la sediu la Adi pentru a discuta, in format restrans, despre Simpozionul "Obarsia neamului nostru"
Au fost prezenti: Adrian Pop, Catalin Zamfir, Florian Gheorghe, Dragos Ungureanu si Sorin Popescu.

Sugestii ce s-au prezentat:
-Se vor prezenta lucrari doar despre obasria nemului, origini, acte de identitate ale neamului nostru.
-sa incercam organizarea unui eveniment restrans, cu folosirea internetului/conferinta online
-fiecare cercetator ce prezinta lucrare in Seminar sa recomanda un altul care sa prezinte o lucrare.. fiecare cate 1.
-cerinte pentru cercetatori: acces skype, mail, facebook, si pe www.sfatulbatranilor.ro pentru a putea comunica eficient
-sa luam legatura cu custodele muzeului Hasdeu
-sa implicam si tinerii sau sa transmitem tinerilor in scoli ce s-a prezentat la Simpozion
-fiecare cercetator ce prezinta un material sa vina si cu o recenzie din partea cuiva din domeniu care sa spuna cateva cuvinte despre lucrare.

[Adrian Pop]

-------- Mesajul original --------

Subiect:	Fwd: Fwd: Fwd: rezumat intalnire organizare 9 ianuarie
Dată:	Thu, 11 Jan 2018 11:45:27 +0200
de la:	Adi Pop <adipop@popservice.ro>
Către:	vintilamgd@yahoo.com, ",iustina.cernescu"@yahoo.com, ",gcristi63"@gmail.com, ",dungureanu"@rdscv.ro, ",sboraeugen"@yahoo.com, ",sorin.popescu"@toposystem.ro, ",interprexcraiova"@gmail.com, ",ciobodin"@yahoo.com, ",marinel.florescu"@yahoo.com, ",danielpopescu4"@yahoo.com, ",enciustefan"@yahoo.com, ,,Claudia Ionita <claudiaionita14@gmail.com>

-------- Mesajul original --------

Subiect:	Fwd: Fwd: rezumat intalnire organizare 9 ianuarie
Dată:	Thu, 11 Jan 2018 11:44:41 +0200
de la:	Adi Pop <adipop@popservice.ro>
Către:	cchelaru@email.ro, ",paulpurea22"@yahoo.com, ",Domnita.Ratiu"@yahoo.com, ,Asociatia Eurorustic <eurorustic@gmail.com>

-------- Mesajul original --------

Subiect:	Fwd: rezumat intalnire organizare 9 ianuarie
Dată:	Thu, 11 Jan 2018 11:35:55 +0200
de la:	Adi Pop <adipop@popservice.ro>
Către:	Geo Stroe <geostroe@gmail.com>, Balutadumitru@yahoo.com, ",I.craciunescu"@yahoo.com, ",Marianion79"@gmail.com, ",Diaunita"@yahoo.com, ",Munteanujean2008"@yahoo.com, ",Potcoava_andrei"@yahoo.com, ",Eugenbogovici"@yahoo.com, ",Cristian_grecu74"@yahoo.com, ",Papetarief"@yahoo.com, ",Catalin.Susu"@yahoo.com, ",Gheorghe.Petu"@gmail.com, ",Manlevi1978"@yahoo.fr, ",Florianghe"@yahoo.com, ",Floreadumitrescu"@yahoo.com, ",Mihai.prepelitze"@gmail.com, ",biz.craiova"@gmail.com

-------- Mesajul original --------

Subiect:	rezumat intalnire organizare 9 ianuarie
Dată:	Wed, 10 Jan 2018 23:36:33 +0200
de la:	Catalin Zamfir <biz.craiova@gmail.com>
Către:	adipop <adipop@popservice.ro>, Sorin Popescu <sorin.popescu@toposystem.ro>, eugen sbora <sboraeugen@yahoo.com>, Petre Savescu <psavescu@gmail.com>, G FLORIAN <florianghe@yahoo.com>

Salutare,

Ieri ne-am intalnit la sediu la Adi pentru a discuta, in format restrans, despre Simpozionul "Obarsia neamului nostru"
Au fost prezenti: Adrian Pop, Catalin Zamfir, Florian Gheorghe, Dragos Ungureanu si Sorin Popescu.


Sugestii ce s-au prezentat:
-Se vor prezenta lucrari doar despre obasria nemului, origini, acte de identitate ale neamului nostru.
-sa incercam organizarea unui eveniment restrans, cu folosirea internetului/conferinta online
-fiecare cercetator ce prezinta lucrare in Seminar sa recomanda un altul care sa prezinte o lucrare.. fiecare cate 1.
-cerinte pentru cercetatori: acces skype, mail, facebook, si pe www.sfatulbatranilor.ro pentru a putea comunica eficient
-sa luam legatura cu custodele muzeului Hasdeu
-sa implicam si tinerii sau sa transmitem tinerilor in scoli ce s-a prezentat la Simpozion
-fiecare cercetator ce prezinta un material sa vina si cu o recenzie din partea cuiva din domeniu care sa spuna cateva cuvinte despre lucrare.


Propunerea mea pentru organizarea seminarului este mai jos:


08.01.2018 Propunere Organizare Simpozion “Obarsia neamului nostru”

Data- martie 2018

Locatie- Universitate, Sala Albastra (pana la final de Ianuarie semnat contract) Participanti - 250

Program:
9:30-10:00 primire participanti plus cafea
10:00-12:30 prima parte
12:30 - 13:00 pauza plus cafea, apa
13:00-14:30 partea a doua
15:00 - 17:00 masa si socializare

Promovare
Inceput de februarie conferinta de presa, comunicate de presa, participare emisiuni.
Cu o zi inainte organizam conferinta de presa.
A doua zi organizam conferinta de presa.
Promovat catre istorici si cercetatori pentru scris lucrari, trimis si selectat.

Echipa
Participanti intalnirea 1
Cautat Profesori universitari pt selectat lucrari
Un profesor universitar/persoana cunoscuta sa conduca lucrarile
Geo Stroe
Echipa de la Buzau- Fundatia Origini

Materiale
Prezentare asociatia Arta Zalmoxa
Prezentare Simpozion
Retiparim cartea Mosului?

Cheltuieli
Cafea si apa- 2000 lei
Masa - 5000 lei - 100 persoane
Materiale- 2500 lei
Total aprox. 10.000 lei




Catalin Zamfir,
director


Cornul Abundentei
distributie papetarie



Tel.: 0723 663 100


Mail: biz.craiova@gmail.com
www.cab.ro

[zamfir_catalin]

La multi ani si ziua buna uturor!
Ma bucur ca v-ati intalnit si-ati stabilit cateva lucruri concrete.Imi pare rau ca n-am venit dar,asa cum v-am spus,ma vad cam in plus.Sa ma bag asa de dragul de-a ma baga,n-o vad cu rost.As fi ca Florin Piersic,care ptr.ca se baga unde era adunata lume la gramada,un regizor l-a poreclit Gramada.N-o sa stau de-o parte si-ncerc s-ajut cum si cat pot.Momentan am acces la NET mai rar,din diverse motive,dar la cateva zile tot ma uit.Va pun un material interesant,cu pareri pro si contra.
Cu drag si tot binele din lume,Eugen Sbora.


