COMUNICATUL nr. 13 din 6.12.2017
MAESTRUL ALECU CROITORU A URCAT LA CERURI CU FILMELE NAȚIUNII DACOROMÂNE
Fundația Academia DacoRomână prin Senatul ADR aduce la cunoștință membrilor și simpatizanților noștri, precum și tuturor celor care l-au cunoscut că în dimineața zilei de sîmbătă 2.12.2017 a trecut la cele veșnice maestrul ALECU CROITORU, unul dintre cei mai reprezentativi regizori ai cinematografiei românești, prodecan, profesor emerit, scenarist, poet. A rămas același dac liber, răzeș vrîncean, mare nobil al culturii și tradițiilor neamului, un vulcan care a înălțat monumente ale artei și culturii românești! Alecu Croitoru - regizor, scenarist, profesor de Arta Regiei de Film și Televiziune și Arta Actorului de Film și Televiziune, Membru al Academiei TIBERINA din Roma și al Comitetului Internațional pentru Difuzarea Artelor și Literelor prin Cinematograf - s-a născut la 8.12.1933, în comuna Bogza, județul Vrancea - de care era tare mîndru și vorbea cu patos și sfințenie. După absolvirea Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică - I.L. Cargiale București, debutează ca regizor cu filmul artistic de lungmetraj „Merii sălbatici”, urmat de „Vîrstele omului”, la care semnează și scenariul. Semnează regia filmelor de lungmetraj: „Lumea se distrează”, „Al treilea salt mortal”, „Am o idee”, „Miezul fierbinte al pâinii”, „Secvențe din istoria filmului românesc”, „Armuri în piatră”, realizat în coproducție cu Studiourile MOLDOVA FILM din Chișinău. Realizează ca regizor și scenarist mai multe filme artistice de scurtmetraj și documentare. I se acordă premiul pentru cel mai bun film artistic de scurtmetraj la Festivalul Internațional al Filmului de la Spindleruv Mlyn – Cehoslovacia, 1973, Diploma de Onoare pentru calități artistice la Festivalul Internațional al Filmelor Premiate, Vienala – 1973; Premiul Special al Juriului la Festivalul Internațional al Filmului – Sibiu, 1993, Premiul I al Juriului Uniunii Cineaștilor. Ca regizor a realizat primul lungmetraj acum o jumătate de secol, filmul Merii sălbatici, o dramă rurală, în care jucau Dana Comnea, Ştefan Ciobotăraşu, Emanoil Petruţ, Silviu Stănculescu. Trei ani mai tîrziu, lansa poate cel mai important film al carierei sale regizorale, Vîrstele omului, un superb poem cinematografic, filmat în toate cele 4 anotimpuri – primăvara, vara, toamna şi iarna – pentru a portretiza cele 4 anotimpuri ale vieţii umane – copilăria, tinereţea, maturitatea şi senectutea. Doi copii, alergînd după o floare roşie de dalie – pe care băiatul i-o dăruise fetiţei – şi pe care o luase vîntul, trec prin toate zonele ţării, ajungînd, bătrîni, pe un țărm de mare. Acest simbolic traseu existenţial este însoţit de adevărate minuni etnografice, cum sînt Învîrtita din Oaş, Căluşul din Oltenia, Fecioreasca ardelencelor şi Hora moldovenească. Lung metrajul a avut şi un „pui”, multipremiat peste hotare, scurtmetrajul Anotimpul mireselor (protagonişti erau Micaela Caracaş şi Vistrian Roman), în care era prezentată vîrsta tinereţii, din periplul vîrstelor omului. Din creaţia cinematografică a regizorului Al. G. Croitoru fac parte şi filmele de aventuri, realizate împreună cu Sergiu Nicolaescu: Lupul mărilor (1972) şi Căutătorii de aur (1985), dar şi ingeniosul policier de „spioni” Al treilea salt mortal (1980), în care jucau Ion Dichiseanu, Jean Constantin, Maria Clara Sebök, maestrul Iosefini. Să ne amintim şi de spumoasa comedie Am o idee! (1981), în care apăreau Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Rodica Popescu, Melania Cârje, Anda Caropol, Camelia Zorlescu şi Paula Rădulescu; de parabola rurală Miezul fierbinte al pîinii (1983), cu Vistrian Roman, George Motoi, Octavian Cotescu, Cezara Dafinescu… Cîte ar mai fi de spus despre rolurile interpretate de maestru, mai ales în comediile prietenului său, maestrul Geo Saizescu, despre personalitatea poetului Al. G. Croitoru, despre talentul profesorului de film, care a pregătit zeci de promoţii de regizori, operatori şi actori. AL.G.CROITORU zis și MISTER KEYSTONE, a fost un adevărat patriot, un om de onoare, tenace, cu o vitalitate nemaipomenită ca un adevărat atlant, un om hîtru, vesel și iubitor de viață. Rar mi-a fost dat să văd un om mai energic și mai strașnic, mai mîndru și mai apropiat de obiceiurile și tradițiile noastre zamolsiene, creștin-ortodoxe dacoromânești pe care le-a nemurit prin talentul său artistic dobîndit din neam în neam. Imaginile realizate în filmele sale sunt dovada unor sclipiri de geniu. Claudia Motea este femeia care a avut grijă de maestru pînă și-a zidit nemurirea spre ceruri. A obținut diploma de doctor în dacoromânistică pentru excepționalele sale realizări în filmologie și titlul de doctor honoris causa acordat de Senatul Academiei DacoRomâne. Dacii plîngeau la naștere și se bucurau la moarte că pleacă la Zamolse. Al. G. Croitoru este un învingător, cel puțin pe trei planuri: are o familie minunată, a învins timpul cu o vîrstă de longeviv și a devenit nemuritor prin opera pe care a creat-o, o uriașă zestre artistică pe care ne-a lăsat-o drept moștenire. Aici, acum, la noi trebuie întîi să mori ca să îți fie recunoscută valoarea. De ziua națională, Senatul A.D.R. i-a pregătit titlul și diploma de ”PĂRINTE AL PATRIEI” – titlul suprem conferit de Fundația Academia DacoRomână – dar, timpul nu a mai avut răbdare. Un centru de cercetare al A.D.R. și un premiu pentru tinerii studenți la cinematografie îi vor nemuri numele. A fost un bun creștin, un mare patriot, un mare om, o tenacitate și memorie fenomenale, o expresie autentică ale geniului românesc. Multora ne-a fost ca un părinte și a rămas așa. Ne-a fost dat să ne bucurăm de înțelepciunea și talentul său inconfundabil. Dumnezeu să îl odihnească în pace, acolo în ceruri, pentru că pe Pămînt a muncit zi și noapte pentru națiune!
Geo Stroe, un dac liber, împreună cu dacii liberi și simpatizanții dacilor din București, din țară și din lumea largă.
__________________________________________________ __________________________________________________ ________________