Prof.Tudor Diaconu (Mosu), a studiat toata Viata. Are studii in istorie, filologie, filosofie, religie, matematica si medicia. Ca face din pasiune, da…pentru ca altfel n-ar fi lucrat 22 de ore pe zi, timp de zeci de ani…. Cu multi ani in urma, cand Mosu avea 42 de ani, a dat peste ing.Miulescu, la biblioteca din Pitesti. Au ramas impreuna 9 ani, si-au studiat Vedele si Upanisadele, descoperind ca ele au fost scrise in Romania si descriu lanturi intregi de localitati de la noi. Primul lucru pe care la facut Mosu, alaturi de profesorul lui, care avea pe atunci 70 de ani, a fost sa scoata somnul. I-au trebuit 6 luni de dusuri reci si calde, atunci cand adormea, pana a reusit acest lucru.
Marturie stau manuscrisele acestui mare Om. Emil Constantinescu, i-a inmanat diploma de onoare pt intraga activitate, cand era Presedintele Romaniei. Pacat ca in necunostinta de cauza, aruncam meritele unui om de aceasta talie, la gunoi…. Este unul dintre cei mai mari oameni de cultura din lume. Publica carti in editura Obiectiv Magazin de la Craiova. Prima carte a lui, Limba vorbita de Adam si Eva – reprezinta o alta forma de abordare, a aflarii istoriei Neamului nostru. Mosu reprezinta in acest moment unul din " uriasii in gandire " din lume. O mare revista americana i-au decernat de doua ori titlul (2000 sau 2001- nu mai stiu precis si in 2004 ) de cel mai valoros om in domeniul culturii, la nivel mondial.

Editura Jovis
O alta viziune despre originea romanilor www.depindedenoi.ro,10 August 2007 Cu totii am invatat la scoala ca poporul roman a aparut din contopirea romanilor cu dacii pe care i-au cucerit. Formarea poporului roman si a limbii romane ar fi durat, in versiunea aceasta, aproape 1000 de ani, timp in care spatiul dacic/romanesc ar fi fost bantuit de popoare migratoare. In aceasta perioada, aproape nimeni nu spune nimic despre romanii care tocmai se formau... ci doar despre nenumarati "migratori". Cum se explica oare? Tot ce citim in cartile de istorie pare cusut cu ata alba... romanii au cucerit Dacia, au furat comorile, au imbunatatit drumurile pana la minele de aur din Apuseni si au pus garnizoane. Intre timp, colonistii au reusit sa se instaleze pe teritoriul ocupat si sa faca o droaie de copii, asa incat, pana la 275 cand au fost izgoniti definitiv din Dacia, zice istoria oficiala, au pus bazele poporului roman. Ce nu ne spune "istoria" oficiala, dar ne spun cronicile, este ca, de fapt, romanii au cucerit doar Banatul, Oltenia si o mica parte din Transilvania. Cum au reusit acesti soldati analfabeti si vorbitori de diverse limbi (doar elita imperiului stia latineste) sa schimbe limba unui intreg popor? Mai mult, caz singular in Europa, la 1800 romanii, impartiti politic intre 5 state, vorbeau aceeasi limba! De ce nu vrem sa acceptam evidenta? Nu a existat nici o latinizare, pentru ca nu a fost timp suficient (~ 170de ani; stapanirea catolica din Transilvania nu a reusit in 900 de ani!), nu avea cine s-o faca (soldatii nu stiau nici ei latina), asupra cui (populatia geta culta s-a retras), de ce (se putea exploata aurul fara scoli de latina). In plus, Iordanes (in Getica - De origine actibusque Getarum) ne spune, ca getii nu au incetat sa-i atace pe cotropitorii romani, si devenind din ce in ce mai puternici, au reusit sa-i alunge in anul 275. Din Getica mai aflam (de la Iordanes, get de origine) ca in diferite epoci si locuri, getii au fost denumiti diferit: astfel, "cei care in vechime se numeau geti, astazi se numesc goti". Unii istorici, care considera ca gotii erau "un neam germanic" au comentat ca Iordanes face o confuzie intre geti si goti. Argumentele? Nu exista... doar parerea lor... Oricum, se pare ca aceeasi "confuzie" o fac multi alti cronicari din acele vremuri... Cercetatorul Gabriel Gheorghe a gasit peste 20 de referiri ale autorilor antici la identitatea dintre geti si goti. Pentru edificare va recomand
GETICA - Studiu Introductiv de Gabriel Gheorghe
Unii autori occidentali considera ca gotii sunt stramosii germanilor, fara nici un argument. Denumirea de goti apare dupa "retragerea Aureliana", ori germanii erau deja cu multa vreme inainte. Daca acceptam ca geti=goti, lucrurile capata totusi sens. Iordanes insusi vorbeste despre originea getica a germanilor, care la origini erau acelasi neam, dar s-au despartit in timp datorita "padurii si fricii reciproce". In plus, Iordanes ii numeste barbari pe germani. Leibnitz, binecunoscutul geniu al poporului german si al omenirii, afirma explicit in
Collectanea Etymologica (ed. franceza, Hanovra 1717, trad. de G. Gheorghe):
"Teutonii vin din Ascenez... Acest Ascenez este din spiţa Daeslor, în latină Dae şi Dai, de atunci numiţi Daci şi Geţi de către greci". Cred ca dovezile sunt suficiente, pentru a fi luate in serios.Din Getica lui Iordanes mai aflam ca Attila, regele hunilor, stapanea peste ostrogoti (gotii rasariteni), care ii erau aliati in lupte. Cronicile de la curtea lui Attila il denumesc insa pe acesta "Rex Hunnorum, Medorum, Dacorum".
Alte cronici mai amintesc de limbile vorbite in jurul lui Attila... printre altele se mentioneaza silimba ausonica=limba valahica (cf. Francisci Foris Otrokocsi,
Origines Hungariae, part. I, cap. 4,Franequerae 1693). Ar mai fi si un argument lingvistic in sprijinul identitatii dintre geti, daci, goti etc. (acestea fiind doar denumiri, date de altii): vizigotii (gotii occidentali) au cucerit Italia, apoi sudul Frantei si in final s-au stabilitin Spania. Exact in aceste regiuni au existat si exista inca dialecte foarte asemanatoare cu limba romana. Daca gotii erau germanici, unde sunt cuvintele germanice in spaniola, in dialectele din sudul Frantei sau in cele din nordul Italiei? In schimb, exact aceste dialecte au extraordinar de multe asemanari cu limba romana.Si mai stim ceva: in Spania a existat pana tarziu, "cand gotii disparusera", un obicei prin care, carturarii sau

LIMBA ROMÂNA, O LIMBA PRE-LATINA
Desi de formatie realista, tehnica, de mic copil mi-a placut istoria, literatura, poezia, si filosofia. Acestea sunt pasiunile mele, pe lânga profesia mea în care pun la fel de multa pasiune. Fiind interesat de istorie, niciodata n-am fost de acord cu teza oficialaa "romanizarii" dacilor. Eu m-am considerat din totdeauna si ma consider dac, si ma mândresc cu aceasta. Nu-mi puteam imagina ca un popor îsi poate abandona limba si sa adopte alta, asa la "ordin" în doar câtva ani ! Niciun popor nu-si lasa limba, numai în cazul în care dispare. Si daca pornesti de la o premiza falsa, nu ai cum sa ajungi la adevar. Datorita acestei "teorii", care nu sta în picioare, unii "istorici" ca *oesler, +araszti, etc. sustin teza ca noi am venit din Balcani, iar dacii au fost eterminati în masa. Ei vin cu argumente solide, împotriva tezei romanizarii, comparând provinciile romane în functie de timpul de dominatie !

Logica simpla îmi spunea ca nu poate sta în picioare aceasta teorie, în Britania romanii au stat 699 de ani, si nu sunt latini, în Ardeal ungurii au stat ~999 de ani, si totusi limba nu ne-au schimbat-o, cum n-au schimbat nici limba macedonenilor !aromânilor, cuto-vlahilor, nici grecii, nici romanii, nici turcii, si nici bulgarii. Singurii care-i întelegem suntem noi. Având convingerea ca limba dacilor n-a murit, am încercat sa-mi explic de ce limba noastra se aseamana atât de mult cu latina. Exista doar o explicatie, ei sunt urmasii dacilor, tracilor si nu invers. Nicolaie Densusianu spunea în lucrarea "Dacia preistorica" ca limba "latina vulgara" pomenita de istorici era limba marelui neam al tracilor.
Biblioteca Vaticanului confirma: dacii nu au fost romanizati niciodata, dacii erau de fapt stramosii romanilor condusi de Traian…Publicat pe 19/06/2014 de Lupul Dacic Ceea ce afirmă acum oamenii de ştiinţă şi istoricii din Occident, dar şi cercetătorii de la Hamburg, care au prelevat AND-ul unor morminte străvechi de pe teritoriul Daciei, că românii sunt urmaşii dacilor, ramura nordică a tracilor, este tot mai evident şi devine un curent istoriografic autentic.
Miceal Ledwith, confident al Papei Ioan Paul al II-lea şi omul care a avut acces la toate documentele secrete din biblioteca Vaticanului, a făcut recent o afirmaţie care a şocat lumea academică şi nu numai. El a declarat că latina cultă se trage din limba română străveche, nu invers, cum se credea până acum! Într-un interviu acordat postului de televiziune TVR Cluj, în decembrie 2012, Miceal Ledwith, fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea, unul din oamenii care au avut acces la cei 230 de kilometri de rafturi cu cărţi din arhiva bibliotecii Vaticanului şi fost membru al Comisiei Teologice Internaţionale, a făcut o declaraţie şocantă: “Chiar dacă se ştie că latina e limba oficială a Bisericii Catolice, precum şi limba Imperiului Roman, iar limba română este o limbă latină, mai puţină lume cunoaşte că limba română, sau precursoarea sa, vine din locul din care se trage limba latină, şi nu invers!!! Cu alte cuvinte, nu limba română este o limbă latină, ci mai degrabă limba latină este o limbă românească. Aşadar, vreau să-i salut pe oamenii din Munţii Bucegi, din Braşov, din Bucureşti. Voi sunteţi cei care aţi oferit un vehicul minunat lumii occidentale (limba latină – n.r.)”. În general, istoricii români au mers pe pista falsă a cercetărilor făcute de Şcoala Ardeleană că dacii au fost exterminaţi de romani şi noi suntem latini puri. Sigur, în perioada interbelică, curentul acesta latinist, mai mult politic decât ştiinţific, a fost atenuat, sub influenţa lui BP Haşdeu, de istoricii Giurescu, Iorga sau PP Panaitescu, care au presărat şi elemente dacice de continuitate şi chiar o importantă influenţă slavă. A fost comod pentru istoricii români să susţină continuitatea latină şi originea romană a românilor din considerente politice, pentru a avea un loc important în Europa, iar românii ardeleni oprimaţi să aibă drepturi egale cu ungurii şi austriecii în Transilvania. În anii 90, la facultatea de istorie a UBB am susţinut în scrieri şi seminarii elementul etnic major de origine dacică a românilor în dauna celui latin. Eu eram un adept al teoriilor lui Nicloae Densuşianu şi Vasile Pârvan şi chiar editasem celebra carte a lui Nicolae Miulescu, “Dacia – Ţara Zeilor”, ce susţinea originea dacă a românilor şi chiar că limba geto-dacilor era înrudită cu latina, astfel explicându-se de ce Traian vorbea, conform imaginilor de pe Columnă, cu dacii capturaţi fără translator.
Pentru susţinerea acestor teze am fost ostracizat la UBB. Era moda atunci ca noi românii să fim latini, slavi, mongoli, cumani sau avari, numai români NU. Bineînţeles, colegii mei, adepţii teoriei cumane, slave şi maghiare la baza originii poporului român erau repede răsplătiţi de Marga şi profesorii de la UBB cu burse în străinătate şi invitaţii la conferinţe naţionale şi internaţionale, pentru a se susţine tot felul de teze soroşiste. De dragul adevărului istoric, chiar dacă am fost izolat în universitate, nu am renunţat la ideea că românii sunt urmaşii dacilor, ca trunchi etnic major. Pur şi simplu m-am bazat pe logica istorică simplă. Romanii au cucerit numai circa 28% din teritoriul Daciei.
Pe Traian nu l-a interesat decât un culoar de ocupaţie spre capitala Sarmisegetuza şi minele de sare şi aur de la Roşia Montana din Munţii Apuseni, ca să-şi umple tezaurul de la Roma. Dacia lui Burebista şi Decebal se întindea de la Tisa, Carpaţii Păduroşi în Slovacia, Bucovina de nord din Ucraina de azi, peste Nistru până la Bug.
În concluzie, romanii au cucerit abia o treime din teritoriul ocupat de daci: ei controlau Banatul, o parte din Oltenia, Munţii Orăştiei şi Munţii Apuseni. Dacii liberi au rămas în Partium, Maramureş, Tisa, Bucovina de Nord, Moldova până la Nistru -Bug şi Muntenia. Deci cea mai mare parte a teritoriului Daciei a rămas în stăpânirea dacilor liberi. Istoricul Dio Cassius (n.155 – d.229 e.n.) descrie razboaiele purtate de Daci si Romani – spunand despre Traian (conducatorul Legiunii Romane) ca a fost un trac veritabil si ca razboaiele purtate erau fraticide (intre popoare de aceeasi origine). Iar Traian, spunea inainte de a porni la lupta: “ma intorc in tara strabunilor mei“ Ocupaţia romană a durat din 105 până în 275 e.n., adică 170 de ani şi numai pe un teritoriu restrâns. În consecinţă cum puteau fi romanizaţi şi să-şi însuşească limba latină dacii, dacă numai o treime din teritoriul lor era ocupat de către romani.
Mai mult, ocupaţia romană a durat numai 170 de ani, cu mult mai puţin ca în Galia şi Britania, iar englezii nu vorbesc o limbă latină, iar galeza se mai vorbeşte popular până azi în unele regiuni ale Franţei rurale. Transilvania a fost ocupată de către austrieci de la 1700 la 1918, adică 218 ani şi românii ardeleni nu vorbesc germana nici acasă şi nici pe stradă, poate numai elevii de la un liceu de profil.
Basarabenii au fost ocupaţi 200 de ani de ruşi dar vorbesc limba română în familie. Deci ideea romanizării Daciei ocupată teritorial numai o treime de Roma cade şi din punct de vedere al simplei logici istorice. Tot mai evident ies la lumină cercetări ştiinţifice legate de ADN, că românii sunt urmaşii dacilor. Nu va trece mult timp când curentul istoriografic al originii geto-dace a limbii şi poprului român se va impune, bineînţeles cu recunoaşterea unor influenţe istorice latine sau slave.

Dan Caragea - Între enigmă şi conspiraţie: protoromânii şi limba lor (II) 7 iunie 2013,
„Ceea ce s-a constatat şi datat aproape cu exactitate este faptul că limba latină a coloniştilor a preluat cuvinte din fondul dac formând apoi protoromâna. De acelasi autor Despre unitatea balcanică (III) Despre unitatea balcanică (II) Despre unitatea balcanică (I) Ea s-a format aproape concomitent în toate zonele stăpânite şi supravegheate de romani, adică de vorbitorii, volens-nolens, de latină vulgară, dar vatra ei, adică zona în care s-a vorbit cel mai mult a fost Banatul (integral), Oltenia, Tribalia, Transilvania. Exact zona golită de daci. Calcule destul de simple arată că în Dacia Romană nu a rămas mai mult de 25% din populaţia autohtonă. Aceasta dă extraordinara unitate geografică a limbii române. Atrag însă atenţia că formarea ei nu a început o dată cu anul 106 e.n. S-au format mai întâi expresii traco-romane în Tracia începând cu 300 de ani în urmă şi expresii daco-romane imediat după cucerirea Daciei dintre Dunăre şi Munţii Balcani, adică cu circa 150 de ani înainte de invazia de la nordul Dunării. Coloniştii iliro-romani, traco-romani şi daco-romani aduşi din sudul Dunării, inclusiv daco-romanii formaţi prin răpirile din secolul I e.n. au inventat primele idiomuri daco-romane şi protoromâne alături de puţinii daci rămaşi şi de veteranii şi administraţia romană care vorbeau latina vulgară şi de cancelarie. Dobrogea, sudul Moldovei şi al Basarabiei şi Banatul erau de mult cucerite, iar Muntenia a avut un rol militar de excepţie în cadrul Moesiei Inferior. Nucleul în care s-a accelerat formarea limbii române a fost, astfel, înconjurat de largi provincii în care acest proces începuse de cel puţin 100 de ani! (Marian Bogdan Tesileanu) „Latineasca, departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc azi s-ar putea zice că este mai puţin în firea celei dintâi firi romane, că ea a schimbat mai mult vorbele sale cele dintâi şi dacă nu m-aş teme să dau o înfăţişare paradoxală acestei observaţii juste aş zice că ea e cea mai nouă dintre toate, sau cel puţin a aceea în ale cărei părţi se găsesc mai puţine urme din graiul popoarelor din care s-au născut. Limba latinească în adevăr se trage din acest grai, iar celelalte limbi mai ales moldoveneasca sunt însuşi acest grai. (D’Hauterive Memoriu asupra vechei si actualei stări a Moldovei…, Bucureşti, 1902, pp. 255-257, apud Geto-dac) NB. Este vorba de un memoriu prezentat lui Alexandru Ipsilanti, la 1797, de secretarul lui Alexandru Mavrocordat. „Şi ce dacă limba dacilor ar fi aceeaşi/din aceeaşi familie cu limba latină? Sau cum susţine documentarul ar fi limbi surori? Care ar fi problema? Ne pierdem identitatea ca popor actual?” (Carmen) „…nu limba română este o limbă latină, ci mai degrabă limba latină este o limbă românească” (Miceal Ledwith, fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea) *** . 2. TEORIA CONTINUITĂŢII LA NORD DE DUNĂRE (Dacia). Această teoria ne apare sub forma a două ipoteze antagonice: teoria oficială (prezentată mai jos ca varianta A), care se predă în şcolile din România şi îmbrăţişată de majoritatea istoricilor actuali, şi mai recent, teoria dacologică care afirmă descendenţa românilor din daci (B), limba română fiind, în fapt, limba dacică. Să le analizăm pe rînd: A. În teoria oficială, procesul de romanizare a populaţiei dace începe înainte de războaiele purtate de Decebal cu Imperiul, prin contacte comerciale şi culturale timpurii, şi se manifestă plenar după 106, anul anexării Daciei. Astfel, populaţiile geto-dace, de origine tracă, au suferit un proces de romanizare mai lung decât perioada stăpânirii romane, adoptând latina vulgară, desigur cu influenţe din substrat la nivelul foneticii şi vocabularului, ceea ce explică individualitatea acestei limbi romanice orientale. Matca formării protoromânei este mult mai restrânsă în comparaţie cu teoria expusă în textul anterior. Unii istorici arată că romanizarea s-a extins şi asupra „dacilor liberi”. Nu este vorba, aşadar, doar de 165 de ani de dominaţie romană, procesul continuând şi după retragerea aureliană, şi nu a afectat o arie de doar 14%, ci pe un teritoriu mult mai vast. Se subliniază, de asemenea, că procesul de colonizare a fost intensiv, coloniştii aduşi în Dacia provenind din diverse provincii ale Imperiului. În acest context multietnic şi multilingvistic, latina apărea că singura limbă de comunicare, pe o poziţie dominată şi prestigioasă, motiv pentru care s-a impus, aşa cum s-a petrecut în undele din fostele colonii, de exemplu, cu engleza, franceza, spaniola, portugheza… Populaţiile de la sud de Dunăre, atestate mult mai târziu, au provenit din migrări succesive de la nord la sud, transhumanţa jucând un rol fundamental. Aceste teorii privind migraţiile de populaţii protoromâne şi apariţia unor dialecte sud-dunărene ale românei fost îmbrăţişate şi de istorici sârbi, bulgari şi, mai recent, macedoneni. B. În teoria dacologică, elementul roman ca element primordial este respins (romanii nu au stăpânit decât 14% din Dacia, şi aceasta pentru o perioadă foarte scurtă de timp; dimpotrivă, Israelul (Palestina) a fost ocupat timp de opt secole, dar nu şi-a abandonat limba…). Românii apar drept descendenţi direcţi din daci şi geţi, care, la rândul lor se trag din traci şi iliri (statul naţional unitar al lui Burebista). „Dacii liberi”, pentru care nu există dovezi de romanizare, au continuat luptă împotriva stăpânirii romane, atacând de nenumărate ori Dacia Traiana şi, obligându-i, în cele din urmă, pe ocupanţi să o părăsească. Limba dacă era „soră” cu latina (se ignoră apartenenţa acestora la grupuri indo-europene diferite), ambele fiind de origine tracă (sic!), numai aşa explicându-se elementele de structură şi de vocabular comune. Originea tracă este justificată prin Enea, legendarul întemeietor al Noii Troie (sursa este „Eneida” lui Vergiliu). Chiar dacă latina ar fi putut avea un statut de „lingua franca”, aceasta nu se poate confunda cu limba vorbită de băştinaşi, care nu este altceva decât daca de la începuturi şi până în zilele noastre, cu unele influenţe şi transformări istorice, desigur. Mai mult, elementele „latine” din limbă existau sunt în, realitate, trace. Ca probă a înrudirii, pe teritoriul Daciei, s-a descoperit şi prima atestate a latinei, o inscripţie în latina prisca („SVI MI PIE = "al meu, patriarhul”), pe un topor de piatră. «Datarea acestui topor este uimitoare pentru adepţii teoriei ca romanii i-au „latinizat” pe daci: 1500 – 1375 î.Hr.». Mărturisesc că termenul de „patriarh” mă cam tulbură, pentru că nu poate avea nicio legătură, la acea dată, cu creştinismul, ci cu iudaismul. Dar iată şi versiunea arheologului care a făcut această descoperire şi care înţelege complet diferit textul: «De necrezut! Fantastic! Între cele patru „stele” dispuse în formă trapezoidală se află scris prin săpare, în corpul dur al toporului, cu litere asemănătoare celor ale alfabetului etrusc timpuriu (fig. 4), în afară de litera „P”, care este „perfecţionată”, părând a unui alfabet mai evoluat, trei cuvinte latine: SVI MI PIE (fig. 3), care se traduc foarte clar şi uşor: PENTRU MINE CU DREPTATE (în latina clasică se poate traduce şi „cu evlavie”, „după dreptate”, „după lege”)». Extinderea limbii dace este, conform teoriei, imensă, atingând Iberia şi Scandinavia, mai ales prin echivalarea goţilor cu geţii (Gabriel Gheorghe). Gh. Iscru susţine şi el că germana şi daca sunt limbi înrudite, provenite amândouă din „trunchiul arian”. Deşi nu există nici un text în dacă, nicio operă literară, a fost descoperit totuşi un alfabet, cu 150 de caractere, multe din semne derivate din greacă. Din păcate, textul este latinesc, chiar dacă scris cu acest enorm şi dezordonat alfabet. În linia lui Iosif Constantin Drăgan, şi a propagandei ceauşiste, Dacia apare ca un „leagăn al civilizaţiilor”, care, un stat cu o cultură străveche (cea mai veche de pe planetă!), atestată de numeroase dovezi, cum ar fi tăbliţele de la Tărtăria (nedescifrate) şi care dovedesc că începuturile scrisului au avut loc pe aceste meleaguri. Se mai exaltă aspecte legate de religia şi mitologia dacă, de cultul lui Zamolxis, şi de pătrunderea timpurie a creştinismului înainte chiar de proclamare acestuia ca religie oficială în Imperiul condus de Constantin. Astfel, atunci când ne referim la „români”, vorbim de etnic care „se născuseră deja creştini”. O altă temă senzaţionalistă este „planul dacic” sau „testamentul lui Decebal” (cel care ne străbate, „ca un fir roşu”, întreaga istorie). Decebal ar fi ordonat urmaşilor, înaintea ultimului război cu Traian, ca aceştia să nu aibă tihnă până la zdrobirea de definitivă a Romei. Ceea ce fraţii lor (goţi) au şi făcut. Am putea spune că, de-a lungul istoriei, dacii nu au acceptat nicio stăpânire, dovadă fiind vremelnicia tuturor imperiilor, de la cel otoman până la cel sovietic. În sfârşit, s-au făcut în Germania şi studii paleogenetice şi comparative, ale căror rezultate sunt interpretate ca pozitive în confirmarea teoriei. Se poate reproşa acestei „şcoli” (neluând în seamă afirmaţiile delirante, de tipul textului pe care îl voi expune mai jos) eclectismul surselor, dificultăţi de datare şi corelare, dar mai ales fanatismul cu care este îmbrăţişată o producţie masivă de lucrări nediscriminate critic. Sociopsihologic vorbind, asistăm, ca şi la naţionaliştii bulgari, la transformarea unui complex de inferioritate într-unul de superioritate. Un caz de patologie socială. Este aceeaşi frustrarea expusă remarcabil şi sfâşietor de Cioran, în Schimbarea la faţă a României, cartea acestuia din 1936. *** „[Autor necunoscut] NOI SUNTEM.... CINE SUNTEM NOI? Zona geografică în care se află astăzi România a fost în urmă cu peste 10.000 de ani, vatra lumii, locul unde a început cu adevărat civilizaţia umană. Acest adevăr este destul de greu de digerat pentru celelalte mari naţiuni, printre care şi cu aspiraţii înalte la titlul de popor ales. În zona Olteniei se înregistrează cea mai veche locuire în bordeie din lume (18.000 ani înainte de Christos), cea mai veche activitate de minerit, cel mai vechi târnăcop de miner descoperit vreo dată, cea mai veche activitate metalurgică a aramei din lume (8.000 ani înainte de Christos), cea mai veche scriere din lume (tăbliţele de la Tărtăria, judeţul Alba 5-6.000 înainte de Christos). Tot aici s-a inventat arcul, au apărut primele furnale din Europa, şi tot de aici au plecat şi s-au format celelalte popoare indo-europene şi nu numai cum ar fi: iranienii, arienii, italicii, frigienii, sciţii, cimerienii, triburile iberice, bascii, sarmaţii, elenii(ahei şi dorieni), fenicienii… etc. Traco-dacii reprezintă cea mai veche şi mai înaltă cultură de pe Pământ, anterioară civilizaţiei sumeriene, şi, totodată, cea mai numeroasă (180-200 de triburi). Ei puteau fi găsiţi în întreaga Europă (Balcani, Ucraina, Ungaria, Austria, Germania, Cehoslovacia, Polonia, Italia, Franţa, Spania, Turcia europeană, Asia Mica, Africa… chiar şi burii din Africa de Sud sunt tot un neam dac, din care făcea parte însuşi Burebista. Scrisul şi, odată cu el, istoria, au apărut mai întâi în spaţiul tracic şi abia mai târziu in spaţiul greco-roman, dus probabil acolo tot de triburile care au migrat de aici. Traco-dacii au avut cea mai veche agricultură din Europa (neolitic) şi printre cele mai vechi din lume. La vremea lor, erau singurul popor din lume care foloseau cercul la dispozitivele de măsurare a timpului. Începând cu anul 1995, după studii îndelungate, însă intenţionat ţinute la subsol, o serie de savanţi americani de prestigiu au ajuns la concluzia că potopul descris în Biblie a avut loc pe malul vestic al Mării Negre, unde locuia o populaţie neaşteptat de dezvoltată (oare cine?). De altfel, Olimpul, legendarul munte din mitologia greacă (ULIMP, „lumină” sau „splendoare”, în limba traco-dacă), nu era altceva decât muntele Bucegi pe care nu întâmplător dăinuie al doilea Sfinx de pe Pământ. Istoricul Homer spunea că numai tracii ştiau să lupte călare şi cu arcul începând cu mileniul cinci înainte de Christos. Traco-dacii se remarcau printr-o corectitudine desăvârşită, toate convenţiile fiind încheiate verbal şi apoi păstrate cu sfinţenie. Lipsa de acasă era semnalată printr-un băţ lăsat la poartă, fiind mai mult decât suficient. Traco-dacii erau singura civilizaţie din lume care nu a folosit sclavagismul sub nici o formă a sa. În jurul anului 1400 î.Hr., se construieşte în Tracia nord-dunăreană, cea dintâi şcoală cu local de sine stătător de pe Terra, numită Androniconul, unde preoţii zamolxieni predau toate disciplinele universitare începând cu teologia (cultul Zeului Soare şi al celor 12 constelaţii). Conform mărturiilor rămase posterităţii, ale lui Platon şi Socrate, însuşi Pitagora şi-a completat studiile la şcoala zamolxiană, şi tot ei afirmau că în acea vreme în Dacia existau cei mai de seamă medici ai timpului. Istoricul Herodot, îi considera pe cimerieni originari de pe versantul nord-estic al Carpaţilor (Moldova de astăzi). Apoi o parte din ei s-au deplasat spre Sud, în Anatolia, unde au fost cunoscuţi ca cimiry. Migraţi ulterior către Italia, Spania, Anglia şi Irlanda au fost cunoscuţi sub denumirea de celţi. Zona nord-dunăreană (România de astăzi), a fost considerată din vechime drept un paradis terestru. Un teren bogat în aproape toate bogăţiile pământului, cu terenuri agricole (grânarul Europei, de mai târziu), păşuni întinse, toate formele de relief, un incredibil sistem hidrografic natural, o zona bine apărată contra majorităţii dezastrelor naturale... etc. Ca un miracol unic al istoriei, locuitorii acestei zone n-au putut fi alungaţi din vatra strămoşească şi nici deznaţionalizaţi. Românii păstrează în continuare limba, portul, obiceiurile, tradiţiile strămoşilor de acum 7.000 de ani. Analizele minuţioase de sânge, demonstrează un alt miracol: în ciuda numeroaselor invazii, inclusiv mult distorsionata ocupaţie romană, ne-am păstrat puritatea genetică, specifică strămoşilor noştri. România rămâne un miracol, căruia i s-a prevăzut un viitor mesianic. Profetul indian Sundhar Singh scria, în 1922, că românii vor deveni un popor îndrăgit şi respectat de toate popoarele lumii. Bibliografie: Augustin Deac - Istoria Adevărului; Istoric P. L. Tonciulescu - Ramania, paradisul regăsit; Nicolae Densuşianu - Dacia Preistorică , Vol. 1, 2, 3, 4, 5. Cornel Bârsan - Revanşa Daciei” NB Am îndreptat tacit erorile de ortografie şi punctuaţie, fără intervenţie pe text. Iată şi critica textului: „DORU POP: De ce cred oamenii tot felul de prostii? Michael Shermer a publicat, în 1997, o carte intitulată De ce cred oamenii lucruri ciudate, în care a colecţionat nenumărate idioţenii pe care semenii noştri le consideră adevărate, de la răpirile de către extratereştri şi existenţa lui „bigfoot“ pînă la rasism şi fanatism. Pericolul social al acestor convingeri absurde rezidă însă în paranoia socială pe care o generează. Pseudoştiinţa şi pseudoistoria nu sînt doar fundamentele iluziilor şi falsurilor cu care alegem să trăim, ele sînt surse ale răului social. Faptul că sîntem înconjuraţi de inepţii este mai puţin grav decît faptul că există pretinşi oameni de ştiinţă care răspîndesc aceste inepţii, de cele mai multe ori argumentele lor stupide fiind îmbrăcate în haina ştiinţificităţii. Într-un studiu „scandalos“ din 1954, Paul Meehl demonstra că „opinia experţilor“ pe care ne bazăm nu este decît rezultatul unor „previziuni“ scoase „din cap“, intuiţii îmbrăcate în haina unei expertize profesionale. Recent, revenirea apologeţilor [sic!] dacismului şi popularizarea ideilor propagate de decenii de către figuri precum Napoleon Săvescu demonstrează rezistenţa la raţiune a unuia dintre cele mai puternice false mituri mioritice: românii sînt buricul pămîntului! Această bazaconie, infiltrată sub clopul ciobanului mioritic, colcăie de foarte mult timp. După ce Iosif Constantin Drăgan a regurgitat, în Noi, tracii, o mare parte dintre tezele traciste ale lui Nicolae Densuşianu din Dacia preistorică, grupurile de dacişti protocronişti s-au reactivat după 1989 atît în plan editorial sau publicistic, cît mai ales în spaţiul virtual. La început au fost „succesele de piaţă“ ale cărţilor lui Pavel Coruţ, în care bîntuie bubulii, octogoane şi alte parascovenii. Apoi a urmat avalanşa de paraliteratură pe această temă şi aşa se face că există astăzi o duzină de edituri (precum Miracol, Obiectiv, Orfeu 2000, Saeculum IO, Cuget Românesc sau Fundaţia Artelor Dor), care proliferează idei din adîncurile fundamentalismului protocronist. Mai nou, cotloanele Internetului sînt bîntuite de către grupuri şi grupuscule aiuritoare, cum este Asociaţia „Dacia Renăscută“, din Statele Unite, care publică revista Dacia Magazin, sau figuri precum Andrei Vartic din Republica Moldova, care publică revista Dava Internaţional. Lor li s-a adăugat tînărul Daniel Roxin, care a introdus pe blogul personal o serie de materiale legate de fenomenele din pădurea Baciu, nisipul inteligent, dedublarea astrală sau reîncarnarea, elemente din Edgar Cayce, profeţiile lui Gupta Swami despre România şi care a scris romane similare cu cele ale lui Pavel Coruţ, în care „servitorii Noii Ordini Mondiale“ se luptă cu vajnicii traco-daco-mioritici în războaie parapsihologice globale. Bozgoane ale gîndirii Ce este aproape halucinant este faptul că mulţi români au ajuns să creadă că noi sîntem poporul ales, iar nu evreii, care numai ne-au furat locul din ordinea cosmică. Exemplară pentru o astfel de bozgoană a gîndirii este cartea lui Tudor Diaconu, publicată în seria „Scrierea secretă“, la Editura Obiectiv din Craiova. Aici, într-un talmeş-balmeş de numerologie primitivă şi de fantasmagorii hermeneutice, interpretul „codului get“, ascuns în toate marile sintagme ale culturii universale, ajunge la nişte concluzii mirobolante. Corabia lui Noe s-a oprit pe Rarău, româna este limba zeilor, Abel este un get din Argeş, iar Isus Christos este din... Vîlcea! Pace Ţuţea, care zicea că Isus Christos nu s-a născut la Mizil. Pentru aceşti dacişti moderni şi aberanţi, istoria planetei a început la Mitoc, artefactele neolitice descoperite în această zonă fiind nici mai mult, nici mai puţin decît primele forme de o revoluţie geometrică ale gîndirii omeneşti. Omul paleolitic „carpatin“ este descoperitorul alfabetului „unghiular“, el fiind un fel de homo geometricus primitiv, care îşi transmitea informaţiile pe oale şi statuete cu valoare matematico-filozofică. Printre argumentele „forte“ ale autohtonismului pelasgo-geto-dac, se numără acela al existenţei unei limbi primordiale, limba „adamică“, limbă care ar fi fost vorbită de strămoşii românilor. „Citirea“ acestei limbi generează majoritatea explicaţilor „paradiziace“. Dintre acestea, unele frizează ridicolul, cum ar fi aceea că Adamclisi se traduce prin „pămîntul lui Adam“, ceea ce înseamnă că Adam a locuit, cîndva, în România (Diaconu, Scrierea... II, 55), sau aceea că Eden vine de la cuvîntul primar al raiului „păstorilor din Carpaţi“, cuvîntul aparţinînd categoriei adverbelor de loc („inde“ este egal cu „de acolo“). Alţi conspiraţionişti, cum este Paul Lazăr Tonciulescu, susţin că România este „paradisul“ omenirii (P. L. Tonciulescu, Ramânia, paradisul regăsit, Obiectiv, 2004), pentru că numele vine de la Ramania, de la casta supremă din cultura vedică. Pentru unii, Dacia este ţara zeilor (Nicolae Miulescu şi Tudor Diaconu, Dacia – Ţara zeilor, Craiova, Editura Orizont), pentru că ea poate fi identificată cu Da ksa din scrierile sanscrite. Da ksa, ni se spune, este „conducătorul zeilor Genezei“ vechilor indieni, prin urmare, geneza întregii omeniri s-ar fi produs. Fiii lui Da ksa sînt, evident, dacii, iar ei sînt predestinaţi să stăpînească întreg pămîntul. Miulescu asociază cuvîntul sanscrit „Moksa“ cu Zalmoxis din tradiţia getică, interpretarea care ni se propune fiind: „Zal – ochi de lanţ, Moksa – ţara lui Mo!“ (Dacia..., op. cit.). Şocant este că, printre promotorii arianismului dac, se numără figuri ca preotul Dumitru Bălaşa sau ca Petre Morar, care amalgamează edenismul tracist cu mesianismul de factură religioasă, tipic ortodoxă. Dacă Bălaşa realizează conexiuni între Christos şi Zalmoxis, şi Petre Morar (în volumul Dacia Ariană. Leagănul limbii evanghelice) face afirmaţii de genul: „Ioan Botezătorul, Andrei, Simion, Maria, Marta“ erau „români palestinieni din jurul Mîntuitorului“, iar dacismul se îmbină cu fundamentalismul religios. Această împreunare devine un fenomen social primejdios. Încă din 1991, gruparea Noul Ierusalim, constituită în jurul artiştilor din familia Zidaru, lansa ideea că Noul Ierusalim se situează undeva pe la Glodeni, Pucioasa. Mesajele profetice, care au continuat, reafirmă că România este „Ierusalimul gloriei“ şi că se va „numi Ierusalimul cel Nou“. Mitologiile paradiziace autohtoniste conţin un ingredient mesianic care nu trebuie ignorat. Edenismul mesianic românesc afirmă că România este „pămîntul ales“: „Mi-am ales în România petecuţul de pămînt care s-a ivit prima dată din apă, atunci cînd am făcut cerul şi pămîntul, şi acest petecuţ l-am numit grădiniţa cuvîntului Meu… Iar cînd l-am zidit pe om din pămînt, acesta a fost locul de unde am luat pămînt“ – extras din Cuvîntul lui Dumnezeu, din 3 august 1997, disponibil pe Internet, la adresa http://www. noul-ierusalim.ro/). Acest profetism de tip „România egal Noul Ierusalim“ nu este asociat doar cu un primitivism autohtonist – familia Zidaru adoptînd o vestimentaţie „ţărănească“ ce reproduce vestimentaţia „traco-dacă“ –, ci şi cu un profetism segregator, cu tonuri apocaliptice. Întoarcerea la Grădina Edenului despre care vorbeşte „fenomenul Pucioasa“ este posibilă doar printr-o purificare spirituală, printr-o criză de natură apocaliptică. Bucureştiul, care este chiar Noul Ierusalim despre care vorbeşte Apocalipsa după Ioan, unde Casa Poporului reprezintă însuşi noul Templu (conform unor prevestiri ale lui Sundar Singh, conform cărora România are misiunea divină de redresare spirituală ce o va face să se înfăţişeze ca un model demn de urmat de întreaga umanitate), devine epicentrul umanităţii. Bucureştiul va fi considerat de „toate neamurile“ centrul spiritual al omenirii, iar după un cataclism planetar, „România va ajunge şi va rămîne o paradiziacă grădină a binecuvîntării divine“. Oamenii vor trăi fericiţi în acest „Nou Canaan“, România urmînd a ajunge una dintre cele mai prospere şi mai îmbelşugate ţări din lume, iar locuitorii acestui spaţiu paradiziac vor fi armonioşi spiritual şi fizic. Pericolul propagării unor teorii ale conspiraţiei Combinaţia dintre arianismul tracist, limbajul pseudoştiinţific şi mesianismul apocaliptic sînt doar cîteva dintre manifestările acestor noi mitologii paradiziace autohtoniste. Teza aceasta a Paradisului pierdut şi regăsit le era foarte dragă extremiştilor de dreapta din perioada interbelică şi este rezultatul unui episod, explicabil psihanalitic, de refugiu din faţa realităţii. Exemplar este volumul Întoarcerea din Rai, publicat de Mircea Eliade în 1934, care descria o astfel de lume autohtonă paradiziacă şi desăvîrşită, aparţinînd „generaţiei tinere“. România Mare a fost, în perioada interbelică, o astfel de proiecţie mitică şi iluzorie, „un loc în care istoria încetează să îşi mai exercite puterea“. Dacă Milton vorbea despre un „paradis pierdut şi regăsit“, utopiştii autohtonişti au găsit în „Paradisul pe pămînt“ şi „Raiul ascuns şi regăsit“ o teză cu o finalitate prea puţin benignă. Pseudoarianismul dac, oricît de „neutru“ ar părea, arată că o asemenea mitografie are o puternică tentă rasială. Nu numai că manualele de istorie din epoca ceauşismului naţionalist descriau dacii în cei mai „puri“ termeni arieni – blonzi şi cu ochi albaştri – femeile dace erau harnice, iar bărbaţii curajoşi şi puternici, dar arianismul este strîns legat de noua mitologie autohtonistă paradiziacă, prin materialele apropiate de grupările de extremă dreaptă, a căror ideologie antiiudaică este amestecată cu motive şi teme ale „dacismului“ ce demonstrează finalitatea politică a acestor tentative interpretative. Faptul că acum se aduc argumente care ţin de „paleogenetică“, ce ar putea constitui dovezi irefutabile privind originile primordiale ale românilor, devine primejdios. „Informaţiile“ dacologilor, combinate cu „studierea ADN-ului vechi“ efectuată de Alexander Rodewald, produce „dovezi“ ştiinţifice de factură rasistă. Nici unul dintre promotorii neoprotocronismului nu şi-a pus problema că studiul este făcut, poate, pe ADN-ul mitocondrial, ceea ce nu demonstrează, în fond, nimic. Pentru a explica pe scurt, ADN-ul mitocondrial indică informaţia pe linie maternă, respectiv, faptul că mamele românilor au făcut parte dintr-un bazin genetic comun, să-i spunem, central-european. Dar taţii? În această logică, faptul că 0,5% dintre oamenii care locuiesc astăzi pe lume au ADN mongol înseamnă că sîntem descendenţii lui Ginghis Han ? Faptul că există o „oarecare“ înrudire cu aceste haplogrupuri devine argumentul zdrobitor al înrudirii cu tracii de acum 3.000 de ani! De aici se ajunge la concluzii „halucinante“. Roma a fost înfiinţată de către... traci, argumentul extras din Tacitus fiind acela că troianul Enea nu era altceva decît un prototrac. Grav este că foşti şefi ai Armatei Române şi alţi reprezentanţi de la vîrful instituţiilor Statului român susţin asemenea teorii. Or, pericolul vine de la lansarea şi propagarea unor teorii ale conspiraţiei, care sînt instrumentele generării răului social. Aşa cum demonstra un studiu făcut public de Colegiul de Sociologie „Max Weber“ din Cluj, o treime dintre concetăţenii noştri sînt bîntuiţi de demonii conspiraţionismului. Dacă privim cu atenţie, argumentele nu sînt doar aberante, ci şi primejdioase. Şcoala Ardeleană era „spălată pe creier“ de către Vatican şi făcea jocurile „forţelor străine“, Eminescu a fost „asasinat“ de către oculta mondială. Dar contestarea faptului că România şi românii nu ar fi fost descendenţi ai Romei nu este doar una pur istorică, ci are o finalitate ideologică, cu conexiuni mai mult decît „ancestrale“. Consecinţa logică este următoarea: dacă noi nu sîntem urmaşii latinilor şi totuşi vorbim o limbă latină, rezultă că limba vorbită de daco-romani era limba primară a latinilor şi, mai mult, însăşi limba edenică. Iată ce spune Napoleon Săvescu într-un articol pseudoştiinţific în care încearcă să demonstreze că originile rasei umane sînt situate – unde altundeva? – în Carpaţi: „Mulţi biologi ai lumii, care reconstruiesc istoria rasei umane, spun: «Noi toţi sîntem fraţi africani la origine!» Cînd oare şi istoricii noştri se vor trezi şi vor accepta originea poporului nostru carpato-dunărean ca fiind cel ce a dat naştere poporului european modern, cînd se va termina cu basmul romanizării populaţiei dacice şi se va accepta, şi de către ei, adevărul: că spaţiul carpato-dunărean este vatra Vechii Europe, iar poporul nostru este cel mai vechi popor european?“. Dacă traco-geto-dacii sînt, de fapt, „pelasgii“, iar pelasgii sînt „un popor măreţ care îşi spunea pelasg, căci era urmaş al primului născut din pămînt, Peleg, dacă ei au trăit întru început în vechea Ţara Sfîntă“, pelasgo-dacii sînt întemeietorii tuturor civilizaţiilor cunoscute şi necunoscute ale pămîntului. Aşa se face că toţi eroii civilizatori, de la Eneas la Alexandru cel Mare, au fost descendenţii acestei „rase primordiale“. Moise este get (cf. Diaconu, op. cit.), carpato-arienii au influenţat cultura vedică a vechilor hinduşi, au înfiinţat Troia şi au construit ori au inspirat Sfinxul, piramidele egiptene şi toate celelalte monumente ale civilizaţiei, Ramayana a fost tradusă în sanscrită la Putna (Diaconu, II, 118) şi faraonii erau preoţi geţi. Tot dacii au cucerit şi America, înaintea vikingilor sau a lui Columb, aceiaşi daci care au populat insula Hokaido, iar populaţia Ainu este descendenta triburilor carpato-danubiene care, acum 8.600 de ani, au cucerit Asia, ajungînd pînă în insulele Japoniei. Sursa răului social: mîndria iluzorie Ficţiunea pură poate să continue pe cele mai nebănuite cărări ale minţii. Dar aceste „adevăruri“ inepte, în care cred concetăţenii noştri, sînt întemeiate pe emoţii primitive. Iar una dintre emoţiile primare este aceea a superiorităţii propriei persoane, căci, urmînd scara lui Maslow, împlinirea socială de sine devine fundamentală. Vrem să credem că sîntem mai buni, mai frumoşi, mai inteligenţi decît semenii noştri, iar pentru a ne împlini această dorinţă sîntem gata să acceptăm orice prostie. Iar aici este sursa răului social: în mîndria iluzorie. Această fantasmă este hrănită de opiaceele pe care le produce creierul nostru, pentru a ne oferi senzaţia de bine. Dopamina condiţionează mintea umană, controlează inclusiv acest mecanism. Căutăm noi trasee pentru obţinerea senzaţiei hipnotice, recompensa plăcerii fiind găsită într-o falsă afirmare de sine. Şi cu cît prostia se îmbracă într-o haină ştiinţifică, cu atît stupizenia devine mai credibilă. www.dorupop.blogspot.com

[zamfir_catalin]

untitledd.jpguntitledc.jpg

[maria memo]

Am sa ajut si eu!